Clujul dupa 8 ani cu Boc (V) la bilant – ravagiul urbanistic si imobiliar

Perioada de dupa ascensiunea lui Boc si a colaboratorilor sai din PD la timona primariei Cluj a coincis cu boom-ul imobiliar si implozia sa, incompetenta crasa, credinta in omnipotenta, coruptia, lacomia, si rele intentii au facut ca acest boom (spart) imobiliar sa faca ravagii, sa lase cicatrici urate si de nevindecat pe pielea si aspectul orasului. Cateva aspecte:

 

1. Clujul nici in momentul de fata nu are un Plan Urbanistic General.

 

2. In ultimii opt ani, s-au dat pe banda rulanta autorizatii de constructie care nu respecta principiile minime urbanistice. Blocuri intre case, blocuri intre blocuri, blocuri peste case, blocuri si case care nu respecta standardele de inaltime, distanta fata de alte proprietati, latime a strazii si trotuarului de acces, racordarea la utilitati publice (asfalt, gaz, curent, canalizare, scoli, gradinite, locuri de parcare).  Nu e niciun secret faptul ca o anumita parte dintre aceste autorizatii au fost date in schimbul unor foloase materiale ilegale.

3. Cteva strazi, nu multe, insa unele foarte lungi, sunt neasfaltate, in anul de gratie 2012.

 

4.  In megalomania lipsita de orice discernamat s-au avizat blocuri si cladiri cu peste 20 de etaje, turnuri hidoase in zone oricum aglomerate, care nu s-au construit doar pentru ca balonul imobiliar s-a spart. Cateva dintre ele au inceput a fi construite, si acum stau de ani ca ruine.

 

5. Proiecte imobiliare mai sanatoase si sustenabile de extindere a spatiului locativ, cartierul Lomb, cartierul Tineretului, nu au fost urmarite in mod serios, doar in “parteneriatul public-privat” care este un esec rasunator.

 

6. Zona metropolitana:

Cu toate ca toti primarii comunelor limitrofe Clujului, care demult sunt cartiere noi ale orasului, au apartinut de acelasi partid PDL, Zona Metropolitana, a ramas la stadiul “pe hartie”, asa cum a fost creionat acum cinci ani. Nu a existat nicio coordonare urbanistica, de exemplu inte Cluj si Floresti, ceea ce a condus la un dezastru urbanistic in ambele localitati, si la mari probleme de trafic.

 

7. Ultimele luni: avize pentru constructii ilegale
In ultimele luni, dupa arestarea primarului Apostu, Consiliul Local Cluj-Napoca, in care PD-L detine majoritatea absoluta, nu a avut nimic mai bun de facut decat sa dea pe banda rulanta avize de trecere in legalitate ale unor constructii ilegale, si sa avizeze alte blocuri intre case.

 

8. Orasul in care “merge si asa”,  fara poduri si pasaje.
Nu stiu cand a fost construit ultimul pod sau pasaj in Cluj. Asta cand in cartierul Marasti locuitorii unor strazi, copii care merg la scoala sau la locul de joaca, sau clientii unor magazine sunt nevoiti sa treaca pe jos, calea ferata Cluj-Teius/Bistrita, intr-un loc in curba cu vizibilitate foarte proasta. Sau daca in apropierea garii alti clujeni, soferi, trebue sa astepte in cozi interminabile la bariera pentru a traversa aceeasi cale ferata.

Unele dintre ranile pe care le-a suferit Clujul in ultimii opt ani de gestiune Boc-PDL nu se vor vindeca niciodata.Inca o tura cu oamenii astia ar putea fi de-a dreptul fatala.

