Archive for the ‘infrastructura’ Category

Batalia pe Bugetul UE, “prietenii coeziunii” vs. “prietenii austeritatii” pe timp de criza

13/11/2012

Uniunea Europeana sau Dezbinarea Europeana (Definitiva)

Urmatoarele doua luni, la nivel european, vor fi marcate de batalia pentru bugetul UE. Bugetul UE pe sapte ani trebuie stabilit acum, in saptaminile care urmeaza, printr-un vot in unanimitate al guvernelor, urmat de aprobarea Parlamentului European. Se poate spune ca decizile de acum vor fi determinante pentru intreaga politica a UE  in ce priveste dezoltarea economica a Europei, in ansamblul ei (indiferent daca tarile sunt mai bogate acum sau mai sarace, daca sunt in zona Euro sau nu).  Ocupantii celor doua tabere in aceasta confruntare este cats e poate de interesanta: pe de o parte se afla guvernele Germaniei, Frantei, Marii Britanii eurosceptice, Olandei a catorva tari scandinave, si presedentia semestriala a UE, Ciprul condus de un politician cu trecut marxist-leninist; pe cealalta parte se afla Comisia Europeana (dominata de popularii lui Merkel), Parlamentul European si 15 guverne preponderent ale statelor din Centrul si estul Europei (inclusiv Croatia, care inca nu este membra UE, dar ar fi si ea afectata de decizie). Acestia din urma “prietenii coeziunii” se vor intalni astazi.

1. Inainte de a face aprecieri, opinii personale, trebuie cunoscute anumite fapte obiective foarte esentiale:

1.1 Ca de obicei opinia publica da o atentie mult prea mica chestiunilor bugetare, la fel ca in cazul bugetelor nationale. Legea bugetului este cea mai importanta lege pe care o emite un parlament (in afara legilor constitutionale sau care reglemeteaza sistemul electoral), o lege care face si desface totul, care fixeaza prioritatile si stimulentele pentru economie, de care depind cresterea economica si dezvoltarea. In cazul bugetului UE importanta este cu atat mai mare avand in vedere cadrul multianual (de spate ani) in care este valabil bugetul.
1.2 Chiar daca bugetul UE, in termeni absoluti, este foarte mare, comparat cu PIB-ul UE este undeva sub 1%. Acum chestiunea in discutie nu este ca bugetul sa creasca cu mult peste 1% din PIB-ul UE. Din contra, cateva tari conduse de Germania, incearca acum reducerea sa.

1.3 Aceste tari, care clameaza acum austeritate,  au fost si sunt profitoarele bugetului UE. Atat direct, prin alocarea sumelor si controlul la nivel decizional, cat si indirect prin efectele neintentionate dar evidente acum ale extinderii UE.
Mai intai trebuie amintit faptul ca chiar Germania, a profitat enorm de mult (nu doar din existenta UE) cui chiar din fondurile de coeziune. Acestea sunt alocate pe regiuni, in functie de nivelul de dezvoltare economica si necesitati, iar Germania, cu toate ca in mare era una dintre tarile cele mai bogate, in regiunile estice din fosta RDG/DDR, a atras sume colosale din fondurile UE pentru coeziune.

Chiar si tarile din sudul Europei, care acum sunt puse la stalpul rusinii, indiferent de problemele actuale, au profitat enorm de pe urma fondurilor de coeziune. Si economiile mai bogate din nord-vestul europei la fel. Daca nu ar fi existat fondurile UE de coeziune, acum  situatia din Spania, Italia sau Grecia, ar fi fost mult mai dezastruasa.

1.4  Cu toate ca, contrar ideii initiale a UE, discrepantele economice sunt tot mai mari (nu doar intre vechii membri UE si noii membri din Europa Centrala si de Est, cu chiar si intre vechii membri), tocmai acum se propune reducerea bugetului UE!

