Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

“În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

La Dinkelsbühl

In fiecare an, in weekend-ul prelungit de Rusalii, la Dinkelsbühl are loc intalnirea sasilor din Transilvania. Si nu doar a sasilor prezenti sunt ardeleni de toate tipurile, sasi, romani, maghiari amestecati. Incerc sa merg in fiecare an, anul acesta am fost in compania unor liberali, tot atat de multietnici cum este Ardealul, sasi, maghiari si romani.

Pentru cei care nu cunosc locatia, Dinkelsbühl este un orasel extrem de pitoresc, care asemeni Sighisoarei sau Sienei, si-a conservat in totalitate nucleul medieval, fiind inconjurat de ziduri inalte si 20 de turnuri si porti. Acesti orasel, aflat in regiunea Franken (landul Bavaria, foarte aproape de landul Baden-Württemberg), a fost odinioara un prosper oras liber al imperiului. Nu este ocolit nici de turisti, chiar si americani si japonezi care viziteaza “drumul romantic”, si mai cunoscutul Rothenburg ob der Tauber.

 

Intreg orasul devine pentru trei zile si trei nopti o zona pietonala, un spatiu de intalnire dintre cele mai frumoase. In fiecare an programul intalnirii sasilor este extrem de bogat, atat din punct de vedere cultural (concerte in aer liber, fanfare, cantece traditionale, dansuri si porturi populare, expozitii, dezbateri, competitii sportive, vanzari de carte, suveniruri, produse artizanale), cat si din vedere culinar. In continuare cateva impresii fotografice de la Dinkelsbühl:

 

 

INS manipuleaza referendumului prin metodologia de numarare

Stiam demult ca (aproape) nimic nu se poate face bine din start in Romania, la numaratul de steaguri, voturi sau de date nu am excelat niciodata. Inca un exemplu il ofera recensamantul, care, prin metodologia Institutului National de Statistica pentru clasificarea si numararea a datelor despre etnii, intentioneaza vadit sa manipuleze rezultatele.

Este foarte corect ca etnia declarata de fiecare, sa fie inregistrata ca atare de catre recenzor. Ce nu e deloc ok e ca pe urma, de exemplu, secuii sa fie numarati separat de maghiari de parca nu ar fi maghiari, sau ca germanii sa fie numarati separat in trei categorii, germani, sasi si svabi. De parca sasii nu ar fi germani, si secuii nu ar fi maghiari. Tocmai acest lucru se va intampla, pentru ca INS a intocmit lista de coduri pentru etnii  in mod aiurea si absolut nestiintific. Secuii si ceangaii fac parte din etnia maghiara, si trebuiau tecuti acolo ca sub-categorie. La fel sasii si svabii, care sunt germani, nu o etnie diferita de cea germana.

Exista insa si exceptii de la “regula de fier” potrivit careia recenzorii nu au voie sa faca niciun fel de interpretari sau asimilari in legatura cu etnia declarata. Si anume, pentru cei care se declara aromani, meglenoromani, istroromani, vlahi sau cici. Ei, fireste, trebuie trecuti din oficiu la etnia romana, chiar daca declara altceva. La fel si cei care se declara ardeleni sau moldoveni, pentru ca acestea nu sunt etnii. Sasii si secuii sunt insa considerati etnii diferite de cele maghiare si germane de catre INS.

Nici in cele mai triste vremuri staliniste si ceausiste nu cred ca s-a mai manipulat in asemenea hal, cel putin nu am auzit pe nimeni atunci sa sustina ca secuii nu sunt maghiari, sau ca sasii si svabii nu sunt de etnie germana.

Nu sunt un mare fan al recensamintelor. Insa, daca tot se face cu mari cheltuieli, recensamantul trebuie facut bine si corect si trebuie sa produca date acurate, relevante. E clar de pe acum ca asta nu se va intampla. O informatie interesanta, dar care nu va fi consmnata nici de aceasta data este cea a persoanelor care provin din familii multietnice, foarte frecvente in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures. Recensamantul, in loc sa prezinte oglinda situatiei demografice reale din Romania va prezenta rezultate distorsionate si invalide.

Drama patrimoniului din Transilvania (I) – Mosna, Velt, Boian si Bagaciu

Romania a fost binecuvantata cu multe bogatii, naturale, umane, minerale, de patrimoniu. Una dintre ele o reprezinta istoria si patrimoniul cultural si monumental din Transilvania. Fara ezitare si fara nicio exagerare il calific ca unic in Europa si in lume. In loc sa ne mandrim cu acest patrimoniu, sa-l respectam si sa-l prezentam, romanilor si turistilor din intreaga lume, la 21 de ani dupa revolutia in 1989 acest patrimoniu este in continuare dat uitarii si lasat sa se distruga.