 

 

Spatiul de campanie pe care l-am rezervat lui Boc, ca sa nu ma amendeze CNA-ul

 

Plang zidurile clujene

Clujul dupa opt ani cu Boc (IV) –  Fotoreportaj: Plang fatadele Clujului

 

Mostenirea arhitectonica cu care a fost binecuvantat Clujul are o valoare incomensurabila. Goticul, barocul, neoclasicul, modernismul care se intalneste din pas in pas in centrul istoric al orasului ar putea rivaliza fara probleme cu orice alt oras din Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia sau Germania. Este una dintre principalele atractii turistice ale  Clujului, ignorata pana in prezent.
(Paranteza: nu vreau sa aud argumente de genul “nu sunt bani”, si “fatadele sunt in responsabilitatea proprietarilor”. Bani au fost, sunt si vor fi destui. In trecut s-au scurs in spagi si contracte umflate.  Fatadele din centrul istoric, cladirile de patrimoniu, nu tin doar de proprietari, ele sunt mostenirea de patrimoniu comuna a tuturor, trebuie sa se afle in atentia primariei si a consiliului local. Ele definesc orasul, sunt cartea sa de vizita. Fiecare leu sau euro investit in fatade se intoarce inzecit in visteria orasului atunci cand turistii, jurnalistii, oamenii de afaceri, studentii, invitatii  – autohtoni sau straini – se simt bine in Cluj, se reintorc si recomanda prietenilor, colegilor si rudelor sa viziteze orasul!)

 

Palatul Banffy, Muezeul de Arta, Piata Unirii

Biserica Franciscana, strada Emile Zola

Piata Muzeului

Manastirea Franciscana (ex-benedictina), strada V. Deleu

Langa Casa Telefoanelor, strada Octavian Petrovici

Langa Casa Matia Corvin, str Roosevelt colt cu strada Fulicea

Strada Matei Corvin, colt cu strada Memorandumului, piata Unirii

Strada Samuel Brassai

Piata Unirii

Biserica Sf. Mihail, Piata Unirii

Strada Ion Ratiu

Strada Napoca

Strada Iuliu Maniu

Obeliscul Carolina- Piata Muzeului

Strada Potaissa

Liceul reformat Ady Sincai, strada Kogalniceanu

Strada Joliot Curie

Strada Tipografiei, o cladire in care Mitropolia ortodoxa a Clujului intretine un sediu, motropolia care a primi atatea terenuri pe gratis si i-a decorat pe Boc, Apostu si Moisin

Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

“În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (II) – autostrada si adevarata centura

PDELISTII, DUPA CE AU INGROPAT AUTOSTRADA SI CENTURA, PROPUN UN DRUM DE MACADAM!

In articolul precedent am vorbit de falsa centura, o risipa scandaloasa de bani. O tema mult mai importanta si, din pacate, mai putin dezbatute este cea a centrii adevarate, a autostrazii urbane est-vest, cat si a autostrazii Transilvania.

Clujul are doua probleme majore care ii afecteaza dezvoltarea economica si urbanistica:

1. Absenta unei legaturi de infrastructura moderna cu Ungaria si, implicit, restul tarilor, marilor piete din UE. Din aceasta cauza Clujul este subdezvoltat in comparatie cu alte orase din Romania, nu reuseasca sa atraga investitori prin forte proprii, ii pierde pe cei existenti, pierde locuri de munca, conditii de viata mai bune, pierde putere economico-financiara.
2. Absenta unei centuri adevarate pe axa est-vest, care sa lege celepatru drumuri nationale de autostrada, singura solutie pentru a scoate traficul de tranzit extern din oras. Centura adevarata are un al doilea rol, la fel de important: este singura care poate scoate din oras si tranzitul intern (Clujul fiind un oras alungit pe valea Somesului, cu o lungime de peste 20 de km pe axa est vest, cu un trafic care acum sufoca centrul orasului).

