PD_Boc voia sa-l suspende pe Iliescu pentru un interviu in ziar care ar fi incalcat o ordonanta de urgenta – REMEMBER

Presedintele suspendat spunea ca afirmatiile presedintelui nu sunt actiuni care sa incalce Constitutia. Lasand la o parte chestiunea daca nu a comis si actiuni, nu doar afirmatii neconstitutionale, sa ne aducem aminte de pozitia conferentiarului in drept constitutional, Emil Boc, PDL, pe aceasta tema:

 

In 2003 PD-ul lui Boc a vrut sa declanseze suspendarea din functie a presedintelui Ion Iliescu, din cauza unei singur interviu intr-un ziar israelian. Decalartiile lui Ion Iliescu ar fi necgat Holocaustul incalcand Ordonanta de Urgenta 21/2002. Redau citatele lui Boc (dintr-un articol mai vechi pe blog unde gasiti si sursa):

 

“PD il ataca din nou pe Iliescu. Democratii analizeaza oportunitatea politica de a declansa procedura de suspendare din functie a presedintelui Ion Iliescu pentru incalcarea Ordonantei nr. 31/2002 privind interzicerea simbolurilor fasciste si antisemite, a declarat, ieri, vicepresedintele PD, Emil Boc…

“Propunerea va avea ca baza concluziile dezbaterilor noastre referitoare la regimul Ion Iliescu. Potrivit articolului 6 al Ordonantei nr. 31/ 2002, cu privire la interzicerea simbolurilor fasciste si antisemite, contestarea sau negarea in public a Holocaustului sau a efectelor acestuia se sanctioneaza cu inchisoare de la sase luni la cinci ani si interzicerea unor drepturi. Din punct de vedere juridic, presedintele Ion Iliescu a incalcat aceste prevederi in interviul acordat cotidianului israelian «Haaretz» si a negat existenta Holocaustului“, a precizat deputatul Emil Boc.

Vicepresedintele PD a declarat ca, practic, in acel moment, a incalcat o prevedere legala si ca impotriva presedintelui se poate declansa procedura suspendarii din functie, conform articolului 95 din Constitutia Romaniei, la cererea unei treimi din numarul parlamentarilor.

“Parlamentul are posibilitatea sa-l suspende cu jumatate plus unu din numarul de voturi. Nimeni nu este mai presus de lege. Noi am constatat o incalcare flagranta a unui text legal pe care presedintele era obligat, ca si orice cetatean, sa-l respecte”,a subliniat Emil Boc. …

Reamintim ca un interviu al lui Iliescu publicat in cotidianul israelian Haaretz a stirnit un conflict diplomatic intre Romania si statul evreu. “Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa. Multi altii, inclusiv polonezi, au murit in acelasi fel”, declara in interviu, in luna iulie, Ion Iliescu. “In Romania perioadei naziste, evreii si comunisti erau tratati la fel. Tatal meu a fost activist comunist si a fost trimis intr-un lagar. A murit la virsta de 44 de ani, la mai putin de un an dupa ce s-a intors”, mai afirma presedintele.

“Holocaustul a fost un fenomen general in Europa (…), iar astfel de evenimente au avut loc si in interiorul teritoriului Romaniei; masacrele de la Bucuresti si Iasi din 1941 si trimiterea evreilor in lagare de concentrare din Transnistria au avut loc in Romania, iar liderii din acea perioada sint responsabili pentru aceste evenimente”, preciza Iliescu, adiugind ca “este imposibil sa fie acuzat poporul si societatea romana pentru acest lucru”.“

 

Cine are dreptate Boc sau Basescu?

M-am saturat sa fiu insultat – exemplul Plesu

In Romania se intampla de mult timp un lucru care in orice alta tara este de neconceput. Exista un tupeu lipsit de orice limita: de a minti, a dezinforma, de a sustine intr-o zi ceva si in urmatoarea zi inversul, de a trece sub tacere abuzurile unora, si a le atribui altora, de a face comparatii improprii.

Este practicat cu nerusinare maxima de catre Basescu si oamenii sai din pdl, media si online, cu linistea constiintei ca in general nu vor fi santionati de nimeni, din contra, amplificati si rasplatiti.