 

2. Acum cateva opinii personale:
2.1 Fireste ca bugetul UE se cheltuie in mai mutle directii, finantarea investitiilor de coeziune fiind doar una dintre ele (subventiile din agricultura, aparatul birocratic, etc.). Fara dubiu exista un potential de economie la buget in aceste din urma domenii. Insa din tot ce am citit planurile austeritaristilor este de a taia orbeste peste tot la fel de mult, ceea ce consider a fi o procedura lipsita de bun sit, si un atentat direct la fondurile de coeziune.

2.2 Avand in vedere criza economica paneuropeana si situatia precara a infrastricturii si competivitatii producatorilor din tarile central si estice, o reducere a fondurilor de coeziune ACUM ar insemna un adio definitv ideii de crestere si dezvoltare economica sustenabila in Uniunea Europeana. Pentru Romania ca tara cu cea mai inexistenta infrastructura moderna ar fi o situatie deosebit de tragica.

 

2.3 Acum in acest moment crucial se poate recunoaste perfect atitudinea evidenta a unor guverne sau lideri de guverne,  intentiile lor si pozitia lor fata de viitorul Uniunii Europene. Se pare din nou ca actualii lideri de guvern ai Germaniei si Frantei isi doresc o Europa cu doua sau trei clase, cu un est condamnat la subdezvoltare.

2.4 Foarte interesante mi se par si concluziile in ce priveste Marea Britanie:
Timp de foarte multi ani am tot auzit povestea particularismului Marii Britanii, care chipurile se pozitiona mereu impotriva hegemoniei Germaniei si Frantei in UE, si pretindea a fi o contrabalanta si un avocat a statelor mai mici, noi membre ale UE.
Acum se poate vedea ca in fapt politica partidului conservator (si a celui laburist mai nou) din MB este una de a fi un avanpost a austeritaristilor care guverneaza acum in Germania si Franta. Contrar proiectului comun a coalitiei conservator-liberale, foarte multi parlamentari conservatori si-au tradat liderul Cameron votand in Parlament o motiune care cere guvernului sa nu aprobe decat o reducere a bugetului UE, livrand astfel o scuza perfecta pentru austritalistii din celelalte tari, in special Germania.

 

2.5 Mi se pare excelent ca in acest moment liderii de guvern acelor 15 state central si est europene s-au aliat in grupul “prietenilor coeziunii”. Bugetul trebuie adoptat in unanimitate, fiecare stat avand un drept de veto (nu doar Marea Britanie), iar cei 15 reprezinta mai multi europeni decat reprezentantii celor trei state mai mari.
Va fi interesant de vazut si cati lideri de guvern din grupul “prietenilor coeziunii”, care si din ce motive vor trece pe parcurs in tabara lui Merkel, in detrimentul tarilor pe care le reprezinta.

 

Uniunea Europeana, oare ce drum va lua

Advertisements

Ma duc la vot cu multe ganduri, si sper sa vina cat mai multi

28/07/2012

Ma gandesc la bunicii mei care nu mai sunt, care “au iesit din sistem” pentru a folosi termenul fascitoiid, orwellian folosit de Boc si Basescu in ultimii ani, care din incompetenta si din rea vointa au considerat orice pensionar o povara pentru intentiile lor de a imparti bugetul.

Ma gandesc la bugetari, la profesori, functionari publici, dar mai ales la cea mai nobila meserie la medicii si personalul medical din Romania carora peste noapte le-a fost taiat un sfert din salariul oricum insultator de mic.

 

Ma gandesc la deciziile fiscale si economice dezastruoase, care au bagat Romania in cea mai grava criza economica si sociala. Ma gandesc la autostrazile si infrastructura care nu a fost construita. Ma gandesc la incercarea de a centraliza si mai mult Romania, la sugurmarea autonomiei locale prin alocarea de bani de la centru pe criterii politice, la distrugerea patrimoniului.

 

Ma gandesc la jaful de miliarde de la Hidroelectrica, despre care voi mai scrie foarte curand, la proasta gestionare a banilor publici pentru infrastructura, la tunurile incercate si nereusite de a da pe gratis aurul cuprul si celelalte metale din Muntii Apuseni.

