Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

“În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Interviu cu istoricul Dr. Adrian Andrei Rusu despre stema si istoria Clujului

Ii multumesc foarte mult domnului Dr. Adrian Andrei Rusu, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, primul interviu pe care l-am realizat pentru acest blog, si pe care va invit sa-l cititi.

Domnul Dr. Adrian Andrei Rusu este istoric arheolog, profesor la Institutul de Arheologie si Istorie a Artei al Academiei Romane, specialist in istoria medievala, realizator al excelentului site de specialitate medievistica.ro (pe care vi-l recomand cu mare caldura).

1. De 13 ani primaria si Consiliul Local folosesc in toate actele o stema ilegala. Ce parere aveti despre aceasta stema, depre motivele care o compun, intre altele un monument recent construit de acelasi primar care a schimbat si stema?

AAR: Părerea este simplă şi directă: este o monstruozitate de prost gust, care frizează regulile elementare ale heraldicii, manifestare aproape patologică a unei epoci de naţionalizanţi de joasă cultură şi înţelegere a istoriei.

2. Sa vorbim insa de stema veche, adevarata, a Clujului, cea pe care nimeni inaintea lui Funar nu a incercat sa o inlature. Ea provine din sigiliul orasului Cluj, sigiliu atestat documentar prima data in 1377. Orasul liber a fost intemeiat, privilegiile sale confirmate definitv, deja la 1316. Putea functiona un oras medieval fara un sigiliu? In opinia Dvs se poate porni de la prezumtia ca sigiliul Clujului exista inca inainte de 1377 din primele decenii ale secolului 14, incepand cu privilegiul regal din 1316?

AAR: Problema nu este foarte simplă. Aici se combină drepturile de blazon, practicile de sigilografie şi jurisdicţia dobândită treptat de către oraş. Abia când s-a început emisiune de acte proprii, când era nevoie de sigilarea unor mărfuri, s-a impus folosirea însemnului oraşului. Pe de altă parte, nu există vreo localitate simplă care să aibă sau să folosească blazon. Oricum, blazonul/sigiliul/heraldica aparţine mereu unui privilegiat, care poate fi nobil ori o instituţie.

3. Pe teritoriul Transilvaniei si pe teritoriul Romaniei, cate steme (sau sigilii) existente astazi au o istorie mai lunga decat cea a Clujului, zidul cu poarta si trei turnuri?

AAR: Aşa nu pot răspunde. Pentru acest răspuns trebuie făcută o cercetare anume. Oricum, în secolul al XIV-lea sigilii de localităţi sunt/s-au conservat puţine; nu ştiu dacă ar fi vreo 20 în total…

4. Cateva intrebari despre statutul de oras liber regesc al Clujului. Se poate spune ca sigiliul orasului simbolizeaza acest statut, dreptul de a se fortifica si autoapara?

AAR: Nu. Cum am menţionat, sigiliul este o exteriorizare a unui statut privilegiat, nu are legătură cu fortificaţiile.

5. Ce inseamnatate are statutul de oras liber pentru istoria Clujului, pentru pozitia si devenirea sa intre orasele transilvane, pana in actualitate? Daca este permisa din punct de vedere istoric o asemenea comparatie prezumtiva: ce ar fi fost astazi Clujul (in comparatie cu alte orase din Transilvania si din Romania) daca in evul mediu nu ar fi fost un oras liber si doar un targ sau centru de comitat?

AAR: Este un scenariu de fantezie, la care istoricii nu trebuie incitaţi să ia parte. Să spunem aşa: chiar dacă ar fi existat o autoritate exterioară (regele) care să fi voit a ridica Clujul la un statut superior, acelaşi statut nu s-ar fi validat dacă oraşul/locul însuşi nu ar fi construit singur realitatea care să-i consolideze statutul. Cazuri în care locuri sunt numite „oraşe”, dar nu se validează, se cunosc.

