Posts Tagged ‘Cluj’

Rezultate partiale si consideratii preliminare din noaptea alegerilor parlamentare 2012.

10/12/2012

La cinci ore de la inchiderea urnelor nu exista rezultate oficiale, necesare pentru o analiza temeinica. Exista insa cifra oficiala a prezentei la vot pe judete, si anumite rezultate partiale, pe surse, din numaratoarea partidelor (cateva dintre ele mai jos). Mai intai cateva concluzii foarte importante care cred ca se pot trage chiar inainte de a se afla rezultatul final.

 

1. Prezenta la vot generala, a fost sub 50% dar mai inalta decat in 2008, in conditii de ninsoare si viscol acum (care nu cred ca existau in 2008). In al doilea rand prezenta la vot este calculata la numarul total al alegatorilor dinaintea recensamantului, si dinaintea exodului romanilor plecati la munca in strainatate. In realitate raportata la numarul alegatorilor din Romania, prezenta la vot este ceva mai inalta.
Este foarte pozitiv ca in conditii grele de vreme prezenta la vot pentru parlamentare. Inca odata se dovedeste ca decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidentiale a fost un lucru excelent (chiar daca fireste, lui Basescu nu-i place), intelegerea parlamentarismului si educatia politca a alegatorilor crescand.

 

2. Prezenta la vot pe judete (link aici) indica un trend clar: prezenta la vot in judete din Transilvania si Banat, considerate de unii comentatori sau politicieni portocalii un fief al lor, a fost mai mica decat in alte regiuni. Asta demonstraza:

2.1 Ca toata propaganda care spunea ca Ardealul ar fi  un fief al PD a fost o mare micsunea, ca Ardealul ar fi cel care ar preveni “teleormanizarea” Romaniei ala fel. Ardelenii nu au iesit la vot acum cand Basescu si PD-ARD le-au cerut sa o faca. Iar scorurile partiale din Tranilvania indica un posibil numar record de candidati PNL si PSD alesi.

2.2 Provocarea suspendarii lui Basescu din vara, campania de boicot de atunci (dar si campania recenta pentru parlamentare a PD-ARD prin interventiile lui Basescu) au insemnat o vcitorie prica in vara, si au dus la o infrangere generala acum. chiar daca din punctul meu de vedere invalidarea referendumului nu a fost corecta, si nu se putea din start de o victorie (fie si pirica) a lui Basescu prin intoarcerea la Cotroceni, campania de boicot al referendumului, demobilzarea totala a fostului electorat si de mebrilor de partid, retragerea in munti, “rebranduirea” in ARD, un schimbat al parului dar nu si al naravului, toate acestea au avut un efect devastator pentru rezultatul PD, nu doar din Transilvania si Banat.

3.  Decizia strategica de formare a unei aliante seriose pe termen mediu intre PNL si PSD, atat in opozitie cat si la putere, indicand electoratului o alternativa clara la ce alegee are, si la ce coalitie se poate astepta dupa alegeri a fost o strategie 100% castigatoare, o mare victorie pentru toti cei care au propus-o si urmarit-o cu consecventa.

PNL va avea probabil mai multi parlamentari decat oricand pana acum, in istoria postdecembrista, si cu siguranta mult mai multi parlamentari decat daca r fi mers singur in alegeri.  Pozitionarea in alianta USL a fost absolut necesara si pentru a contracara din start o repetare a mini-loviturii antidemocratice din 2009, cand Basescu a refuzat nominalizarea lui Klaus Johannis, dupa caderea la motiune de cenzura a guvernului BocI. La fel a fost necesara pentru ca opozitia de atunci sa fie pregatita in eventualitatea introducerii unui sistem electoral uninominal majoritar. Daca sistemul uninominal majoritar atat de dorit de Basescu si de toti propagandistii sai in ultimii sase ani USL ar fi castigat acum circa 80-85% dintre mandatele de parlamentari.

 

4. Cateva rezutlate partiale care pana la aceasta ora au aparut din surse media sau politce, in online sau pe FB:

4.1 conform ziua de Cluj si a unor surse din USL Cluj, inainte de redistribuirea voturilor,  cel putin trei candidati PNL-USL Cluj au devenit parlamentari din prima, cu peste 50% din voturile in Colegiu:

Radu Zlati: deputat in colegiul 5, care contine pe langa orasul Gherla mai multe comune care se intind din estul judetului pana in imprejurimile Clujului, Apahida dar si nordul si nord-vestul municipiului Cluj.