 

Ma gandesc mai ales si la lovitura de stat din octombrie 2009, cand un prim ministru dorit, votat si ales de peste 60% dintre parlamentari, Klaus Johannis, nu a fost desemnat de presedintele care a incalcat Constitutia si a reusit partial sa transforme romania intr-un sistem autoritar prezidential dupa modelul rusesc sau african. Ma gandesc la incalecarea parlamentului si guvernului, la ordonante, asumari de rapsundere, la masluirea voturilor in parlament, la zeci si sute de alte abuzuri intre altele taierea despagubirilor pentru victimele comunismului, refuzul de a restitui proprietatile nationalizate de comunisti, etc.

 

Si tot gandidu-ma asa, ma duc la vot si sper sa participe cat mai multi.

“Toți românii au nevoie de Autostrada Transilvania”

25/06/2012

Comunicat al senatorului Cornel Popa, proaspat ales in functia de presedinte al Consiliului Judetean Bihor:

 

Se împlinesc azi 11 ani de la Întâlnirea de la Oradea, care a lansat proiectul ce este cunoscut ca și Autostrada ”Transilvania”. Pe 23 iunie 2001, parlamentari și președinți de Consilii Județene din toată Transilvania, parlamentari și președinți de Consilii Județene din două județe din Ungaria, precum și demnitari guvernamentali din cele două țări, au semnat ”Declarația de la Oradea”, prin care cereau Guvernului României să acorde prioritate maximă construirii unei autostrăzi care să lege România de Europa de Vest și să traverseze Transilvania.
Ideea de la care am pornit, când am organizat acea întâlnire, era că autostrada va aduce o dezvoltare economică explozivă de-a lungul întregului ei traseu, pentru că este un element de infrastructură ce facilitează și stimulează relațiile comerciale internaționale. Din păcate, când alte țări construiesc autostrăzi în cel mult 5 ani, noi nu reușim să o facem nici în 11 ani.

 
Cred că este timpul să lăsăm la o parte diferendele prezentului, să privim în viitor și să ne concentrăm pe realizarea proiectelor de importanță națională. Chem toate forțele politice să se unească în jurul proiectului Autostrăzii ”Transilvania” și să sprijine finalizarea lui într-un termen cât mai scurt. Acesta nu este doar interesul bihorenilor sau al transilvănenilor, este interesul întregii națiuni. Dacă Transilvania își accelerează ritmul de dezvoltare economică, întreaga Românie are de câștigat.

Oradea, 23 iunie 2012
Senator Cornel Popa
președinte al Consiliului Județean Bihor pentru următorii 4 ani

Nu pot decat sa subscriu. Autostrada Transilvania este singura salvare, singura solutie pentru a aduce investitii, bunastare si un trai decent, nu doar in Transilvania, si in Moldova (fara Autostrada Transilvania nici Moldovele -cea occidentala si cea de peste Prut- nu vor avea niciodata o legatura cu Europa) si in toata Romania.
Autostrada Transilvanie este si va ramane cea mai importanta tema pentru Transilvania, si ma bucur ca domnul senator Popa reaminteste de ea.
PDL-ul cu un prim ministru “clujean” in ultimii trei ani, si cu ministrii ai transporturilor in 7 din ultimii opt ani, a ingropat Autostrada Transilvania.
Acum Autostrada Transilvania a devenit o tema si o prioritate liberala. Dupa alegerile locale si judetene din 10 iulie candidati ai PNL (in cadrul USL) au castigat presedentia Consiliilor Judetene din Bihor, Cluj (prin Horea Uioreanu), Mures si Brasov, adica pe intreg traseul Autostrazii Transilvania. Cornel Popa si Horea Uioreanu au facut nenumarate demersuri pentru continuarea rapida a autostrazii. In plus noul ministru al transporturilor este un satamarean, alt ardelean dintr-un judet castigat de PNL.

 

Autostrada Transilvania langa Cheile Turzii

Waterloo-ul Angelei Merkel, tratatul fiscal si Romania

22/06/2012

Angela Merkel a suferit un dublu Waterloo ieri.