6. In perioada national-comunista dar si in ultimii 22 de ani istoria Clujului si a Transilvaniei a fost in opinia mea in mare parte fie trecuta sub tacere, fie extrapolata selectiv si rastalmacita in registre nationaliste. Anumite asemenea interpretari istorice au fost si sunt inca folosite si in chestiunea stemei Clujului. Mai sunt unii care afirma si publica, fie ca stema Clujului ar fi una maghiara, fie ca lipseste un element romanesc, fie ca cele trei turnuri ar simboliza cele trei asa-zise “natiuni, maghiara, secuiasca si saseasca”. Cateva intrebari in acest context. Prima: care a fost componenta “etnica” a orasului liber in secolul 14, cand s-a fondat orasul si s-a nascut sigiliul-stema?

AAR: Stema Clujului nu reflectă nici un statut etnic, aşa cum nici altele nu o făceau. Destul să privim oricare din oraşele miniere din Slovacia (fosta „Ungarie Superioară”) – nimic nu trădează populaţia care era în ele. Dacă există ambiţioşi care doresc să facă din stema Clujului o stemă etnică, le sugerez să se gândească foarte serios că etnia ţigănească nu este reflectată în stema lui Funar. În acest context, peste alte câteva decenii, Consiliul Local va avea de suportat o revendicare justificată prin precedentul creat de către Funar (el însuşi de cripto-etnie asemănătoare).

7. Daca nu doar in Transilvania, ci si in tot regatul Ungariei, in Cehia sau in Polonia, primele orase care au fost fondate si majoritatea lor au fost fondate de catre germani, ne-am putea pune urmatoarele intrebari: De ce germanii stiau cum se face un oras si natiunile central si est europene inca nu? Ce rol au avut aceste orase in dezvoltarea Transilvaniei?

AAR: Problema etnicilor germani este destul de clară. Păcat că am uitat-o prea repede. Au fost un grup compact şi foarte lucrativ. S-au solidarizat şi concentrat tocmai pentru că erau în zone ocupate de către alţii, care nu aveau calităţile lor. Oricum, fără germani, nici Transilvania, nici Ţările Române transcarpatice nu ar fi arătat vreodată la fel!

8. Exista in evul mediu o simbolistica nationala? Reprezinta stema Clujului cu cele trei turnuri o anumita etnie (sau chiar mai multe)?

AAR: Nu există aşa-ceva. Cele mai timpurii steme de grupuri privilegiale, nu etnice, au fost cele ale Universităţii Săseşti (în condiţiile în care „sasul” era un privilegiat, doar în teritoriul ei, în afară fiind iobag sau nobil) şi ale Secuimii (vă rog a păstra majuscula, pentru este un teritoriul echivalent cu cel al saşilor privilegiaţi).

Daţi o căutare simplă pe net şi o să descoperiţi câte simboluri cu cetăţi, cu porţi cu trei turnuri au existat în Europa şi dacă se leagă ori nu de vreo etnie. Este dezarmant de simplu.

9. Din ceea ce am citit eu din istoria orasului nostru, vreme de mai multe secole incepand inca dinainte de 1316, cetatenii, orasenii clujeni s-au aflat in conflicte deschise, chiar militare cu nobilimea din imprejurul Clujului. Aveau conflictele din acea perioada o motivatie etnica si cum erau reprezentate cele trei etnii (romana, maghiara, germana) intre diferitele clase sociale ale vremii: tarani iobagi, tarani liberi, nobili, cetateni liberi?
AAR: Conflictele au fost, iniţial, interioare, între elita foştilor colonişti (de obicei numiţi „greavi”) şi noua pătură de meşteşugari şi negustori, îmbogăţită între timp. Treptat, oraşul a avut probleme cu vecinii săi, pentru că erau încălcate hotarele sau pentru că nu se respectau drepturile scutire de vamă. Între timp, şi oraşul a cumpărat sate vecine şi a devenit el însuşi, un „nobil”.

Nici o clipă conflictele nu s-au bazat pe vreun backgroud etnic. Aşa ceva nu exista într-un stat care se numea Ungaria, dar avea o mulţime de etnici. Conta mereu calitatea de stare dobândită. Deci puteai fi nobil, dar vorbitor de maghiară, română şi germană, puteai fi ţăran, tot aşa de diferit etnic.