Elena Uioreanuse pare ca a castigat colegiul emblematic pentru sfidarea democratiei si a legilor din partea PD, colegiul 9 care a ramas vacant in urma decesului fostului reprezentant, acum un an si 5 luni, si in care nu s-au organizat alegeri cu toate ca trebuia in termen de trei luni. Cu toate ca din 21 de comune care compun acest colegiu 13 aveau primari PD, Elena Uioreanu a castigat cu peste 51% din voturi acest colegiu pentru PNL si USL.

Marius Nicoara:  a castigat colegiul senatorial din nordul judetului Cluj (“Dej-Gherla”). Inca inainte de rezultatul final din celelate colegii PNL va avea avea un numar record de parlamentari in judetul Cluj.

4.2 Timsioara
Via PNL Timisoara: ” Primele rezultate ne arată că pe colegiile din Timişoara, toţi candidaţii PNL au obţinut mandatele de parlamentari cu peste 60%: Ben-Oni Ardelean în Colegiul 1 Senat, Horia Cristian, Colegiul 1 Deputaţi şi Ehegartner Petru, Colegiul 2 Senat!”

4.3 Sibiu

Via Razvan Pop: “2 senatori si 2 deputati PNL la Sibiu, best result ever!!!”

4.4 In Bucuresti, Iasi, Galati, Craiova, Constanta, dar si in alte judete, potrivit unor surse media si politice, se pare ca toti candidatii USL au fost alesi cu peste 50% din voturi.

 

 

 

Advertisements

Alina Gorghiu, Elena Uioreanu, Cristi Bodea, Radu Zlati si Crin. 5 candiati pe care-i poate alege oricine – toata lumea la vot!

09/12/2012

Se stie ca nu sunt un fan al colegiilor uninominale. Din cateva motive asta nu ma impiedica deloc sa vorbesc de cinci candidati care sper sa fie alesi maine in Parlament.

In primul rand, fiind gresita perceptia ca totul se decide in colegiu. Votul, chiar si in acest sistem mai ciudat practicat in Romania din 2008 incoace, conteaza intr-o aritmetica generala. Pe buletinul de vot apar candidati, insa se voteaza partide. Si votul intr-un anumit colegiu nu serveste doar candidatului respectiv, serveste tuturor candidatilor acelui partid sau aliante politice.  La nivel national.

In al doilea rand ca am avut placerea sa-i cunosc personal in ultimii doi ani pe acesti cinci candidati. Posibil, probabil, ca exista si alti candidati pe care nu i-am cunoscut, care au acelasi profil, care fac parte dintr-o noua genratie de politicieni (indiferent de varsta), care pot da mai multa calitate noului Parlament in momentul unor alegeri cruciale pentru viitorul Romaniei pe termen mediu. Sunt primele alegeri in care este clar cine lupta pentru o democratie parlamentara, pentru un model european si cine pentru o autocratie prezidentiala, in care o singura persoana stie, decide, controleaza tot si pe toata lumea.

* ALINA GORGHIU

CIMG0878

Pe Alina Gorgiu am cunoscut-o cu ocazia unui simpozion (apolitic) care promova medierea conflictelor in instantele judecatoresti. Ca avocat Alina a batut tara in lung si in lat pentru a informa avocatii despre mediere, cea mai putin costisitoare (in timp si in bani) solutie de a rezolva litigii judecatoresti, singura care poate decongestiona blocajul instantelor. In ultimii patru ani am cunoscut-o si in online, si la televizor, ca avocata a multor demersuri si actiuni politice si sociale utile, de la lupta de zi cu zi cu abuzurile regimului Basescu, pana la actiuni de incurajare a sportului si a masurilor ecologice. Ca Alina sa ramana “avocatul tau in Parlament” are nevoie de votul tuturor, indiferent in care colegiu votam.