 

In primul rand pentru a primi aceptul opozitiei pentru votarea tratatului fiscal (este nevoie de o majoritate d edoua treimi in ambele camere) a fost nevoita sa accepte toate conditiile opozitiei: taxa pe tranzactii la bursa, program de investitii si crestere econominca de sute de miliarde de euro. Cu alte cuvinte: politica Merkozy-FMI de “salvare” prin austeritate si bani din tiparnita pentru banci (implementata de Basescu-BNR-FMI in Romania) a fost inmormantata definitv si in Germania.
In al doilea rand, ieri dupamasa presedintele (conservator!) al Germaniei, a anuntat ca nu va semna (promulga) legea de ratificare a tratatului fiscal (imediat) dupa votul favorabil care va avea loc saptamana viitoare in Parlamentul German. Motivul: Curtea Constitutionala a Germaniei i-a cerut acest lucru (un gest fara precedent), pentru a avea timp sa delibereze plangerile de neconstitutionalitate, inainte ca legea, a carei consecinte sunt cu adevarat dramatice din multe puncte de vedere,  sa intre in vigoare. Curtea Constitutionala germana a mai torpilat recent si nenumarate alte legi ale guvernului Merkel, si foarte probabil va declara neconstitutionala si legea electorala.
Prin urmare Germania, tara care prin decizia unilaterala si fara consultarea Parlamentului a incercat sa impuna aceasta lege intregii Europe (doar cehii si englezii au fost destepti sa o respinga din start)  nu va ratifica tratatul fiscal foarte curand (in niciun caz pe 1 iulie). Este posibil sa nu-l ratifice niciodata. Politica gresita a Angelei Merkel (politica neocon – FMI ) este deja aproape zi de zi blocata chiar in Germania de catre Curtea Constitutionala, garantul democratiei germane.

Caricatura in saptamanalul politic conservator Cicero:  Germania (masina) condusa de Angela Merkel cu girofarul pachetelor de urgenta pentru “salvarea Euro”, calca acvila germana (stema germaniei, simbolul constitutiei si democratiei germane), si este oprita de judecatorul in roba rosie a Curtii Constitutionale, politistul care o amendeaza. Angela Merkel ii zice: “Ah, trebuia sa va intreb mai intai (inainte sa calc Constitutia)?”

 

Promotorul cel mai infocat din Romania al Tratatului Fiscal este Traian Basescu. In lunile de iarna gasise el acest carlig de care s-a agatat din mai multe motive: pentru a forta o schimbare a Constitutiei (pentru implementarea tratatului) in termeni dicati de el, pentru a-si demonstra servilismul fata de licuricii mijlocii deveniti intre tim mai mari Germania si Franta, Merkel si Sarkozy. Un servilism indreptat profund impotriva intereselor Romaniei, care pe langa ca nu face parte din zona Euro, are cu totul alte probleme decat tarile pentru care Merkozy au nascocit medicina panaceu a tratatului fiscal.

 
In februarie, cand nici opozitia de atunci nu avea curajul sa critice deschis tratatul fiscal, am scris un articol amplu, enumerand toate motivele pentru care “Doamne Fereste ca Romania sa semneze tratatul fiscal”. Ultimele evenimente ma confirma si in acest context este chiar foarte bine ca Romania sa nu mai fie reprezentata niciodata la intalniri la nivel inalt in cadrul UE de catre presedintele Basescu.

 

In mod cert indatorarea nu este o solutie in sine pentru iesirea din criza. Tocmai Basescu si guvernul sau PDL-UDMR-tradatori-FMI-BNR, au fost cei care au indatorat in trei ani romania cu dublul tuturor datoriilor anterioare din ultimii 20 de ani, peste 30 de miliarde. Cu siguranta in Romania trebuie schimbate in mod inteligent si  legile fiscale, taxele, si trebuie combatuta evaziuanea, tot in mod inteligent: Insa avand in vedere decalajul enorm al romaniei inc e priveste infrastructura, ratificarea tratatului fiscal ar fi insemnat prelungirea eterna  a agoniei economice din Romania. Guvernele actuale si viitoare ale Romaniei trebuie sa se poata indatora, peste limitele tratatului fical Merkozy, cu conditia sa foloseasca acesti bani in investitii generatoare de crestere economica, investitii in infrastructura (autostrazi, cai ferate, electrificare, canalizare) si educatie.