 

Niciodata nu am avazut insa o frecventa mai accentuata, o cumulare mai concentrata a minciunii, ipocriziei si manipuarii decat in ultimele cateva saptamani, o epidemie care a cuprins si unele publicatii media din afara Romaniei.

 

La fel de odioasa ca manipularea in sine mi se pare conceptul le care ea incearcrca sa prinda radacini: ideea ca oamenii, cititorii, ascultatorii careia ii este adresata NU AR DETINE MEMORIE, INTELIGENTA. De parca nu ar sti ce s-a intamplat in istoria recenta, cum au actionat diferitii actori politici. Insulta la adresa inteligentei mi se pare de-a dreptul criminala, mai grava decat minciuna in sine.

 

Acest sentiment l-am avut din nou cand am citit un articol din Der Spiegel, un articol partizan semnat de Andrei Plesu si care dezinformeaza in mod grosolan cititorii germani si internationali despre situatia din Romania.

Sub titlul care spune deja multe “Democracy loses as Romania spins out of control“, eseistul nu se multumeste doar cu repetarea punctajelor mincinoase basiste (“atac la institutii, principii democratice, statul de drept”). Se avanta in comparatii cu situatia din Ungaria, schimbandu-si parerea ca altfel decat pe vremea lui Basescu, acum intr-adevar Romania “arata din ce in ce mai mult ca Ungaria” caracterizata de fostul primar al Budapestei drept una cu “impulsuri dictatoriale si fasciste… si de incalcare a dreptului la libera exprimare“.
In opinia sa guvernul PSD-PNL-PC a reusit sa “elimine aprope complet Idea Europeana din canonul guvernarii“.

Aflandu-se de mai multe saptamani la Berlin (dupa cum marturiseste in mod repetat), pe final face o alzie la faptul ca situatia din Romania l-ar determina pentru prima data in viata sa caute salvarea in exil:
“Who wants to live in a country like this? For my part, I feel burdened by the atmosphere created by the Romanian government. I want to be able to do my work, and I have no special demands. All I want is a minimum level of normalcy that makes it possible for me to bring my projects and my life to a successful conclusion. …

And now, for the first time in 40 years, I am not eager to return “home” from Berlin.”

 

Miza pe lipsa memoriei, insulta inteligentei

Prin urmare situatia din Romania a devenit brusc anormala, facand insuportabila viata in Romania. Este din nou un apel care se fondeaza pe ignoranta (fireasca) a unei parti a publicului strain despre realitatile din Romania, dar si pe prezumtia de lipsa a memoriei. O memorie care imi spune ca Andrei Plesu a fost inca din 28 decembrie 1989 inalt demnitar in guvernul FSN, ministru culturii, si a ramas ministru al Culturii si dupa alegerile din 20 mai in guvernul lui Iliescu si Roman pana in 16 octombrie 1991.
In primele sapte luni ale anului 1990, cand partidele istorice, democratice luptau pentru Ideea Europeana, pentru o democratie autentica, fara comunism, cand cetatenii bucuresteni erau ciomagiti de paramilitarii fesenisti recrutati din Valea Jiului si de a IMGB, era normalitate. Andrei Plesu era ministru si nu avea motiv sa scrie in Der Spiegel, sau sa-si dea demisia in semn de protest fata de ce se intampla in Romania.
Din contra tinea discursuri in Parlament (ca si acesta din 11 mai 1990), in care le spunea probabil demonstrantilor din Piata Universitatii:
“Sîntem manipulaţi de el (Nicolae Ceausescu) cînd cultivăm euforic lozincile rimate, din orice parte ar veni ele. Sîntem manipulaţi de el cînd abuzăm de conceptul de revoluţie. Era conceptul lui preferat (“revoluţia permanentă”), ca şi cum starea normală în care trebuie să trăim este starea de răzmeriţă neîncetată. Fac, în consecinţă, apel la calmul interior al tuturora, la dezintoxicare, la spirit realist, la toleranţă, la speranţă şi la umor.”
A fost ministru “independent” propus de PD si intre decembrie 1997 si 1999, fiind singurul ministru sustinut de PD care a ramas in guvernul Ciorbea II.