alina Gorghiu

* ELENA UIOREANU

279243_174963752566779_100001594674421_490057_1022299_o

Datorita Elenei Uioreanu am participat la un eveniment pe care nu-l voi uita niciodata, o scurta vizita acasa la doamna Doina Cornea, impreuna cu bloggeri bucuresteni si olteni. Elena, care a fost consiliera in guvernul Tariceanu, candideaza acum in colegiul cel mai emblematic pentru sfidarea cetatenilor, a democratiei, a Parlamentului, a legii de catre regimul Basescu-Boc cu ajutorul Robertei Anastase. Este vorba de colegiul 9 din Judetul Cluj, “colegiul de munte”, al carui reprezentant in parlament, Palfi Mozes Zoltan, a decedat in luna august a anului 2011. Cu toate ca legea prevede organizarea unei alegeri partiale in termen de trei luni de la vacantarea unui mandat de parlamentar, Anastase, Boc si Buda, au incalcat-o amanand sine die alegerile partiale din colegiul 9 si lasand locuitorii colegiului timp de un an si cinci luni fara parlamentar! Un motiv in plus pentru a vota USL peste tot, nu doar in colegiul 9 din Cluj, colegiu in care drumurile judetene se afla intr-o situatie de dezastru absolut si total, cu toate ca Boc, nascut acolo, a fost prim-ministru.

elena Uioreanu

* CRISTIAN BODEA

CIMG0934

Am avut placerea sa-l cunosc pe Cristian Bodea cu ocazia unei intalniri organizate de fostul senator de Bihor, Cornel Popa, intre bloggeri si  tinerii liberali din Bihor, in vara lui 2011. Bihorul este judetul in care liberalii condusi de Cornel Popa (prin munca serioasa, organizata, zi de zi de multi ani incoace, in scopul comunitatii, a locuitorilor judetului) au cele mai bune rezultate electorale pentru PNL la nivel national. La alegerile locale de acum sase luni Cornel Popa a renuntat la fotoliul de senator pentru a fi ales Presedinte al Coniliului Judetean Bihor. Pentru ca bihorenii sa fie reprezentati din nou de un liberal in Senat exista o singura alegere: Cristian Bodea, un nou si tanar senator bihorean, nu numai pentru un Bihor puternic.

PNL Bihor

* RADU ZLATI

CIMG4161

Chiar daca il cunosteam foarte bine din online, pe Radu Zlati l-am intalnit abia cu ocazia congresului PNL de lansare a candidatilor pentru alegerile locale de la Romexpo in aprilie. Habar nu aveam atunci, si m-a bucurat foarte mult sa aflu pe urma ca Radu Zlati este candidatul PNL pentru alegerile parlamentare in colegiul 5 din judetul Cluj. Colegiu din care fac parte municipiul Gherla, cunoscut unor fosti primari clujeni, si comune si sate foarte importante dimprejurul Clujului. Inca mult mai mult decat un parlamentar ardelean, care cunoaste istoria locurilor, si care urmareste proiecte serioase si necesare pentru intreaga regiune, Radu Zlati va fi cu siguranta si reprezentantul in Parlament al online-ului liberal. Cred ca nimeni nu a petrecut atatea ore, zi de zi, saptamana de saptamana, si an de an, ca Radu Zlati, muncind in online pe FB, pe blog, pentru PNL si pentru USL.

Radu Zlati

* CRIN ANTONESCU

Altfel decat ceilalti patru candidati Crin Antonescu nu face parte din categoria celor care sunt debutanti in Parlament. El insa i-a promovat si promoveaza si alti intelectuali liberali cum ar fi profesorul Daniel Barbu. Am avut ocazia sa particip la Berlin in luna februarie, cu ocazia vizitei lui Crin Antonescu in capitala germana, la o intalnire intre el si romanii din diaspora germana.

CIMG4037

Orice vot pentru orice candidat USL este un vot pentru acesti candidati, pentru proiectele lor. Fiecare vot conteaza, deci  “TOATA LUMEA LA VOT!”, pentru ca Romania sa nu mai fie arsa cum a fost de catre cei care inca mai vor sa ARDa.