P.S. Nota Bene sau Disclaimer: nu sunt in niciun caz eurosceptic, anti-european, din contra. Sunt un adversar inversunat a propagandei eurosceptice din Romania, cea care fara niciun motiv intemeiat incearca sa mentina Romania in afara Europei si in afara valorilor europene.
Daca exista probleme in cadrul Uniunii Europene, si exista, acestea trebuie tratate ca atare, cu totul diferentiat de propaganda anti europeana. Este vorba de politici si masuri gresite care au fost implementate la nivel european de catre unii lideri europeni, cum ar fi Merkel, Sarkozy sau aliatul lor Berlusconi. La fel si euroscepticii de fatada din Anglia, Cehia sau Polonia, care cu toate ca s-au opus anumitor masuri nu au contribuit cu nimic pentru a rezolva corect situatia.

Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

03/06/2012

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (II) – autostrada si adevarata centura

01/06/2012

PDELISTII, DUPA CE AU INGROPAT AUTOSTRADA SI CENTURA, PROPUN UN DRUM DE MACADAM!

In articolul precedent am vorbit de falsa centura, o risipa scandaloasa de bani. O tema mult mai importanta si, din pacate, mai putin dezbatute este cea a centrii adevarate, a autostrazii urbane est-vest, cat si a autostrazii Transilvania.

Clujul are doua probleme majore care ii afecteaza dezvoltarea economica si urbanistica:

1. Absenta unei legaturi de infrastructura moderna cu Ungaria si, implicit, restul tarilor, marilor piete din UE. Din aceasta cauza Clujul este subdezvoltat in comparatie cu alte orase din Romania, nu reuseasca sa atraga investitori prin forte proprii, ii pierde pe cei existenti, pierde locuri de munca, conditii de viata mai bune, pierde putere economico-financiara.
2. Absenta unei centuri adevarate pe axa est-vest, care sa lege celepatru drumuri nationale de autostrada, singura solutie pentru a scoate traficul de tranzit extern din oras. Centura adevarata are un al doilea rol, la fel de important: este singura care poate scoate din oras si tranzitul intern (Clujul fiind un oras alungit pe valea Somesului, cu o lungime de peste 20 de km pe axa est vest, cu un trafic care acum sufoca centrul orasului).

Pentru ambele probleme exista solutii, atat doar ca Boc, pedelistii din Cluj si de la Bucuresti, au dat cu piciorul in ele, comitand adevarate atentate la adresa viitorului orasului. Pe rand:

1. Autostrada Transilvania a fost suspendata de guvernul Boc

Contractul pentru autostrada Transilvania (AT) a fost semnat de guvernul Nastase, lucrarile au inceput in 2004.
Pana acum au fost livrati doar 55 de km intre Campia Turzii si Gilau. Ministrii Transporturilor din PDL (care s-au aflat la carma ministerului in 7 din ultimii 8 ani, sub tutele premierului si presedintelui de partid Boc), au intrerupt, si “renegociat” chipurile contractul, astfel incat finalizarea acestor 55 de km a fost mult intarziata. In cele din urma acesti 55 de km au costat ca. 1 miliard de euro, jumatate din suma prevazuta intital pentru toata autostrada (400 de km de la Brasov la Oradea)!

Dupa inaugurarea acestui tronson guvernul Boc a reziliat contractul cu Bechtel.

Utilitatea unei autostrazi este foarte redusa daca nu este legata de alta autostrada (cea din Ungaria) si daca lungimea ei este foarte modesta.
Nu doar pentru Cluj, ci pentru intreaga Transilvanie, si  mai mult pentru Moldova noastra (si pentru cea orientala) necontinuarea autostrazii inseamna o condamnare la subdezvoltare economica.