Reprezentativitatea în oraşul Cluj s-a rezolvat între unguri şi germani. Aceasta spre deosebire de majoritatea altor oraşe, în care etnia germană era prevalentă. Românii nu făceau parte din această comunitate. S-a întâmplat aceasta mai des din cauza lor. În situaţia Mediaşului, românii au cerut, către finele secolului al XV-lea, să intre în oraş. La care li s-a replicat cu întrebarea: „aţi contribuit cumva la ridicarea şi apărarea zidurilor oraşului”? 

10. O ultima intrebare: din ce motive credeti ca mare parte din istoria Clujului este trecuta sub tacere, sau rastalmacita in ultimele decenii? Ce ratiuni exista? Si ce se poate face pentru ca mai multa lume sa cunoasca intreaga si adevarata istorie a Clujului si a Transilvaniei?

AAR: Istoria oraşului nu este trecută sub tăcere, ci pur şi simplu nepopularizată cum ar trebui. Primăria nu a ştiut vreodată să-şi unifice cetăţenii pe ideea respectului şi mândriei locului în care s-au adunat de peste tot; pentru că populaţia neaoşă, clujeană, este copleşită de venetici. O mare monografie a oraşului, scrisă în perioada pozitivistă şi semnată de către Jakab Elek, nu a fost tradusă în româneşte. De ce? Cum poţi să o combaţi sau corijezi dacă nu şti ce scrie în ea? Istoria Clujului, redactată de o echipă condusă de Ştefan Pascu este o mizerie, cu doar părţi utilizabile. Nu avem istorii ale monumentelor Clujului sistematic publicate… Monumentele-simbol ale oraşului arată aproape ca nişte gunoaie din Lumea a treia. La problemele de promovare turistică ale oraşului, aceeaşi Primărie debusolată şi fără ochi pentru stimulat acte de cultură de calitate, a spus realizatorilor ca pentru documentare să utilizeze …. Wikipedia! Acesta este preţul pe care administraţia îl alocă istoricilor ei. Mereu au fost ascultaţi câţiva gurişti cu studii istorice, care au fost cozi de topor ai administraţiei politice. De mult oraşul care se pretinde a fi un vârf de intelectualitate, ar fi trebuit să plătească o nouă Istorie a oraşului. La fel, o bancă ardeleană, de felul Transilvaniei, ar fi trebuit, la fel de mult timp, să scoată ca o obligaţie morală elementară, o serie de lucrări de prezentare, de la albumul de lux, la lucrarea ştiinţifică şi variante de popularizare în şase-zece limbi. Dar nu compilaţii redactate într-o lună!

Nici Funar, nici cine l-a urmat, nu au acţionat fără implicarea unor nume de istorici fără identitate profesională, care au prestat doar în calitate de servanţi-iobagi ori mistici-patrioţi la ceea ce era plăcut de auzit în urechile unor şefi veniţi din fundul Banatului, din creierul Apusenilor ori chiar din Moldova (acum spre puşcărie).

Ce jalnic poate fi decât să vrei să devii Capitală Europeană, fără ca să nu respecţi nimic din valorile care te-au condus unde eşti astăzi?

P.S. Sublinierile in bold apartin domnului Dr. Adrian Andrei Rusu.

Stema Clujului – Fotoreportaj

Stema Clujului este mai mult decat simbolul orasului, ea este si un simbol pentru istoria recenta a Clujului, o istorie care a lasat in urma sechele de care orasul inca nu a scapat.

Nici macar regimul criminal national-ceausist nu a incercat sa stearga stema, si parti importante, secole intregi ale istoriei Clujului din mentalul colecetiv in demersurile sale revolutionar-culturale, asa cum a facut-o sinistra administratie Funar. Aceasta din urma, incalcand legile si regulamentele a inlocuit stema Clujului la sfarsitul anilor ’90 cu o impostura ilegala. De opt ani de cand au ajuns la putere administratiile Boc-Apostu au perpetuat acest abuz.

Cu toate acestea stema Clujului cea unica si adevarata este vizibila in multe locuri din oras, sculptata in piatra, indestuctibila. Sper ca ea sa redevina mai devreme sau mai tarziu si stema oficiala a primariei si Consiliului Local. Am incercat sa strang toate reprezentarile ei grafice care imi sunt cunoscute.

Stema orasului isi are originea in simbolul sigiliului orasului medieval fondat la 1316. Primarii, juzii si consilierii au folosit inca din 1316 acest sigiliu, chiar daca prima sa atestare documentara este din 1377. Astefel stama-sigiliu cu cele trei turnuri este una dintre cele mai vechi steme din Transilvania, si din toata Romania, avand o istorie mai lunga decat stema Moldovei, Valahiei, sau insasi cea a principatului Transilvaniei.

In 1480 orasul isi confectioneaza o noua matrice sigilara. Mai multe detalii despre sigiliul orasului in acest articol, care este si sursa foto.

Cea mai veche realizare plastica a stemei orasului se gaseste in interiorul bisericii Sf. Mihail, la baza stanga a portalului sacristiei, opera de arta renascentista datata la 1528.

Scultura amplasata mai demult pe zidul cetatii Clujului, acum in lapidariul Muzeului de Istorie a Transilvaniei.

Pe latura estica exterioara a Turnului Croitorilor (1627)

Emblema tipogragiei fondate la 1550 in Cluj de catre Kaspar Helth, una dintre cele mai vechi si importante tipografii din Transilvania, si prin urmare si din Romania.

Florini (guldeni, ducati) batuti la Cluj de Regele Ioan, principele Ioan Sigismund si principele Gabriel Bethlen: Sursa foto: Transyvanian Numismatics

Stema Clujului pe monede transilvane ca insemn al Monetariei clujene. Incepand cu 1526 in aceasta monetarie clujenii au batut monede pentru voivozii, principii si cancelarii Transilvaniei

Pe obeliscul Carolina, piata Muzeului (1818)

Pe strada Republicii , pe zidul fortificatiei medievale (1717)

Pe Primaria Veche, in Piata Unirii (1846)

Sigiliu in ceara rosie: sursa foto: brainwash.ro

Pe balconul unei loje din Teatrul National (1906)

Pe cladiri din centrul orasului

Stema Universitatii Babes-Bolyai

Asociatia Patronilor; Divizia 4 de Infanterie “Gemina”

Sigla Muzeului National de Istorie a Transilvaniei

Zilele Culturale Maghiare din Cluj si Zilele Clujului

Pe Palatul Postei si deasupra intrarii in Turnul Croitorilor.

Stema municipiului Cluj dupa 1968. nici macar comunistii nu au indraznit sa se atinga de stema Clujului (facand doar adaugiri “revolutionare”, asa cum nu s-au atins nici de Stema Brasovului, Sibiului, etc. Dintre toate aceste orase doar primaria Clujului nu a revenit la stema adevarata.

In stema Transilvaniei, cele sapte cetati reprezinta cele sapte orase libere fortificate sasesti din Transilvania. Clujul este unul dintre ele. Astfel Clujul se numara printre orasele care au privilegiul (prin intermediul stemei Transilvaniei) sa fie reprezentate direct in stema Romaniei.

Peste tot in Transilvania in reprezentari plastice ale stemelor oraselor libere, aici in biserica din Daia Seciasca, judetul Mures, alaturi de stema Brasovului si a Sibiului.

Arhitectii si istoricii clujeni despre stema Clujului

De mai mult de zece ani Primaria si Consiliul Local Cluj folosesc o stema ilegala, un kitsch insultator la adresa istoriei si culturii orasului principal al Transilvaniei. Pana cand?

Cateva opinii ale arhitectilor si istoricilor clujeni, specialisti in patrimoniu si heraldica:

1. Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National, opinie unanima

“–Stema utilizata in prezent este aculturala.