Demisia si-a dat-o scurt in ianuarie 1991, dupa ce Regele Mihai a fost impiedicat sa ajunga la Bucuresti. Doar cateva zile i-au trebuit sa revina asupra ei pentru a nu parasi guvernul FSN. O Romania normala exista pentru el si in octombrie 2011, cand Basescu l-a insultat grav pe Regele Mihai. Acum cand la guvernare se afla cei care au aparat onoarea Regelui : “Who wants to live in a country like this?”

 

P.S. Sa nu uitam si faptul ca Basescu l-a amenintat public pe Plesu, dar si asta facea parte din “normalitate”.

O noua sarbatoare nationala si falsificarea istoriei

Romania este una dintre tarile cu cele mai putine sarbatori publice (zile nelucratoare) din Europa. Germania, cea mai mare putere economica a Europei nu sufera deloc avand pana la 13 zile libere in afara concediului, majoritatea dintre ele cazand pe o zi de joi sau luni care inseamna un weekend prelungit. In Romania (cu 7 zile de saprbatoare oficale) ar fi loc pentru doua sau trei zile de sarbatoare in plus, intre care, si o zi de sarbatoare regionala.
Parlamentul Romaniei a votat ieri propunerea PDL sustinuta public de Traian Basescu la sugestia BOR, ca ziua sfantului Andrei, 30 noiembrie sa fie zi de sarbatoare nelucratoare, pe motiv ca Sf. Andrei a fost “crestinatorul poporului roman”.

Ca sa nu fiu inteles gresit sa spun mai intai cu ce sunt de acord: este indreptatita si o zi libera religioasa, si din partea mea si cea a sfantului Andrei. Nu am o problema cu asta.

Problematic mi se pare ca:
1. Decizia a fost luata fara o dezbatere adevarata, publica, asupra chestiunii in ansamblu. Parlametarii PNL si PSD au votat aceasta propunere PDL fara a lua in considerare si alte date meritorii pentru o sarbatoare nationala (sau regionala) cum ar fi data de 10 mai, sarbatoarea nationala a Romaniei (legata de castigarea independentei Romaniai, si fondarea regatului constitutional in secolul 19) de la nasterea Romaniei moderne  pana ce au abolit-o comunistii.
3. Ca se continua de la nivelul cel mai inalt falsificarea istoriei prin sintagma “crestinatorul poporului roman”. In acest context merita citite argumentele foarte concludente ale lui Mihai Ciuca:

“Chiar când credeam că politicienii români sunt incapabili să conlucreze spre binele comun, iată că, în armonie, toate grupurile parlamentare ale Camerei Deputaților au votat proiectul de lege care prevede ca ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) să fie declarată zi liberă, sărbătoare a creştinării poporului român. Astfel una dintre cele mai mari mistificări ale istoriei primește girul legii, fără ca vreunul dintre distinșii licențiați și doctori în istorie din parlament, ori nou-numitul ministru al culturii, să aducă puțină lumină asupra subiectului în cauză.

Sfântul Apostol Andrei, primul dintre ucenicii Domnului a fost martirizat în orașul Patras pe 30 noiembrie anul 60 d.Hr. Conform lui Eusebiu din Cezareea, Andrei ar fi misionat în Scythia, unele tradiții pretinzând că ar fi trecut și prin Scythia Minor, adică pe teritoriul românesc al Dobrogei de azi. De la această posibilă misiune pe meleagurile dobrogene și până la creștinarea poporului român este o distanță ca de la cer la pământ.

După cum am amintit, Sfântul Andrei a murit aproape cu jumătate de secol înainte de cucerirea Daciei de către romani. La ora aceea nu exista niciun popor român care să primească pe Mântuitorul prin predicarea apostolului!

