Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

10 Responses to “Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit”

  1. George Says:

    Ce n-a vazut Parisul! Poze din campanie, cu Boc: http://emilboc.ro/21-05-12-vizita-intalnire-emil-boc-cu-cetatenii-marasti/
    Ginditi-va ca astia sint cei care prin votul lor va decid viitorul. Iar viitorul Clujului e mai anost decit al comunei Rachitele.

  2. Constantin Says:

    strada principala din Kosice a fost pietonalizata in 1996, cu bagatul cablurilor in pamant cu tot. o vara intreaga s-a lucrat la proiect, probabil din fonduri proprii. au trecut 16 ani de-atunci. 16 ani in care la Cluj greutatea cablurilor ce atarna in centrul istoric a crescut cu cateva tone…

    • transildania Says:

      Multumesc pentru completari, nu am stiut cand a fost pietonalizat centrul din Kosice.
      Nu ma mira ca au facut-o deja in 1996 si atunci se stia care este urbanismul si marketingul turistic corect.
      In Cluj este foarte greu (pentru putinii turisti) sa faca o poza cumsecade cu obiectivele turistice, permanent au in cadru masini, cabluri, si uneori si tomberoane mari de gunoi.

    • Constantin Says:

      Vazand ca mai toate orasele din tarile vecine cu patrimoniu construit asemanator Clujului au problema de mult rezolvata, sunt imens deranjat de nepasarea cu care se trateaza acest subiect de catre autoritatile locale, si mai ales de catre firma care a incheiat un contract de exclusivitate pe aceste lucrari cu primaria. E interesant de vazut harta CFO a impamantarilor executate in patru ani si jumatate http://clujfo.ro/retea.html . Mai presus de aceasta, faptul ca centrul istoric abia a fost atins, repet, in patru ani jumate, denota o lipsa totala de angajament si raspundere civica. Sa nu mai vorbim de si mai grava lipsa de viziune turistica si chibzuiala in gospodarirea fondurilor.
      Totodata, felicitari pentru blog, si va rog s-o tineti tot asa🙂

  3. Istvan Says:

    Asemanarile intre Kosice si Cluj sunt intr-adevar multe iar comparatia intre situatia lor actuala e trista. Daca am compara Kosice cu Sibiul, cred ca n-ar mai trebui sa ne rusinam (asa de mult)… Care e diferenta despre care ati uitat in analiza, care este trasatura comuna pe care o au Kosice si Sibiu si care ii lipseste Clujului? Teoria mea e urmatoarea: comunitatea etnica care a dominat orasul timp de mai multe secole (si care a creat majoritatea valorilor arhitecturale vizibile azi) nu mai exista in Kosice si in Sibiu, si (inca) exista in Cluj. In Kosice practic nu mai e comunitate maghiara, in Sibiu practic nu mai sunt sasi. In Cluj mai sunt maghiari, asa ca romanilor nu-i pasa de mostenirea maghiara, ca “nu-i a noastra”. Cum devine mai mica ponderea si influenta maghiarilor din Cluj, asa vor “descoperi” romanii arhitectura orasului, si o vor considera “a lor”. Din pacate multiculturalism adevarat e greu de realizat. Ca in America – sunt multi “prieteni ai indienilor”, si interesati in cultura lor, dar pentru asta mai intai indienii adevarati trebuiau eliminati.

    • transildania Says:

      Sunt de acord cu ce spunei la inceput, insa nu impartasesc explicatia Dvs., ca comunitatea maghiara din Cluj este de vina ca nu se respecta patrimoniul, si cand nu va mai fi ea se va respecta. Fara sa mai vorbim de faptul ca niciodata, din fericire, nu va disparea comunitatea maghiara din Cluj. Mostenirea este oricum comuna, saseasca, maghiara romaneasca, este principalul atu, pentru oras. In Cluj sunt cu otul alte probleme si cauze, si anume incompetenta crasa nu doar a primarilor, consilierilor locali de pana acum, a jurnalistilor, intelectualilor, patronilor, mare parte dintre ei. Si ar mai fi si alte explicatii…

  4. Mirel Says:

    Foarte interesant articolul, dureroasa comparatia. Am descoperit articolul abia acum, incercand sa ma documenetez pentru o vizita la Kosice. Voi fi in orasul slovac cu ocazia ceremoniei de deschidere a Capitalei Culturale Europene. Iubesc Clujul arhitectural, cultural, multietnic…este o splendoare de oras. Sper sa fie Capitala Culturala Europeana in 2020, dar cred ca acest lucru depinde de modul in care va gestiona proiectul legat de Capitala Europeana a Tineretului.

    • transildania Says:

      Mirel, AN Nou Fericit si multumesc petnru comentariu.
      Eu am ascultat acum doua zile inca un reportaj foarte interesant despre Kosice la radio-ul public german. Un reportaj care chiar m-a motivat (inainte de a citi comentariul tau) de a reveni intr-un nou articol asupra comparatiei Kosice-Cluj.
      In rest dinc e spui sunt de acord cu un lucru si in acelasi timp nu sunt cu alt aspect. Si eu sper ca Clujul sa fie Capitala culturala Europeana. Nu sunt insa de parere ca acest lucru depinde de cum va gestiona “Capitala europeana a Tineretului”.
      Din contra, ma tem ca si “capitala culturala a tineretului” va fi prost gestionata, in scop propagandistic, si nimic mai mult, si Clujul se va face de rusine. Pentru ca nu ai cum sa nu te faci de rusine sau sa pretinzi sa fi Capitala Europeana, fara zona pietanonala, fara centura, fara autostrada, fara respect pentru cele mai valorase cladiri de patrimoniu, fara strategie urbanistica sid e trafic moderna, cu toate monumentele in paragina, cu stema insultatoare si ilegala a lui Funar pe antet la 8 ani dupa funar, fara muzeu de istorie de 4 ani, fara carte despre Cluj sau ghid al Clujului in librarii, fara indicatoare turistice multilingve, fara locuri de parcare pentru autobuse si masini, etc. etc

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: