Posts Tagged ‘patrimoniu’

Expozitie la Rosia Montana

24/08/2012

“Intre 15 august şi 15 septembrie 2012 Asociaţia ARA /Arhitectura – Restaurare – Arheologie prezintă expoziţia
Roşia Montană : documente de arhitectură (II.)
găzduită de Parohia Unitariană Roşia Montană.”

 Sapte biserici, cinci confesiuni- Rosia Montana o Transilvanie in miniatura

 

Advertisements

Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

03/06/2012

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Fotoreportaj de Sarbatori – Crima culturala din Dobarca / Dobring

15/04/2012

Inainte de toate va doresc “Sarbatori fericite!”.

Am vazut pe Facebook cateva fotografii recente postate de userul “Dirk Siebenbürger”, pe care vreau sa prezint aici. Pozele nu au nevoie de multe comentarii, este vorba de biserica fortificata din Dobarca/Dobring in judetul Sibiu.

Ultima fotografie am preluat-o de pe blogul Photoversus.

Dobarca (in germana Dobring) se afla in judetul Sibiu la cinci km de Miercurea Sibiului si DN 1. Prima atestare documentara dateaza din 1309. In jurul bisericii evanghelice se afla o puternica fortificatie. Biserica a fost initial o bazilica romanica cu trei nave, si a fost transformata in 1500 intr-o biserica gotica de tip sala cu un etaj de aparare deasupra corului. Detine un turn vestic de o latime iesita din comun, cu nise de aparare, o poarta de gratii retractabila. Zidul cetatii are in exterior trei turnuri, un turn al portii cu curte de incinta, si cu una coperis in doua ape peste etajul de aparare. Altarul si orga din seolul 18 sunt (mai bine zis erau) baroce.

Tablou (incomplet) al dezastrului patrimoniului si turismului din Romania

14/02/2012

Pentru ca am criticat cu alte ocazii anumite atitudini ale ziarului Adevarul, trebuie sa fiu corect si sa felicit echipa de jurnalisti investigativi care cu mare migala prezinta un tablou (inca incomplet al dezastrului patrimoniului din Romania. Este o rusine nationala, pentru ca ce e mai valors si unic in Romnaia se distruge, acest lucru fiind nu doar o pierdere pentru cultura noastra, ci si pentru economia noastra, toate monumentele fiind (posibile) atractii turistice, si sursa de venit pentru comunitatile locale, si pentru bugetul national.

Pagubite sunt toate regiunile Romaniei, nu doar Transilvania, Banatul sau Crisana, nu doar bisericile sasesti sau palatele si bisericile maghiare. Sunt vizate si biserici si monumente diin Oltenia, Muntenia, Bucuresti, Moldova sau Dobrogea.

Pentru mine este inca o dovada ca in Romania este imperativa o descentralizare adevarata si temeinica. Centralismul mostenit de la comunisti este otrava letala pentru interesele culturale si economice (de dezvoltare turistica) a regiunilor. Numai o descentralizare autentica, cu atributii chiar si constitutionale pentru regiuni, dar si cu o finantare garantata, pe masura, se paote rezolva cel putin partial aceasta problema. Si nu vreau sa mai aud argumentul stupid “nu sunt bani”. Bani sunt, chiar si acum, si se pot gasi si surse de finantare noi, in al doilea rand restaurarea patrimoniului nici nu costa prea multi bani, in al treilea rand este o investitie cu castig garantat, pentru ca beneficiile ulterioare depasesc cu mult banii investiti.

In ordine aleatorie gasiti aici toate reportajele din serialul “Demolare Romaniei” publicate in Adevarul. Mi-e foarte imposibil sa public toate fotografiile pe care mi le-as dori sa le public si-mi va fi foarte greu sa aleg una singura pentru ca nu este reprezentativa.

Apocalipsa bisericilor fortificate sasesti din Transilvania – doar patru exemple din peste 100.

Comorile patrimoniului ecleziastic aradean, condamnate la pierire

Castelele si conacele din Bihor sau un exemplu cum stergi istoria cu buretele

Casa Sofian din Botosani

S.O.S Bisericile Olteniei!

Cetatea Ineului, scoasa la licitatie

Dezastrul cladirilor de patrimoniu din Baile Herculane

Casa Iancu de Hunedoara din Baia-Mare

Manastirile din Moldova

Cetatea romano-bizantina de la Dinogetia, Dobrogea


Bisericutele de la Babadag-Murfatlar, probabil cele mai vechi ruine de biserici crestine de pe teritoriul Romaniei

Hanul Solacolu, Bucuresti

Casa lui Vasile Alexandri, Bacau, Moldova, la un an dupa incediere

Simbolul orasului SatuMare

Planul inclinat de la Comandau, Covasna

Alte exemple din Bucuresti, Constanta, Craiova, Cluj, Galati, Timisoara, Iasi Brasov si Arad

Mosna, biserica fortificata

Arad, Teatrul vechi

Trailer-ul unui documentar de exceptie: “Orgile din Transilvania”

04/12/2011

Este vorba de un documentar care va fi difuzat abia la anul la televiziunile din Germania si poate si din Romania. Un documentar despre orgile din Transilvania, un aspect poate marunt (pentru unii), dar nu mai putin valoros al patrimoniului nostru cultural. Aproape toate bisericile sasesti din Transilvania, si multe alte biserici sunt dotate cu o orga. Probabil, din toate tarile central si est europene, Romania, datorita orgilor transilvane, este tara cea mai binecuvantata cu aceste instrumente muzicale care au o varsta seculara. Drama patrimoniului transilvan se oglindeste in drama orgilor transilvane. In multe locuri ele sunt lasate prada distrugerii, ca si zidurile si interioarele bisericilor care le adapostesc. Abia astept acest documentar si va recomand sa vizionati acest trailer.

 

O emisiune exceptionala

31/10/2011

Emisiunea “Sinteza Zilei” de ieri seara a fost excetionala, avandu-i ca protagonisti pe Printul Charles, si fragmente importante din documentarul “Wild Carpathia” a britanicilor de la Travel Channel. Am vazut una dintre cele mai frumoase pledoarii pentru Transilvania, pentru turism in Transilvania, cu aprecierile cele mai frumoase rostite de “un strain, Printul Charles.

 

Pentru cei care au ratat emisiunea sau doresc sa o revada: inregistrarea se gaseste aici.

 

Recomand si interviul cu realizatorul documentarului britanic, jurnalistul Charlie Ottley.

                                         Foto: cancan.ro

 

Am si eu o nedumerire: nu trebuie sa fii Printul Charles pentru a-ti da seama ca patrimoniul si natura din Transilvania este o comoara lasata de izbeliste. De ce insa salvarea patrimoniului transilvan, protejarea naturii, si dezvoltarea unui concept turistic integrat nu a reprezentat o prioritate guvernamentala in ultimii ani? Cat timp va mai trece pana cand acest lucru se va intampla?

Chestiunea este valabila si pentru patrimoniul din alte parti ale Romaniei. Eu sunt convins ca doar o regionalizare si descentralizare temeinica a Romaniei, in care regiunile vor dispune de fonduri proprii consistente pentru a-si ingriji patrimoniul, va rezolva aceasta situatie.

 

O cladire din centrul Brasovului – Fotodocument

17/10/2011

No comment.

Bonus: Biserica Neagra