Pentru ambele probleme exista solutii, atat doar ca Boc, pedelistii din Cluj si de la Bucuresti, au dat cu piciorul in ele, comitand adevarate atentate la adresa viitorului orasului. Pe rand:

1. Autostrada Transilvania a fost suspendata de guvernul Boc

Contractul pentru autostrada Transilvania (AT) a fost semnat de guvernul Nastase, lucrarile au inceput in 2004.
Pana acum au fost livrati doar 55 de km intre Campia Turzii si Gilau. Ministrii Transporturilor din PDL (care s-au aflat la carma ministerului in 7 din ultimii 8 ani, sub tutele premierului si presedintelui de partid Boc), au intrerupt, si “renegociat” chipurile contractul, astfel incat finalizarea acestor 55 de km a fost mult intarziata. In cele din urma acesti 55 de km au costat ca. 1 miliard de euro, jumatate din suma prevazuta intital pentru toata autostrada (400 de km de la Brasov la Oradea)!

Dupa inaugurarea acestui tronson guvernul Boc a reziliat contractul cu Bechtel.

Utilitatea unei autostrazi este foarte redusa daca nu este legata de alta autostrada (cea din Ungaria) si daca lungimea ei este foarte modesta.
Nu doar pentru Cluj, ci pentru intreaga Transilvanie, si  mai mult pentru Moldova noastra (si pentru cea orientala) necontinuarea autostrazii inseamna o condamnare la subdezvoltare economica.

Aici aspectul cheie este continuarea autostrazii spre vest, pe traseul Gilau-Bihor. La acest tronson nu s-a lucrat niciun metru, si nici nu se putea devreme ce nici macar nu a fost scos la licitatie (in link o culegere de articole si stiri pe aceasta tema).
Astfel marele “clujean si ardelean” Emil Boc a demonstrat ca nu-l intereseaza cel mai important si strategic proiect menit sa asigure un viitor sanatos pentru Cluj si pentru Transilvania.
As adauga ca parlamentari, alesi locali, consilieri judeteni, reprezentanti ai mediului de afaceri din Transilvania au facut nenumarate petitii, demersuri pentru continuarea AT, toate fiind ignorate de guvernul Boc, de ministrii pedelisti de la transporturi.

Capatul AT la Gilau, groapa in care guvernul Boc (“836 de km de autostrada”, “autostrada se executa nu se discuta”)a trimis perspectivele Clujului

2. Autostrada urbana Gilau – Apahida

Singura solutie pentru a doua problema majora a Clujului o reprezinta centura adevarata, in regim de autostrada pe axa est-vest. Ea ar urma sa faca legatura cu autostrada, sa creeze un by-pass care sa uneasca toate drumurile nationale care se incruciseaza in Cluj, si sa ofere arhinecesara varianta de ocolire rapida a centrului orasului si pentru traficul clujean intern, intre cartierele vestice si cele estice.
Aceasta solutie a fost promovata in a doua jumatate a guvernarii Tariceanu, cand la sefia ministerului Transporturilor se afla Ludovic Orban, si la presedentia Consiliului Judetean, liberalul Marius Nicoara.
Autostrada urbana a fost proiectata, si s-a realizat un studiu de fezabilitate care a costat 1,4 milioane de lei.

Emil Boc, atunci primar, a sustinut (cel putin verbal) la vremea aceea aceasta autostrada absolut necesara (ea fiind adoptata si de consiliile locale si judetene). Iata ce Declara Emil Boc in octombrie 2008:

“„În contextul în care Clujul este pol national de dezvoltare trebuie sa aiba o centura ocolitoare care sa aiba si legaturi cu municipiul”, a declarat pentru ZF Transilvania Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca”

Autostrada urbana, centura Clujului, proiect oficial al Ministerului Transporturilor 2007-2008.

Acest proiect avea, pe buna dreptate sustinerea tuturor partidelor, si a PDL-ului condus de Emil Boc. Se discuta la vremea aceea si de prelungirea centurii pana la Jucu, chiar pana la Dej sau Bistrita, de deschiderea unei uzine Mercedes-Benz. Adaug cateva linkuri cu articole de presa din acea perioada: link1, link2, link3, link4, link5.