Aici aspectul cheie este continuarea autostrazii spre vest, pe traseul Gilau-Bihor. La acest tronson nu s-a lucrat niciun metru, si nici nu se putea devreme ce nici macar nu a fost scos la licitatie (in link o culegere de articole si stiri pe aceasta tema).
Astfel marele “clujean si ardelean” Emil Boc a demonstrat ca nu-l intereseaza cel mai important si strategic proiect menit sa asigure un viitor sanatos pentru Cluj si pentru Transilvania.
As adauga ca parlamentari, alesi locali, consilieri judeteni, reprezentanti ai mediului de afaceri din Transilvania au facut nenumarate petitii, demersuri pentru continuarea AT, toate fiind ignorate de guvernul Boc, de ministrii pedelisti de la transporturi.

Capatul AT la Gilau, groapa in care guvernul Boc (“836 de km de autostrada”, “autostrada se executa nu se discuta”)a trimis perspectivele Clujului

2. Autostrada urbana Gilau – Apahida

Singura solutie pentru a doua problema majora a Clujului o reprezinta centura adevarata, in regim de autostrada pe axa est-vest. Ea ar urma sa faca legatura cu autostrada, sa creeze un by-pass care sa uneasca toate drumurile nationale care se incruciseaza in Cluj, si sa ofere arhinecesara varianta de ocolire rapida a centrului orasului si pentru traficul clujean intern, intre cartierele vestice si cele estice.
Aceasta solutie a fost promovata in a doua jumatate a guvernarii Tariceanu, cand la sefia ministerului Transporturilor se afla Ludovic Orban, si la presedentia Consiliului Judetean, liberalul Marius Nicoara.
Autostrada urbana a fost proiectata, si s-a realizat un studiu de fezabilitate care a costat 1,4 milioane de lei.

Emil Boc, atunci primar, a sustinut (cel putin verbal) la vremea aceea aceasta autostrada absolut necesara (ea fiind adoptata si de consiliile locale si judetene). Iata ce Declara Emil Boc in octombrie 2008:

„În contextul în care Clujul este pol national de dezvoltare trebuie sa aiba o centura ocolitoare care sa aiba si legaturi cu municipiul”, a declarat pentru ZF Transilvania Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca

Autostrada urbana, centura Clujului, proiect oficial al Ministerului Transporturilor 2007-2008.

Acest proiect avea, pe buna dreptate sustinerea tuturor partidelor, si a PDL-ului condus de Emil Boc. Se discuta la vremea aceea si de prelungirea centurii pana la Jucu, chiar pana la Dej sau Bistrita, de deschiderea unei uzine Mercedes-Benz. Adaug cateva linkuri cu articole de presa din acea perioada: link1, link2, link3, link4, link5.

La mai putin de trei luni dupa afirmatiile citate mai sus “clujeanul” Emil Boc ajungea prim ministru. Pentru prima data in istorie PDL-ul detinea si functia de prim-ministru, si cea de primar al Clujului (Sorin Apostu, mana dreapta a lui Boc), presedentia Consiliului Judetean Cluj, ministerul Transporturilor, si sefia comunelor limitrofe Clujului.

Una dintre primele masuri ale guvernului Boc, la inceputul lui 2009, a fost abandonarea totala a proiectului de autostrada urbana, atat de necesar Clujului!
Astfel Clujul este singurul oras de marimea sa din Centrul si Estul Europei care nu are o centura, nici macar la stadiul de proiect!
Tranzitul intern si extern este introdus si indopat cu forta intr-o palnie neincapatoare, chiar in centrul orasului. (Fara a mai vorbi prea mult de absenta investitiilor straine serioase, si a perspectivelor de dezvoltare) Calitatea vietii, comfortul locuitorilor, situatia locurilor de parcare si a timpului pierdut in trafic, poluarea, si acustica este de cosmar.
Nu stiu ce s-au gandit Boc si compania cand au taiat centura Clujului. Daca si-au inchipuit ca “merge si asa”, ca Clujul nu ar putea eschiva inca odata toate regulile urbanismului.