“Toți românii au nevoie de Autostrada Transilvania”

25/06/2012

Comunicat al senatorului Cornel Popa, proaspat ales in functia de presedinte al Consiliului Judetean Bihor:

 

Se împlinesc azi 11 ani de la Întâlnirea de la Oradea, care a lansat proiectul ce este cunoscut ca și Autostrada ”Transilvania”. Pe 23 iunie 2001, parlamentari și președinți de Consilii Județene din toată Transilvania, parlamentari și președinți de Consilii Județene din două județe din Ungaria, precum și demnitari guvernamentali din cele două țări, au semnat ”Declarația de la Oradea”, prin care cereau Guvernului României să acorde prioritate maximă construirii unei autostrăzi care să lege România de Europa de Vest și să traverseze Transilvania.
Ideea de la care am pornit, când am organizat acea întâlnire, era că autostrada va aduce o dezvoltare economică explozivă de-a lungul întregului ei traseu, pentru că este un element de infrastructură ce facilitează și stimulează relațiile comerciale internaționale. Din păcate, când alte țări construiesc autostrăzi în cel mult 5 ani, noi nu reușim să o facem nici în 11 ani.

 
Cred că este timpul să lăsăm la o parte diferendele prezentului, să privim în viitor și să ne concentrăm pe realizarea proiectelor de importanță națională. Chem toate forțele politice să se unească în jurul proiectului Autostrăzii ”Transilvania” și să sprijine finalizarea lui într-un termen cât mai scurt. Acesta nu este doar interesul bihorenilor sau al transilvănenilor, este interesul întregii națiuni. Dacă Transilvania își accelerează ritmul de dezvoltare economică, întreaga Românie are de câștigat.

Oradea, 23 iunie 2012
Senator Cornel Popa
președinte al Consiliului Județean Bihor pentru următorii 4 ani

Nu pot decat sa subscriu. Autostrada Transilvania este singura salvare, singura solutie pentru a aduce investitii, bunastare si un trai decent, nu doar in Transilvania, si in Moldova (fara Autostrada Transilvania nici Moldovele -cea occidentala si cea de peste Prut- nu vor avea niciodata o legatura cu Europa) si in toata Romania.
Autostrada Transilvanie este si va ramane cea mai importanta tema pentru Transilvania, si ma bucur ca domnul senator Popa reaminteste de ea.
PDL-ul cu un prim ministru “clujean” in ultimii trei ani, si cu ministrii ai transporturilor in 7 din ultimii opt ani, a ingropat Autostrada Transilvania.
Acum Autostrada Transilvania a devenit o tema si o prioritate liberala. Dupa alegerile locale si judetene din 10 iulie candidati ai PNL (in cadrul USL) au castigat presedentia Consiliilor Judetene din Bihor, Cluj (prin Horea Uioreanu), Mures si Brasov, adica pe intreg traseul Autostrazii Transilvania. Cornel Popa si Horea Uioreanu au facut nenumarate demersuri pentru continuarea rapida a autostrazii. In plus noul ministru al transporturilor este un satamarean, alt ardelean dintr-un judet castigat de PNL.

 

Autostrada Transilvania langa Cheile Turzii

Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

03/06/2012

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (II) – autostrada si adevarata centura

01/06/2012

PDELISTII, DUPA CE AU INGROPAT AUTOSTRADA SI CENTURA, PROPUN UN DRUM DE MACADAM!

In articolul precedent am vorbit de falsa centura, o risipa scandaloasa de bani. O tema mult mai importanta si, din pacate, mai putin dezbatute este cea a centrii adevarate, a autostrazii urbane est-vest, cat si a autostrazii Transilvania.

Clujul are doua probleme majore care ii afecteaza dezvoltarea economica si urbanistica:

1. Absenta unei legaturi de infrastructura moderna cu Ungaria si, implicit, restul tarilor, marilor piete din UE. Din aceasta cauza Clujul este subdezvoltat in comparatie cu alte orase din Romania, nu reuseasca sa atraga investitori prin forte proprii, ii pierde pe cei existenti, pierde locuri de munca, conditii de viata mai bune, pierde putere economico-financiara.
2. Absenta unei centuri adevarate pe axa est-vest, care sa lege celepatru drumuri nationale de autostrada, singura solutie pentru a scoate traficul de tranzit extern din oras. Centura adevarata are un al doilea rol, la fel de important: este singura care poate scoate din oras si tranzitul intern (Clujul fiind un oras alungit pe valea Somesului, cu o lungime de peste 20 de km pe axa est vest, cu un trafic care acum sufoca centrul orasului).