La mai putin de trei luni dupa afirmatiile citate mai sus “clujeanul” Emil Boc ajungea prim ministru. Pentru prima data in istorie PDL-ul detinea si functia de prim-ministru, si cea de primar al Clujului (Sorin Apostu, mana dreapta a lui Boc), presedentia Consiliului Judetean Cluj, ministerul Transporturilor, si sefia comunelor limitrofe Clujului.

Una dintre primele masuri ale guvernului Boc, la inceputul lui 2009, a fost abandonarea totala a proiectului de autostrada urbana, atat de necesar Clujului!
Astfel Clujul este singurul oras de marimea sa din Centrul si Estul Europei care nu are o centura, nici macar la stadiul de proiect!
Tranzitul intern si extern este introdus si indopat cu forta intr-o palnie neincapatoare, chiar in centrul orasului. (Fara a mai vorbi prea mult de absenta investitiilor straine serioase, si a perspectivelor de dezvoltare) Calitatea vietii, comfortul locuitorilor, situatia locurilor de parcare si a timpului pierdut in trafic, poluarea, si acustica este de cosmar.
Nu stiu ce s-au gandit Boc si compania cand au taiat centura Clujului. Daca si-au inchipuit ca “merge si asa”, ca Clujul nu ar putea eschiva inca odata toate regulile urbanismului.

In orice caz au comis un nou atac premeditat (nu neglijent) la adresa Clujului, intarziind recuperearea handicapurilor pe care Clujul le avea oricum fata de alte orase cu cel putin patru ani! Au dovedit ca sunt incompetenti si nu le pasa de Cluj, la fel cum nu i-a pasat nici lui Funar.

Centura Sibiului

“Centura” Clujului trece prin inima orasului, pe opt benzi prin piata sa centrala

“Centura” lui Boc

P.S. Vreau neaparat sa mentionez scurt un alt fapt de-a dreptul scandalos.  La intrarea in Cluj dinspre Oradea-Gilau, dinspre autostrada Gilau-Campia Turzii, respectiv la iesirea din Cluj catre aceste destinatii: intre Cluj si Floresti (comuna devenita cartier al Clujului) exista CA IN EVUL MEDIU UN SINGUR DRUM! Si fara evenimente rutiere acest drum este mereu congestionat. Daca se intampla un accident (si s-au intamplat mai multe) care sa duca la blocarea drumului, se formeaza ambuteiaje de peste zece kilometri.
Sfidarea insultatoare, batjocura absoluta la adresa clujenilor si florestenilor, din partea edililor lor, ambii pedelisti, vine din propunerea serioasa de a creea totusi un al doilea drum intre Cluj si Floresti, UN DRUM DE MACADAM!!!

Unde e centura? Harta incompetentei portocalii

“Clujul pe mana locotenentului lui Apostu, un dezastru”

Dupa ce in cazul primarului Sorin Apostu judecatorii tribunalului din Cluj au prelungit cercetarea penala in stare de arest preventiv la 29 de zile, si judecatorii ICCJ din Bucuresti au respins recursul, este clar ca ex-primarul Apostu va fi suspendat din functie. Clujul va avea un primar interimar ales din randul viceprimarilor.

Acest primar interimar va fi dupa toate probabilitatile Radu Moisin. Celalalt viceprimar este udemeristul Laszlo Attila, ales in aceasta functie doar pentru ca PDL, care detine majoritatea absoluta in Consiliul Local si fara UDMR, a multumit astfel UDMR pentru non-combatul de la precedentele alegeri locale, cand nu a prezentat un candidat propriu pentru ca Apostu sa castige mai usor. Ar fi bine de stiut cine este acest vice-primar si viitor primar interimar.