– Avand in vedere ca stema utilizata in prezent nu are avizele necesare, nu este nevoie de avize suplimentare pentru revenirea la stema traditionala care a fost utilizata din evul mediu pana la aparitia national-comunismului de tip ceausist.

– Stema traditionala a Clujului nu poate avea nicio conotatie negativa.

– Utilizarea stemei actuale este o rusine pentru Clujul de azi si nu reprezinta decat un reziduu national-comunist.

Concluzie: Comisia Zonala sustine revenirea la stema traditionala (opinie unanima).  15.12.2011 Arh. Virgil I. Pop” (facsimilul se gasese mai jos)

2. Alte opinii 

““Am participat în toate comisiile de cultură care au discutat în ultimii 20 de ani despre stema Clujului. Am susţinut de fiecare dată că vechiul simbol din secolul 14 trebuie să figureze ca stemă. A fost preluat şi în perioada interbelică, iar în perioada comunistă imaginii i s-au adăugat două câmpuri, fără să fie înlăturată”, a precizat istoricul Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Statului Cluj şi membru al Comisiei Zonale de Heraldică. Specialistul susţine, de asemenea, că actuala stemă a Clujului este una ilegală. “Nu trebuia schimbată cea veche, aşa cum nu trebuia ca următoarele administraţii să tolereze ilegalitatea şi acum ar trebui atacată de către Instituţia Prefectului. Problema ar trebui rezolvată în cel mai scurt timp de către administraţia locală. Heraldica are legile ei şi trebuie aplicate. Avem nevoie de o stemă demnă de un oraş demn, cum este Clujul“, a apreciat Drăgan.

Mediul academic al oraşului s-a pronunţat în repetate rânduri pentru revenirea la vechea stemă, a spus istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. “E vorba de redescoperirea unor simboluri identitare care au însoţit istoria oraşului timp de 500 de ani“, a precizat Sălăgean. Specialistul e de părere că tărăgănarea rezolvării acestei probleme ţine mai degrabă de “dificultăţi administrative legate de schimbarea stemei” decât de eventuale interese ascunse.” (citat din ziuadecj.ro, dintr-un articol recent semnat de Florentina Tatar)

Profesorul Adrian Andrei Rusu (sursa): “Batjocura s-a mediatizat şi mai monstruos cu simbolurile heraldice ale urbei. Poarta cu hersă (grilajul cu ţepi, ridicător) şi trei turnuri (foto 1), de la începuturile primilor orăşeni, nobilă şi neutră, a fost substituită cu o alta emblemă de pus pe steag sau ecuson de gardian public. Vechea boală românească a schimbării formelor făcută în iluzia lepădării fondului, a lovit şi aici. Noutatea colcăie de mesaje istorice: stindardul dacilor din Napoca cea negăsită, alături de o Minervă apatridă menită să sublinieze (poate) că oraşul are mai mulţi deştepţi decât alte aşezări. Cea mai monstruoasă dintre noile podoabe heraldice lopătate din convingerea că nimic din ce ar fi tipic oraşului nu trebuie să lipsească (amintiţi-vă doar de vechea stemă a României comuniste, în care spicele, sondele, soarele şi roata dinţată se buluceau să arate tututor că suntem complecşi şi foarte proletari înfrăţiţi cu natura simpatizantă), este silueta Monumentului Memorandiştilor. Emanaţie a orgoliului funariot, a închipuitului său triumf asupra „pieţei ungureşti”, redusă la câţiva milimetri de ştampilă, ea nu sugerează decât un oarecare beţigaş (foto 2). Bine că s-au dus creatorii de colaje heraldice amatoristice, pentru că – cine ştie? – ne-am fi trezit acolo poate şi cu „minunata” statuie a lui Avram Iancu ori, şi mai rău, cu o piele de ianoş purtată în băţ de vreun mănăşturean verde. Dar, deşi neavizată oficial, stema cea grotească flutură în continuare pe banere şi pe antetele Primăriei lui Boc.”