Pentru ambele probleme exista solutii, atat doar ca Boc, pedelistii din Cluj si de la Bucuresti, au dat cu piciorul in ele, comitand adevarate atentate la adresa viitorului orasului. Pe rand:

1. Autostrada Transilvania a fost suspendata de guvernul Boc

Contractul pentru autostrada Transilvania (AT) a fost semnat de guvernul Nastase, lucrarile au inceput in 2004.
Pana acum au fost livrati doar 55 de km intre Campia Turzii si Gilau. Ministrii Transporturilor din PDL (care s-au aflat la carma ministerului in 7 din ultimii 8 ani, sub tutele premierului si presedintelui de partid Boc), au intrerupt, si “renegociat” chipurile contractul, astfel incat finalizarea acestor 55 de km a fost mult intarziata. In cele din urma acesti 55 de km au costat ca. 1 miliard de euro, jumatate din suma prevazuta intital pentru toata autostrada (400 de km de la Brasov la Oradea)!

Dupa inaugurarea acestui tronson guvernul Boc a reziliat contractul cu Bechtel.

Utilitatea unei autostrazi este foarte redusa daca nu este legata de alta autostrada (cea din Ungaria) si daca lungimea ei este foarte modesta.
Nu doar pentru Cluj, ci pentru intreaga Transilvanie, si  mai mult pentru Moldova noastra (si pentru cea orientala) necontinuarea autostrazii inseamna o condamnare la subdezvoltare economica.

Aici aspectul cheie este continuarea autostrazii spre vest, pe traseul Gilau-Bihor. La acest tronson nu s-a lucrat niciun metru, si nici nu se putea devreme ce nici macar nu a fost scos la licitatie (in link o culegere de articole si stiri pe aceasta tema).
Astfel marele “clujean si ardelean” Emil Boc a demonstrat ca nu-l intereseaza cel mai important si strategic proiect menit sa asigure un viitor sanatos pentru Cluj si pentru Transilvania.
As adauga ca parlamentari, alesi locali, consilieri judeteni, reprezentanti ai mediului de afaceri din Transilvania au facut nenumarate petitii, demersuri pentru continuarea AT, toate fiind ignorate de guvernul Boc, de ministrii pedelisti de la transporturi.

Capatul AT la Gilau, groapa in care guvernul Boc (“836 de km de autostrada”, “autostrada se executa nu se discuta”)a trimis perspectivele Clujului

2. Autostrada urbana Gilau – Apahida

Singura solutie pentru a doua problema majora a Clujului o reprezinta centura adevarata, in regim de autostrada pe axa est-vest. Ea ar urma sa faca legatura cu autostrada, sa creeze un by-pass care sa uneasca toate drumurile nationale care se incruciseaza in Cluj, si sa ofere arhinecesara varianta de ocolire rapida a centrului orasului si pentru traficul clujean intern, intre cartierele vestice si cele estice.
Aceasta solutie a fost promovata in a doua jumatate a guvernarii Tariceanu, cand la sefia ministerului Transporturilor se afla Ludovic Orban, si la presedentia Consiliului Judetean, liberalul Marius Nicoara.
Autostrada urbana a fost proiectata, si s-a realizat un studiu de fezabilitate care a costat 1,4 milioane de lei.

Emil Boc, atunci primar, a sustinut (cel putin verbal) la vremea aceea aceasta autostrada absolut necesara (ea fiind adoptata si de consiliile locale si judetene). Iata ce Declara Emil Boc in octombrie 2008:

„În contextul în care Clujul este pol national de dezvoltare trebuie sa aiba o centura ocolitoare care sa aiba si legaturi cu municipiul”, a declarat pentru ZF Transilvania Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca

Autostrada urbana, centura Clujului, proiect oficial al Ministerului Transporturilor 2007-2008.

Acest proiect avea, pe buna dreptate sustinerea tuturor partidelor, si a PDL-ului condus de Emil Boc. Se discuta la vremea aceea si de prelungirea centurii pana la Jucu, chiar pana la Dej sau Bistrita, de deschiderea unei uzine Mercedes-Benz. Adaug cateva linkuri cu articole de presa din acea perioada: link1, link2, link3, link4, link5.

La mai putin de trei luni dupa afirmatiile citate mai sus “clujeanul” Emil Boc ajungea prim ministru. Pentru prima data in istorie PDL-ul detinea si functia de prim-ministru, si cea de primar al Clujului (Sorin Apostu, mana dreapta a lui Boc), presedentia Consiliului Judetean Cluj, ministerul Transporturilor, si sefia comunelor limitrofe Clujului.