Bisericile fortificate din Transilvania sunt pretioase, un unicat. Din cauza pozitiei expuse atacurilor otomane, dar si datorita libertatilor si privilegiilor care au dus la o prosperitate economica considerabila, transilvanenii (in general, nu doar sasii) au reusit sa construiasca mai multe cetati pe cap de locuitor sau pe kilometru patrat decat in orice alta zona din Europa. Si nu orice fel de cetati. Majoritatea sunt cosntruite in jurul unor biserici, la randul lor capodopere ale arhitecturii si plasticii romanice sau gotice. Putine provincii din Italia, Germania, Franta sau Spania, si putine tari din cetrul si estul Europei (poate doar Cehia) sunt atat de binecuvantate cu monumente valoroase, cu potential turistic, ca si Transilvania. Noi avem sute de asemenea obiective turistice de prim rang. Doar cateva, foarte putine la numar au fost restaurate (in mare parte de catre fundatii precum cea a Printului Charles, sau de catre Biserica Evanghelica).  Cea mai  mare parte dintre ele este insa data uitarii, si de catre ministerul de resort, si in rest de toata lumea.

In 1993 Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura, UNESCO, a inclus bisericile fortificate din Transilvania, sapte dintre ele, pe celebra lista a Patrimoniului Mondial UNESCO. De atunci nu autoritatile guvernamentale nu au facut absolut nimic, nici pentru a-si face reclama cu acest brand turistic de prim rang, nici pentru a restaura celelalte cetati si biserici cel putin la fel de valoroase. Patru exemple:

1. Mosna

Biserica gotica fortificata cu un dublu zid de aparare este una dintre cele mai mari biserici care s-au construit intr-un sat, in acelasi timp este una dintre cele mai valoroase din punct de vedere arhitectonic. Mosna (Meschen), aflata la 10 km de Medias a concurat odinioara cu Biertan-ul si cu satul (de atunci) Medias, pentru a deveni capitala unui scaun sasesesc. De aceea sasii din Mosna si-au construit o biserica mare si intarita cu un zid dublu. Cu toate ca biserica se afla “in renovare” de mai multi ani, aspectul ei exterior este jalnic, iar interiorul este inchis publicului.

Ce ar putea admira turistii daca biserica ar fi deschisa – Foto si o fotogalerie pretioasa pe kirchenburgen.ro

2. Velt: fara cuvinte

3. Boian

Biserica fortificata din Boian (Bonnesdorf) este inca unul din monumentele pretioase din zona Mediasului lasat prada ruinarii. Doua plastici reprezentand capul de bour, stema Moldovei, decoreaza cetatea si biserica evanghelica. Acest fapt are o explicatie interesanta: Altfel decat majortiatea satelor sasesti, Boianul nu se afla pe Pamantul Craiesc (teritoriul autoguvernat al sasilor), ci era un sat sasesc aflat pe un domeniu nobiliar, cel al Cetatii de Balta. Domeniul Cetatea de Balta, cu cele peste 30 de sate care ii apartineau a fost donat lui Stefan cel Mare de catre Regele Ungariei Matia Corvinul, iar succesorii lui Matia au reinnoit donatia pentru Stefan si pentru domnii Moldovei care i-au urmat. Probabil Stefan Cel Mare si urmatorii domni ai Moldovei au sprijinit finalizarea fortificatiei din jurul bisericii masive, iar sasii, in semn de multumire, au pus stemele stapanilor lor moldoveni pe edificiu.

Daca Stefan cel Mare, Petru Rares sau Matia Corvinul ar afla cu cata grija se ocupa urmasii lor de aceasta capodopera probabil ar scoate din nou sabia din teaca. Doamna in varsta de etnie germana, care este posesoarea cheilor cetatii, si care mi-a deschis portile ei), mi-a marturisit cu amaraciune ca se asteapta ca tavanul bisericii sa se prabuseasca curand, iar biserica fortificata sa aiba aceeasi soarta ca si cea din Velt.

4. Bagaciu

Biserica fortificata din Bagaciu (Bogeschdorf) este inca un monument de prim rang al arhitecturii gotice transilvane, decorat cu nenumarate lucrari plastice, sculpturi si picturi unice in Transilvania.

Doar un singur exemplu: in biserica din Bagaciu se afla unul dintre cele mai valoroase altare din Transilvania si din intreaga Europa, un altar gotic cu aripi sculptat in lemn.

Foto: kirchenburg.ro, unde puteti gasi o galerie foto completa.

Este opera lui Johann Stoss, mesterul sighisorean, fiul si ucenicul celebrului sculptor din Nürnberg Veit Stoss, cel care in 13 ani de munca a realizat cel mai mare altar gotic sculptat in lemn din lume, capodopera principala a bisericii Sf. Maria din Cracovia, capitala de atunci a Poloniei.

Astazi biserica nu este permanent deschisa turistilor care vin la bagaciu pentru a o vizita, este insa deschisa in acoperis pentru apa ploilor care o va distruge…

… spre rusinea maxima a institutiilor, ministerelor, ministrilor si demnitarilor, a celor responsabili de patrimoniu, cultura si turism din guvernul de la Bucuresti. Demisia!