Profesorul academician Nicolae Edroiu, istoric (sursa): ” Însemnul oficial nu este, însă, şi legal, potrivit academicianului Nicolae Edroiu, şeful Biroului Zonal de Heraldică. „Ne râde toată Europa cu stema actuală. Am colegi de breaslă din străinătate care râd când văd această stemă. Nu respectă nimic: tradiţia heraldică, regulile sau culorile heraldice. E puerilă”, este de părere istoricul. Profesorul Edroiu luptă pentru scoaterea din uz a actualei steme din 1999, când a început folosire ei. „În 2003 m-a dat Primăria în judecată, pe motiv că nu am aprobat stema. Anul trecut, primarul Sorin Apostu mi-a spus că renunţă la proces, dar eu încă nu am primit nicio hârtie oficială”, mai spune Nicolae Edroiu. ”

Stemei Romaniei parca ii lipseste ceva

Nu trebuie sa fii expert in heraldica pentru a cunoaste un adevar: o stema e cu atat mai puternica, adevarata, reprezentativa si expresiva cu cat este mai originala. De aceea in general stemele (care reprezinta intitial sigiliile unor persoane, orase,  tari sau regiuni) nu se prea schimba. Vechimea si pastrarea ei in forma initiala da unei steme forta, unicitatea si legitimitatea.

 

Cine a incercat sa schimbe stemele de-alungul istoriei? Au fost mai ales regimurile totalitare, fascistii sau comunistii. In Centrul si Estul Europei au fost vazalii lui Stalin, care au incercat printr-o “revolutie culturala” de sorginte maoista sa falsifice istoria, sa schimbe tot ce era sfant si de neclintit, si sa taie radacinile constiintei nationale care se hraneste din istorie si traditii. Dupa prabusirea regimurilor comuniste, in Centrul si Estul Europei, s-a revenit, imediat si in mod firesc, la simbolurile stemele si sigiliile traditionale. Numai o singura tara a putut face o exceptie, oare care? In Romania, la Cluj, sinsitra administratie a lui Funar, sustinuta de structuri puternice, a reusit sa prelungeasca viata national-comunismul revolutinar-cultural cu cel putin 14 ani dupa decesul sau oficial anuntat. Clujul inca foloseste stema ilegala si rusinoasa al lui Funar.

Stemei Romaniei, chiar daca este aproape identica cu cea interbelica, parca ii lipseste ceva.

Stema actuala a Romaniei.

Ii lipseste o coroana ( si voi aduce mai multe argumente pentru sustinere). Macar una mica de tot ar trebui sa fie asezata din nou pe capul acum descoperit al acvilei. In ultimele zile au vorbit despre aceasta tema si istoricul si academicianul Dinu C. Giurescu, si doamna profesoara Zoe Petre: coroana ca element heraldic, nu este un simbol al monarhiei sau al monoarhismului. Pastrata intr-o stema in care s-a aflat candva, coroana nu poate decat valida acea stema, ca fiind una originala si indelung folosita. In general insa, coroana, este mai mult decat un simbol al unui rege sau principe, este un simbol simbolul suveranitatii, independentei, unitatii, si fortei unui stat, un simbol national, si  “o reflectare a statului in conctinuitatea lui si a natiunii in devenirea ei”, cum spunea Regele Mihai ieri de la tribuna Parlamentului.

Stema mica a Romaniei inainte de 1947.

Sa vedem cum arata stemele tarilor noastre vecine, toate republici. Imaginile vor spune mai mult decat o mie de cuvinte despre cum se cinsteste o stema, si rolul coroanei in heraldica.

Bulgaria

 

Serbia

Republica Ceha

Leul Boemiei si acvilele care reprezinta Moravia si Silezia poarta coroana istorica.

Polonia

Ungaria

Stema republicii Ungaria poarta coroana monarhiei Sfantului Stefan pe scut si o coroana in stema pe unul dintre cei munti.

Finlanda

Finlanda este o republica si, altfel decat Polonia, Romania Cehia sau Ungaria, nu a fost niciodata o monarhie independenta, doar o provincie a regatului suedez sau al taratului rus.