Una dintre primele masuri ale guvernului Boc, la inceputul lui 2009, a fost abandonarea totala a proiectului de autostrada urbana, atat de necesar Clujului!
Astfel Clujul este singurul oras de marimea sa din Centrul si Estul Europei care nu are o centura, nici macar la stadiul de proiect!
Tranzitul intern si extern este introdus si indopat cu forta intr-o palnie neincapatoare, chiar in centrul orasului. (Fara a mai vorbi prea mult de absenta investitiilor straine serioase, si a perspectivelor de dezvoltare) Calitatea vietii, comfortul locuitorilor, situatia locurilor de parcare si a timpului pierdut in trafic, poluarea, si acustica este de cosmar.
Nu stiu ce s-au gandit Boc si compania cand au taiat centura Clujului. Daca si-au inchipuit ca “merge si asa”, ca Clujul nu ar putea eschiva inca odata toate regulile urbanismului.

In orice caz au comis un nou atac premeditat (nu neglijent) la adresa Clujului, intarziind recuperearea handicapurilor pe care Clujul le avea oricum fata de alte orase cu cel putin patru ani! Au dovedit ca sunt incompetenti si nu le pasa de Cluj, la fel cum nu i-a pasat nici lui Funar.

Centura Sibiului

“Centura” Clujului trece prin inima orasului, pe opt benzi prin piata sa centrala

“Centura” lui Boc

P.S. Vreau neaparat sa mentionez scurt un alt fapt de-a dreptul scandalos.  La intrarea in Cluj dinspre Oradea-Gilau, dinspre autostrada Gilau-Campia Turzii, respectiv la iesirea din Cluj catre aceste destinatii: intre Cluj si Floresti (comuna devenita cartier al Clujului) exista CA IN EVUL MEDIU UN SINGUR DRUM! Si fara evenimente rutiere acest drum este mereu congestionat. Daca se intampla un accident (si s-au intamplat mai multe) care sa duca la blocarea drumului, se formeaza ambuteiaje de peste zece kilometri.
Sfidarea insultatoare, batjocura absoluta la adresa clujenilor si florestenilor, din partea edililor lor, ambii pedelisti, vine din propunerea serioasa de a creea totusi un al doilea drum intre Cluj si Floresti, UN DRUM DE MACADAM!!!

Unde e centura? Harta incompetentei portocalii

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (I) – Dezastrul variantei ocolitoare Valcele-Apahida – Fotoreportaj

30/05/2012

A venit si momentul bilantului: ce a facut Emil Boc, ce au facut oamenii sai de incredere pentru Cluj in ultimii opt ani? Si ce nu au facut si puteau face…

Este foarte important de mentionat ca niciodata nu au existat conditii a priori (adica teoretic) mai prielnice pentru Cluj, pentru dezvoltarea sa, decat in ultimii opta ani:
– In patru din ultimii opt ani Emil Boc a fost primar, de trei ani detinand functia de prim ministru al Romaniei.
– In sase din ultimii opt ani PDL-ul a carui presedinte este de opt ani Emil Boc s-a aflat la guvernare la Bucuresti.
– La Cluj in toti acesti opt ani, atat Primaria a fost in mana lui Boc sau a oamenilor promovati si garantati de catre el, cu o majoritate absoluta in Consiliul Local in ultimii patru ani, si cu majoritatea si presedentia in Consiliul Judetean.
– In sapte din ultimii opt ani la conducerea Ministerului Transporturilor si a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri s-au aflat ministri, secretarii de stat si directori din PDL partidul lui Boc.

Drumul judetean Valcele – Apahida

Incep acest serial cu varianta ocolitoare Valcele – Apahida, si doresc sa explic imediat urmatoarele lucruri pentru cei care nu sunt din Cluj, pentru ca si ei sa poata intelege despre ce este vorba:
– Varianta ocolitoare Valcele – Apahida (denumita in mod impropriu de catre Boc si pedelisti “centura”) a fost singurul mare proiect de infrastructura din zona Clujului initiat de Boc, si pedelistii din Cluj si din ministerul Transporturilor.
– Este un drum care face legatura intre vechiul drum Turda-Cluj si drumul Cluj-Dej.
– Lucrarile au inceput in 2005, iar varianta a fost inaugurata in octombrie 2011 de catre Emil Boc cu toate ca drumul nu era terminat si o portiune importanta a sa s-a surpat si autodistrus dupa cateva saptamani!!