Citez aici semnalul de alarma pe care il trage TNL Cluj in legatura cu perspectiva ca la sefia primariei clujene sa se afle tocmai Radu Moisin, mana dreapta a lui Apostu, viceprimarul care a “gestionat” toate licitatiile primariei Apostu, inclusiv cele cu firmele de salubritate (si este bine de stiut ca TNL Cluj a cerut demult rezilierea contractelor paguboase, si susceptibile de a fi mult umflate in schimbul unor recompense, cu firmele Rosal si Brandner. A cerut-o de exemplu in ianuarie 2011, cand nimeni altcineva nu vorbea despre aceste lucruri!):

“Clujul pe mana locotenentului lui Apostu, un dezastru

De sapte ani de zile, Clujul este pe mana celui mai feroce spaguitor din istoria recenta a orasului. Primaria a devenit cuibul mafiei personale a lui Sorin Apostu.

Spagile incredibile si tupeul spectaculos de care dadea dovada ‘omul lui Boc’, au devenit legendare. Mai periculos decat Al Capone, focsaneanul Apostu a fost supranumit ‘fifty-fifty’. Stilul mafiot in care a dominat sapte ani de zile viata economica a orasului este demonstrat inclusiv de cele 17 telefoane gasite de anchetatori in casa presedinteului PDL Cluj-Napoca, Apostu, telefoane prin care tinea legatura cu cele mai importante 17 personaje din camarila sa de partid.

Si pentru ca ce se naste din pisica, soareci mananca, viceprimarul Radu Moisin, un alt produs al scolii ardelene a PDL este pe cale sa devina urmatorul primar interimar al Clujului. O situatie aberanta si umilitoare. Purtator de servieta, ridicat la rang de coada de topor a primarului Apostu, Radu Moisin s-a remarcat prin acordarea unei locuinte ANL prietenei sale si prin pilotarea unui Audi A6 primit ?cadou? de la ROSAL, firma colegului sau de partid, deputatul Silviu Prigoana. Masina a fost primita exact dupa ce Rosalul a castigat la licitatia condusa de Radu Moisin, contractul de salubrizare a jumatate din oras, cealalta jumatate revenindu-i firmei Bratner Veres, in urma unei spagii consistente acordate primarului Sorin Apostu.

Astfel, singurele fapte de vitejie administrativa prin care s-a remarcat viceprimarul Moisin au fost acelea de a truca licitatiile pe care le-a condus si de a desemna castigatorii indicati de seful PDL Cluj-Napoca, Sorin Apostu. Comportamentul sau a fost unul de locotenet al lui Sorin Apostu si paravan a afacerilor mafiei pedeliste locale.

TNL Cluj-Napoca ii cere public viceprimarului Radu Moisin ca pana la urmatoarea sedinta de Consiliu Local sa renunte la functia de viceprimar, astfel incat alianta UDMR-PDL, prin majoritatea politica pe care o detine in Consiliul Local, sa poata desemna un alt viceprimar, care ulterior sa devina primar interimar. Aceasta este unica sansa de a mai salva ce se mai poate salva din onoarea Clujului. Altfel, riscam sa ne trezim in situatia halucinanta in care si primarul interimar sa fie saltat de catre procurori, intrucat asupra lui Radu Moisin planeaza multe suspiciunii de trucare a licitatiilor, astazi cercetate de catre DNA. Situatie care poate fi devastatoare pentru imaginea orasului nostru si asa grav afectata de faptele penale savarsite de catre focsaneanul Sorin Apostu, arestat pentru luare de mita.

Presedinte Organizatia Municipala de Tineret a PNL Cluj-Napoca

Ioan BILDEA”

 

 

P.S. Ioan Oltean, secretarul general al PD a anuntat acum doua zile ca Sorin Apostu isi va da demisia daca recursul este respins. Oare si-o va da?

Acum stim de ce erau mai scumpi pepenii in Cluj: Apostu vamuia pana si lubenitele oltenesti!

Ieri a fost facut public rechizitoriul procurorilor in cazul primarului Clujului Apostu. Altfel decat in cazurile Vantu sau Dan Diaconescu acest act de acuzare este de interes public. Este vorba de de banii clujenilor, de modul in care s-a condus Clujul in ultimii trei sau sapte ani. Desigur, prezumtia de nevinovitatie ramane in picioare, si toate acuzatiile trebuie dovedite in continuare si validate de o sentinta judecatoreasca.