In orice caz au comis un nou atac premeditat (nu neglijent) la adresa Clujului, intarziind recuperearea handicapurilor pe care Clujul le avea oricum fata de alte orase cu cel putin patru ani! Au dovedit ca sunt incompetenti si nu le pasa de Cluj, la fel cum nu i-a pasat nici lui Funar.

Centura Sibiului

“Centura” Clujului trece prin inima orasului, pe opt benzi prin piata sa centrala

“Centura” lui Boc

P.S. Vreau neaparat sa mentionez scurt un alt fapt de-a dreptul scandalos.  La intrarea in Cluj dinspre Oradea-Gilau, dinspre autostrada Gilau-Campia Turzii, respectiv la iesirea din Cluj catre aceste destinatii: intre Cluj si Floresti (comuna devenita cartier al Clujului) exista CA IN EVUL MEDIU UN SINGUR DRUM! Si fara evenimente rutiere acest drum este mereu congestionat. Daca se intampla un accident (si s-au intamplat mai multe) care sa duca la blocarea drumului, se formeaza ambuteiaje de peste zece kilometri.
Sfidarea insultatoare, batjocura absoluta la adresa clujenilor si florestenilor, din partea edililor lor, ambii pedelisti, vine din propunerea serioasa de a creea totusi un al doilea drum intre Cluj si Floresti, UN DRUM DE MACADAM!!!

Unde e centura? Harta incompetentei portocalii

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (I) – Dezastrul variantei ocolitoare Valcele-Apahida – Fotoreportaj

30/05/2012

A venit si momentul bilantului: ce a facut Emil Boc, ce au facut oamenii sai de incredere pentru Cluj in ultimii opt ani? Si ce nu au facut si puteau face…

Este foarte important de mentionat ca niciodata nu au existat conditii a priori (adica teoretic) mai prielnice pentru Cluj, pentru dezvoltarea sa, decat in ultimii opta ani:
– In patru din ultimii opt ani Emil Boc a fost primar, de trei ani detinand functia de prim ministru al Romaniei.
– In sase din ultimii opt ani PDL-ul a carui presedinte este de opt ani Emil Boc s-a aflat la guvernare la Bucuresti.
– La Cluj in toti acesti opt ani, atat Primaria a fost in mana lui Boc sau a oamenilor promovati si garantati de catre el, cu o majoritate absoluta in Consiliul Local in ultimii patru ani, si cu majoritatea si presedentia in Consiliul Judetean.
– In sapte din ultimii opt ani la conducerea Ministerului Transporturilor si a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri s-au aflat ministri, secretarii de stat si directori din PDL partidul lui Boc.

Drumul judetean Valcele – Apahida

Incep acest serial cu varianta ocolitoare Valcele – Apahida, si doresc sa explic imediat urmatoarele lucruri pentru cei care nu sunt din Cluj, pentru ca si ei sa poata intelege despre ce este vorba:
– Varianta ocolitoare Valcele – Apahida (denumita in mod impropriu de catre Boc si pedelisti “centura”) a fost singurul mare proiect de infrastructura din zona Clujului initiat de Boc, si pedelistii din Cluj si din ministerul Transporturilor.
– Este un drum care face legatura intre vechiul drum Turda-Cluj si drumul Cluj-Dej.
– Lucrarile au inceput in 2005, iar varianta a fost inaugurata in octombrie 2011 de catre Emil Boc cu toate ca drumul nu era terminat si o portiune importanta a sa s-a surpat si autodistrus dupa cateva saptamani!!

Iata ce trambita Emil Boc dupa inaugurarea drumului:
“Astăzi un vis al Clujului devine realitate, nu vor mai veni TIR-uri pe Calea Turzii care să omoare oameni. E un lucru pe care l-am dorit ca şi clujean de mulţi ani, este o centură ocolitoare extrem de importantă, care scoate traficul greu din municipiu. TIR-urile vor deveni istorie pentru locuitorii Clujului“.