Iata ce trambita Emil Boc dupa inaugurarea drumului:
“Astăzi un vis al Clujului devine realitate, nu vor mai veni TIR-uri pe Calea Turzii care să omoare oameni. E un lucru pe care l-am dorit ca şi clujean de mulţi ani, este o centură ocolitoare extrem de importantă, care scoate traficul greu din municipiu. TIR-urile vor deveni istorie pentru locuitorii Clujului“.

Cu ocazia ultimului meu sejur in Cluj am avut curiozitatea de a testa la fata locului cu masina, aceasta mare realizare a epocii portocalii.

1. A costat cat o autostrada, dar nu este decat un drum judetean!

Pe 90% din lungimea sa drumul are o singura banda pe sens. Doar in portiunile de panta, la inceputul si sfarsitul sau, exista doua benzi, insa doar intr-un singur sens. Cam pe jumatatea lungimii sale depasirea este interzisa, ceea ce inseamna un handicap pentru traficul de masini mici. Cei 24 de km de drum au costat pana acum 150 de milioane de euro, costurile triplandu-se de la inceputul santierului. Si ata ca drumul nu este terminat, necesitand reconstructie pe o lungime de circa patru kilometri. La un pret de 6-7 milioane de euro pe km pe acolo ar fi putut trece un drum in regim de autostrada!

Dragi soferi, dragi investitori, Poftiti pe “centura” lui Boc, 7 milioane de €/km

2. O bataie de joc fara margini: drumul a fost inaugurat cu toate ca este impracticabil!

Imediat dupa inaugurare au aparut in presa locala stiri care semnalau probleme majore cu drumul care dupa cateva saptamani “a luat-o la vale” si s-a distrus pe o portiune de mai multi km chiar in partea sa de mijloc. Tot presa locala semnala ca TIR-urile il evita, din cauza conditiilor proaste mai ales pe timp de ploaie si de iarna, continuand sa treaca prin oras, soferii de camioane avertizandu-si colegii prin statia radio despre starea impracticabila a drumului.
In pofida costurilor enorme drumul a fost construit de mantuiala si ar trebui de fapt inchis pana la reparatia portiunii distruse. Eu nu am vazut decat doua camioane si foarte putine autoturisme circuland pe el, asta in conditii exceptionale de vreme.

3. Vestea cea mai proasta: nici cand va fi terminat nu va fi o centura!

Pompierismul si incompetenta crasa in luare deciziilor strategice in ce priveste infrastructura Clujului si dezvoltarea sa economica sunt evidente avand in vedere faptul ca acest drum, si terminat nu va fi niciodata o centura a Clujului, din mai multe motive:
– o centura pentru un oras de anvergura Clujului trebuie sa fie in regim de autostrada, cu cel putin doua benzi pe sens, acest drum judetean neindeplinind aceasta conditie de baza

– O centura are cel putin o forma de semicerc in jurul unui oras, Valcele-Apahida nu este decat o tangenta, un arc scurt, care nu este legat de niciunul dintre celelalte trei drumuri nationale importante care se intersecteaza in Cluj!

– In special, problema majora a drumului este ca nu are nicio legatura cu Autostrada Transilvania, care trece la cativa kilometri distanta de el! Astfel camioanele care in sfarsit se bucura de cei cativa km de autostrada pentru a nu mai intra in traficul de cosmar din Turda si Campia turzii, nu au cum sa ajunga pe varianta Valcele-Apahida. Cei care folosesc varianta nu au cum sa ajunga la autostrada (fara a intra din nou prin Cluj), si sunt nevoiti sa intre in Turda, un oras care nu are alta centura de ocolire decat autostrada.

Gluma proasta? De-a lungul drumului distrus au fost amplasate tablite care vestesc un “drum tehnologic”!

Ctitoria lui Boc, suspendata in aer, poate fi folosita ca rampa de lansare pentru parapante

Toate aceste probleme erau evidente inca din momentul proiectarii acestei variante, cu toate acestea, nici in acel moment nici in cei sapte ani care au trecut de atunci, nici Boc nici pedelistii sai din Cluj sau de la ministerul Transporturilor, nu au urmarit masuri care sa rezolve aceasta situatie.