Rusia: foloseste acum din nou stema traditionala tarista, cu cele trei coroane tariste ale dinastiei Romanov

Stema Romaniei ar merita cel putin o coroana mica, pentru a simboliza ca macar acum, in anul 2011 si cu 21 de ani intarziere fata de alte tari, vrem sa ne respectam din nou istoria, si sa reintram cu adevarat in rindul tarilor europene.

Sunt incompetent si caut brand

Nu-mi place cuvantul “brand”, nu-mi plac expresiile “brand de tara”, “brand de oras”. In primul rand din cauza neologismului “brand” care inlocuieste cuvinte existente precum “marca”, “simbol”. In al doilea rand din cauza modului in care este folosit, a freneziei de a avea un “brand” si a rationamentului din spatele acestei frenezii: “Daca nu ai un brand esti nimeni. Daca iti faci un brand vin turistii, clientii, esti modern”.

Un brand este de fapt un logo, o marca, un simbol. In cazul unei tari sau a unui oras brandul nu poate fi decat numele tarii, eventual acompaniat de un simbol placut ochiului si care sa parafrazeze o caracteristica unica.

Inainte insa de a-ti cauta o marca, trebuie sa ai un produs competitiv, si odata cu lansarea marcii trebuie sa poti oferi interesatilor informatii despre produs. Produsul “turism in Romania” nu este competitiv, cu toate ca ar putea fi. Cum arata gradina carpatina se vede si in pozele de pe blogul “Realitatea mea”. Daca ai un produs care scartie dar are potential, da, ii poti face o marca, dar inainte de asta trebuie sa ai o prezenta pe internet in care sa explici produsul. Aceasta cerinta de baza nu este indeplinita. Deageaba se lauda Ministerul Turismului ca a rezevat 8 domenii pe internet, toate cu adrese kilometrice gen “explorethecarpathiangarden.net”. Sunt link-uri goale, moarte. Si mi se pare stupid sa-ti ascunzi prezenta turistica in spatele unei adrese atat de lungi, pe care nu o tine nimeni minte si care nu contine macar pe undeva numele tarii. Asa cum spuneam, nu exista nici o prezenta pe net multilingva a Ministerului Turismului.

Cum se face treaba serioasa arata (cu adrese simple de retinut):

– Spania (www.spain.info)

– Croatia (croatia.hr)

– Cehia (www.czechtourism.com)

– Slovacia (www.slovakia.travel)

Un asemenea site tradus in mai multe limbi, atat limbile  tarilor vecine cat si mai multe limbi de circulatie internationala, face mai mult decat o mie de “branduri de tara”.

O alta conditie ca un “brand” sa fie si sa devina cu adevarat un “brand” este ca el sa fie din start bine facut, pentru a putea fi pastrat mult timp si sa se incetateneasca in perceptia publicului tinta. Or brandul nostru este schimbat deja in al doilea an consecutiv. Si nu mi se pare cel mai reusit. Nu e de mirare, poate ar fi fost mai bine daca alegerea unui simbol ar fi fost facuta in urma unui proces de concurs, selectie si dezbatere mai indelungat, la care sa participe nu doar o singura firma, ci toate firmele de publicitate, dar si studenti, sau firme de design. Drept urmare mai devreme sau mai tarziu va fi schimbat cu altul, poate cu unul mai reusit, si iarasi se vor fi cheltuit bani deageaba, si se va dovedi ca nici asta nu e un brand, un brand e ceva ce dainuie in timp si este recunoscut. Mercedes-Benz nu si-a schimbat brandul de ca. 100 de ani.  Spania are logo-ul sau de mai bine de 20 de ani, o colectie de logo-uri reusite se gaseste pe blogul Perspective. Trecandu-le in revista remarc doua lucruri: majoritatea contin elemente din heraldica (Croatia, Canada) sau culorile drapelului (Argentina, Grecia, Franta, Spania). Doar unul dintre ele mai are un subtitlu. Nici nu e necesar, cum dovedesc proastele alegeri “fabulospirit”, “Land of choice” sau acum cel nou cu gradina.