Cu ocazia ultimului meu sejur in Cluj am avut curiozitatea de a testa la fata locului cu masina, aceasta mare realizare a epocii portocalii.

1. A costat cat o autostrada, dar nu este decat un drum judetean!

Pe 90% din lungimea sa drumul are o singura banda pe sens. Doar in portiunile de panta, la inceputul si sfarsitul sau, exista doua benzi, insa doar intr-un singur sens. Cam pe jumatatea lungimii sale depasirea este interzisa, ceea ce inseamna un handicap pentru traficul de masini mici. Cei 24 de km de drum au costat pana acum 150 de milioane de euro, costurile triplandu-se de la inceputul santierului. Si ata ca drumul nu este terminat, necesitand reconstructie pe o lungime de circa patru kilometri. La un pret de 6-7 milioane de euro pe km pe acolo ar fi putut trece un drum in regim de autostrada!

Dragi soferi, dragi investitori, Poftiti pe “centura” lui Boc, 7 milioane de €/km

2. O bataie de joc fara margini: drumul a fost inaugurat cu toate ca este impracticabil!

Imediat dupa inaugurare au aparut in presa locala stiri care semnalau probleme majore cu drumul care dupa cateva saptamani “a luat-o la vale” si s-a distrus pe o portiune de mai multi km chiar in partea sa de mijloc. Tot presa locala semnala ca TIR-urile il evita, din cauza conditiilor proaste mai ales pe timp de ploaie si de iarna, continuand sa treaca prin oras, soferii de camioane avertizandu-si colegii prin statia radio despre starea impracticabila a drumului.
In pofida costurilor enorme drumul a fost construit de mantuiala si ar trebui de fapt inchis pana la reparatia portiunii distruse. Eu nu am vazut decat doua camioane si foarte putine autoturisme circuland pe el, asta in conditii exceptionale de vreme.

3. Vestea cea mai proasta: nici cand va fi terminat nu va fi o centura!

Pompierismul si incompetenta crasa in luare deciziilor strategice in ce priveste infrastructura Clujului si dezvoltarea sa economica sunt evidente avand in vedere faptul ca acest drum, si terminat nu va fi niciodata o centura a Clujului, din mai multe motive:
– o centura pentru un oras de anvergura Clujului trebuie sa fie in regim de autostrada, cu cel putin doua benzi pe sens, acest drum judetean neindeplinind aceasta conditie de baza

– O centura are cel putin o forma de semicerc in jurul unui oras, Valcele-Apahida nu este decat o tangenta, un arc scurt, care nu este legat de niciunul dintre celelalte trei drumuri nationale importante care se intersecteaza in Cluj!

– In special, problema majora a drumului este ca nu are nicio legatura cu Autostrada Transilvania, care trece la cativa kilometri distanta de el! Astfel camioanele care in sfarsit se bucura de cei cativa km de autostrada pentru a nu mai intra in traficul de cosmar din Turda si Campia turzii, nu au cum sa ajunga pe varianta Valcele-Apahida. Cei care folosesc varianta nu au cum sa ajunga la autostrada (fara a intra din nou prin Cluj), si sunt nevoiti sa intre in Turda, un oras care nu are alta centura de ocolire decat autostrada.

Gluma proasta? De-a lungul drumului distrus au fost amplasate tablite care vestesc un “drum tehnologic”!

Ctitoria lui Boc, suspendata in aer, poate fi folosita ca rampa de lansare pentru parapante

Toate aceste probleme erau evidente inca din momentul proiectarii acestei variante, cu toate acestea, nici in acel moment nici in cei sapte ani care au trecut de atunci, nici Boc nici pedelistii sai din Cluj sau de la ministerul Transporturilor, nu au urmarit masuri care sa rezolve aceasta situatie.

Am avut noroc, nu a trebuit sa astept pana traverseaza turma…

Trecatorul este invitat sa admire rusinea nationala a muntelui de gunoi de la Pata, unde gunoiul clujean este depozitat in conditii impropii, si familii de romi traiesc ca in lumea a patra, din el si langa el.

“Centura” lui Boc, o bataie de joc!