Am avut noroc, nu a trebuit sa astept pana traverseaza turma…

Trecatorul este invitat sa admire rusinea nationala a muntelui de gunoi de la Pata, unde gunoiul clujean este depozitat in conditii impropii, si familii de romi traiesc ca in lumea a patra, din el si langa el.

“Centura” lui Boc, o bataie de joc!

Prim ministrul M-R Ungureanu, istoric sau autor de fictiune? Ce spun eroii clujeni din decembrie 1989

23/03/2012

Recomand doua articole din Ziua de Cluj in legatura cu articolul semnat de Mihai-Razvan Ungureanu in Opinia Studenteasca Iasi, din 26 decembrie 1989, actual prim-ministru, fost utecist-propagandist in timpul congresul al XIII-lea a la PCR.

 

Primul: “Cum s-a luptat premierul cu tancurile la Cluj

Al doilea: “Fost revolutionar: textul publicat de premierul MRU despre revolutia de la Cluj e o fictiune literara

Bonus:  o postare pe blogul lui Vasilea Gogea.

 

Citez doar scurt doua declaratii din aceste materiale:

 

Vasile Gogea:  “Dacă tancurile fantomă cu care s-a luptat Domnia Sa la Cluj chiar nu mai pot face în nici un fel victime, minciuna reală pe care acceptă să stea cocoţat ca pe un soclu de statuie, omoară încă. Încet, discret şi sigur: omoară Adevărul.  M-aş bucura să vadă partea profitabilă a acestei delicate situaţii: la urma urmelor, are o şansă să arate întregii ţări, ca fost şef al unui serviciu de informaţii, că acestea nu mai scriu, ele, biografiile cetăţenilor!

 

Existenţa tancurilor este respinsă şi de realizatorul celebrelor fotografii din Piaţa Libertăţii (actuala Unirii), Răzvan Rotta. “Nici pomeneală, n-au existat nici măcar tanchete (vehicule pe şenile mai mici decât tancurile şi fără tun – n. red.)”, a spus Rotta. …

“A doua zi dimineaţă, mergînd printr-un cartier al Clujului, m-am întîlnit cu cei care-şi duceau morţii la groapă”, povesteşte Ungureanu. E mai mult decât neverosimil ca cineva să-şi ducă la groapă mortul decedat cu o seară în urmă. “Cum să ducă a doua zi morţii la groapă? Într-adevăr, morţii de la Fabrica de Bere au fost duşi la morgă abia a doua zi dimineaţa, pentru că soldaţii n-au permis acest lucru. Dacă îi duceau imediat la spital, poate unii scăpau, dar au fost duşi toţi, morţi şi răniţi, într-o curte şi abia dimineaţă i-au luat. În restul oraşului, cei împuşcaţi au fost ridicaţi şi duşi la spital sau la morgă în acea noapte”, a povestit Coltor. …

Cele mai grosolane invenţii apar spre sfârşitul textului. “Şi ca batjocorirea noastră să fie deplină, hienele din seara precedentă îi tîrîseră prin piaţă (pe cei morţi – n. red.), intimidîndu-i pe cei slabi şi îndîrjindu-i pe ceilalţi”, spunea Ungureanu. “N-am auzit să se fi întâmplat aşa ceva. Şi n-ar fi avut cine să facă asta, pentru că, v-am spus, morţii au fost ridicaţi aproape imediat, iar trupele militare s-au retras în cazărmi la miezul nopţii. A rămas în oraş un singur TAB defect. A doua zi nu mai existau militari pe străzi”, a spus Coltor. “Categoric, nu s-a întâmplat aşa ceva”, a afirmat Rotta. Imaginaţia tânărului Ungureanu a plusat: “Ce-au făcut cu blindatele? Ca la Timişoara, au «ras» etajele superioare ale blocurilor, ferestrele luminate, ca să-i secere pe curioşi. Şi-au reuşit de atîtea ori!”, inventa istoria evenimentelor din Cluj studentul la… istorie. “O minciună! Nici măcar nu s-a tras cu blindatele. A existat un singur rănit la el în casă, în Mărăşti. Stătea omul în balcon şi a fost lovit de o schijă, nu de glonţ, în călcâi”, spune Coltor. “Nici poveste, nu e nimic real. Probabil a confundat oraşul, o fi fost în alt oraş”, a conchis Rotta.”