Mai mult, Dobrogea este un teritoriu atipic al României. Izvoarele istorice abia-abia atestă ceva prezențe firave geto-dacice dar sunt extrem de abundente în ceea ce privește prezența grecilor și a romanilor, iar mai târziu a bizantinilor și a turcilor. Prima conexiune între Dobrogea și Țara Românească se face abia pe vremea lui Mircea cel Bătrân, la peste o mie de ani după moartea apostolului. Chiar și mult mai târziu, în a doua jumătate a sec.XIX, conform lui Ion Ionescu de la Brad prezența românească pe meleagurile dobrogene era anemică, în sate izolate. Când o să vrem să acceptăm istoria așa cum este vom admite că cei mai mulți români din Dobrogea au fost colonizați aici după Războiul de Independență.“

Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

“În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Impresii de la intalnirea liberala din cetatea Hohenzollern

Am participat sambata la intalnirea liberala care a avut loc inntr-un loc pe cat de pitoresc pe atat de important pentru istoria Germaniei si a Romaniei: cetatea Hohenzollern de langa Hechingen.

La invitatia filialei judetene Zollern-Alb a FDP vorbitori au fost doi tineri membri ai Bundestagului de la Berlin, parlamentarii FDP din Baden-Württemberg, Pascal Kober si Judith Skudelny.  S-au abordat o serie de teme foarte importante aflate pe ordinea de zi, politica si economica, din Germania si Europa. A fost prezenta o numeroasa delegatie a Cluburilor Liberale Reutlingen-Stuttgart si Bayern.

 

Ulterior am revizitat cetatea neogotica Hohenzollern, construita peste cetatea medievala de bastina a casei de Hohenzollern, care a dat Romaniei cei patru regi, si Germaniai principii de Hohenzollern, contii de Nürnberg, Ansbach-Bayreuth, principii electori de Brandenburg, regii Prusiei si ultimii imparati ai Germaniei.
Toti membrii acestei dinastii se regasesc pe o uriasa fresca aflata pe peretii salii de intrare in palatul cetatii.

Kitschul si bataia de joc duse pe culmi mai inalte

Eu credeam ca “operele” degenerate amplasate de Funar in Cluj sunt de neintrecut. Iata ca m-am inselat…

 

 

Cum e posibil ca imparatul Traian sa fie reprezentat in nud si ridicand cu o mana o lupaoica mutant?
Cine a aprobat aceasta stauie? Cat s-a platiti pe ea?
Cum de se gasesc bani pentru a finanta asemenea insulte publice, cand, in acelasi timp nu se gasesc bani pentru renovarea si redeschiderea muzeelor de Istorie? (Muzeul National de istorie din Bucuresti, o creatie ceasuista nascuta din mutarea la Bucuresti a colectiilor celor mai valoroase din celelalte muzee de isorie din tara, este partial inchis, Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj este deasemenea inchis de trei ani.)
Cum este posibil ca atatea insulte la adresa esteticii si bunului simt sa ajunga a fi reprezentatii plastice in Romania? (De curand, la Cluj, se lucreaza la bustul doctorului Mircea Luca, legenda clubului “Universitatea” Cluj. Proiectul initial prevedea ca fostul jucator, antrenor si presedinte a lui “U” sa fie reprezentat cu capul bandajat cu fase, pentru ca intr-un meci isi sparsese capul salvand un gol. Din fericire, ulterior ideea penibila si nedemna a fost abandonata)

Fotoreportaj de Sarbatori – Crima culturala din Dobarca / Dobring

Inainte de toate va doresc “Sarbatori fericite!”.

Am vazut pe Facebook cateva fotografii recente postate de userul “Dirk Siebenbürger”, pe care vreau sa prezint aici. Pozele nu au nevoie de multe comentarii, este vorba de biserica fortificata din Dobarca/Dobring in judetul Sibiu.

Ultima fotografie am preluat-o de pe blogul Photoversus.

Dobarca (in germana Dobring) se afla in judetul Sibiu la cinci km de Miercurea Sibiului si DN 1. Prima atestare documentara dateaza din 1309. In jurul bisericii evanghelice se afla o puternica fortificatie. Biserica a fost initial o bazilica romanica cu trei nave, si a fost transformata in 1500 intr-o biserica gotica de tip sala cu un etaj de aparare deasupra corului. Detine un turn vestic de o latime iesita din comun, cu nise de aparare, o poarta de gratii retractabila. Zidul cetatii are in exterior trei turnuri, un turn al portii cu curte de incinta, si cu una coperis in doua ape peste etajul de aparare. Altarul si orga din seolul 18 sunt (mai bine zis erau) baroce.