PS – Recomand articolul lui Mihai Gotiu.

PPS – Si edilii clujeni se tot chinuie sa caute un “brand de oras”. Din fericire nu se grabesc, si totul este in stadiul dezbaterilor. Astfel pericolul de a se lansa un logo penibil nu este inca iminent. Ce simbol altul decat stema originala si traditionala  este insa brandul inascut al unui oras? Edilii Clujului inca mai parafeaza, stampileaza cu, si folosesc in mod abuziv in acte si pentru scopuri reprezentative “brandul lui Funar”, un kitch monstruos, ilegal. Inainte de a-si sparge capul despre un brand al orasului ar trebui sa-i redea cat mai repede si in sfarsit stema adevarata.

Culori si steme, nimic nu e sfant

Saptamana trecuta Federatia Romana de Fotbal a anuntat ca tricoul principal al nationalei de fotbal isi schimba culoarea. Traditionalul galben va face loc rosului. O schimbare stupida si absolut fara precedent in lumea fotbalulului. Va imaginati Olanda renuntand la portocaliu, sau Italia si Franta la albastru, Anglia la alb sau Argentina la albiceleste? Motivatia este cel putin la fel de naucitoare ca si masura in sine: noul sponsor al federatiei, un producator de bere, a propus rosul, pentru ca galbenul ar fi asociat cu vechiul sponsor, un alt producator de bere… Adica atat pentru noul sponsor cat si pentru conducerea Federatiei, galbenul este o culoare care in primul rand e asociata cu un sponosr, nu culoarea traditionala a nationalei si a sustinatorilor ei.

Marea Galbena, Zürich, Euro 2008

Unde sa mai puem ca in Europa doar Suedia mai poarta un echipament galben ca si nationala Romaniei, in rosu in schimb jucand cel putin zece reprezentative. Avem si noi un brand autentic si traditional, si-l vindem pentru 3 arginti.

La rugby, aceeasi poveste, traditionalul galben a fost inlocuit tot la cererea unui sponsor cu un verde urat, deci nici macar cu o culoare din tricolor. Iar in rugby chiar nimeni nu mai juca in galben in afara Australiei pe care avem sanse minime sa o intalnim cel mult odata la 4 ani. Verdele fiind culoarea traditionala a irlandezilor. Probabil daca urmatorul sponsor va fi Orange vom juca si in portocaliu!!

Daca culorile nu mai sunt sfinte de ce ar mai fi stemele? Dupa cum semnaleaza catavencu.ro culoarea de fond a stemei Romaniei de pe pupitrul presedintelui la Cotroceni nu este albastrul original ci o nuanta de violet.

Azi maine modificam si stema, ca doar nimic nu e sfant si totul se poate schimba de la o zi la alta, eventual prin ordonanta de urgenta. Dar a propos. Stiati ca municipiul Cluj-Napoca se mandreste de mai bine de 11 ani cu o stema pe

cat de kitschoasa pe atat de ilegala? Si care ignora complet traditia Clujului? Ea se gaseste acum in toate actele oficiale, anteturi, stampile, si alte locatii reprezentative. In stanga se afla stema originala clujeana, veche de aproape 700 de ani. Ea a fost inlocuita in mod abuziv in 1999 de catre ex-primarul Funar cu o stema care nu a primit niciodata avizul necesar din partea comisiilor de heraldica. Si nici nu o va primi vreodata. De notat insa ca din 2004 primarii Boc si Apostu au avut peste 5 ani la dispozitie sa indeparteze stema ilegala si sa redea Clujului stema sa adevarata pe care nici macar comunistii nu au putut-o ignora . Si nu au facut nimic, incalcand legea zi de zi cu nepasare.

Stiti ce propun? Haideti sa scoatem la vanzare fasia galbena din mijlocul drapelului national, si s-o licitam anual unui sponsor. Va dati seama ce publicitate fenomenala si-ar face firma respectiva si cati bani ar aduce asta la bugetul de stat?

(Foto: prosport.ro, catavencu.ro)