In Cluj se stia insa de mult timp ca administratia nu e doar incompetenta, ci si corupta. Mai ramane de dovedit de cand era asa, Apostu a castigat primaria in 2009, insa inca dupa alegerile prezidentiale din decembrie 2004, cand Emil Boc a devenit presedintele PDL, Sorin Apostu avea un rol foarte important in primaria clujeana.

Din rechizitoriu (documentul complet aici) reiese ca primarul Apostu este acuzat de luare de mita, in mod continuat, si in urma unei serii intregi de contracte si licitatii, de la cele pentru salubrizare, la contracte pentru reparatia de drumuri si strazi, pana la contracte de asigurare pentru parcul auto al primariei si pentru parcul de mijloacele publice de transport in comun (RATUC), sau contracte pentru camerele de supraveghere din oras.

Primarul avea acasa 17 celulare cu numere diferite (cartele prepay), pe care le folosea personalizat pentru fiecare interlocutor afacerist cu primaria in parte. Deasemenea, in locuinta primarului s-au gasit  cartele pentru benzina ale firmei deputatului PDL Prigoana, Rosal, cealalta firma care, impreuna cu Brandner-Veres, se ocupa de salubrizarea Clujului, si avea si contracte de intretinere a spatiilor verzi.

Poate ca si multe alte contracte sau autorizatii de constructie, care nu fac obiectul acestui dosar ar trebui verificate, procurorii, ca de obicei, se concentreaza pe cazurile unde au dovezile cele mai concludente.

Cea mai edificatoare pentru sistemul Apostu-Boc-PD-Cluj mi se pare acuzatia ca primarul Apostu ii “vamuia” pana si pe producatorii de lubenita din Oltenia, primind 4000 de euro pentru fiecare autorizatie de a desfasura o piata de pepeni!

Implicatiile acestui caz sunt extrem de importante, pe mai multe paliere si indiferent de verdict. Ar fi fost mult mai bine daca practicile arhicunoscute ale primariei lui Boc si Apostu ar fi fost cunoscute deja cu multi ani in urma, si daca justitia, media si opozitia s-ar fi ocupat de aceste teme. Este vorba pana la urma de banii clujenilor, cheltuiti in mod criminal la suprapret, bani cu care in ultimii 7 ani se puteau face inca multe alte lucruri utile pentru cetatenii orasului, si este vorba de cultivarea unei retele corupte, in care firmele cinstite si oamenii onesti nu aveau nicio sansa. Din punct de vedre politic, retrospectiv, la alegerile locale partiale din Cluj, in 2009 si la alegerile prezidentiale din acelasi an rezultatul ar fi fost cu totul altul, daca aceste practici nu ar fi fost acoperite de “Marea Liniste si Pace” de la Cluj.

Mai bine mai tarziu decat niciodata: impactul acestei anchete la nivel politic, de imagine, si electoral este enorm. Este un cutremur de gradul 9 pe scara Richter pentru PDL -ul clujean si din Transilvania, cu replici zguduitoare si la Bucuresti, avand in vedere ca Apostu era politicianul promovat de Emil Boc, si avand in vedere ca in dosar apar contracte platite din fondul de rezerva al Guvernului, cu dedicatie speciala pentru Clujul “portocaliu”.

In ultimele zile am ramas insa siderat auzind in media interpretarile unor comentatori, analisti sau jurnalisti bucuresteni despre acest caz. Nici nu pot exprima prea bine in vorbe cat de absurde mi se par analizele unor “prestigiosi” comunicatori, cei care vorbesc de “jocuri interne”, “o reglare de conturi in partid”, “un alibi pentru DNA, pentru alte arestari care vor urma, din tabara opozitiei”, “a deranjat pentru ca nu a cotizat la partid”, “s-a facut pentru ca Boc sa se paota intoarce la Cluj” si alte aberatii din cele mai stupide.