Despre PPE (1): Faza italiana – Berlusconi la prima condamnare definitiva.

Berlusconi este un penal cu acte in regula. In primul din nenumaratele procese pe care le are pe rol a fost in sfarsit condamnat definitv pentru fals in acte, evaziune fiscala si spalare de bani. Mai interesant decat cazul in speta mi se par anumite intrebari cum ar fi: ce este PPE, ce fel de familie politica? Cine l-a tinut in brate pe multiplul penal Berlusconi? Si ce invataminte se pot trage din asemenea situatii?

Acum trei zile Silvio Berlusconi a fost condamnat definitiv in “cazul Mediaset”. Este primul caz care a ajuns la o sentinta definitiva si irevocabila, dupa sapte ani de procese. El fiind inculpat in alte multe procese a caror sentinta definitiva va mai lasa de asteptat.  Strict in acest caz, care a pornit cu mult timp inainte de ultimul sau mandat ca prim ministru al Italiei, este vorba de contracte umflate pentru a redirectiona bani negri evadand fiscul prin intermediul conglomeratului patronat de Berlusconi, Mediaset.

Cu toate ca a fost condamnat la patru ani de inchisoare Berlusconi nu va intra la racoare. Asta pentru ca in 2006 coalitia sa “de dreapta” a modificat codul penal in asa fel incat condamnatilor in varsta de peste 70 de ani sa li se sescada automat trei ani din sentinta cu executare iar ceea ce ramane peste trei ani sa ea poata fi ispasita prin arest la domiciliu sau munca in scopuri sociale, caz unic in toata Europa. Aceasta “reforma” nu a fost singura masura pusa in practica sau incercata de aliatii (complicii) lui Berlusconi, din  coalitia partidului sau cu ceilalti xenofobi sau neofascisti.  Intre altele s-a lucrat la termenele de prescriptie, s-a incercarea introducerea unei imunitati complete pentru primul ministru, si tot fara succes o “reforma” care sa ingenunchieze justitia

In ultimele saptamani soldateii de partid ai lui Berlusconi, in speta majoritatea parlamentarilor partidului sau PDL, “popolo de la Liberta”, aproape doua sute de parlamentari, au amenitat public ca vor demisiona din Parlament pentru a darama guvernul daca acest “capo di tutti capi” va fi condamnat. iata ca don Silvio a fost condamnat si astept cu interes acesta demisie in masa care nu s-a intamplat nici dupa cinci minute si nu se va intampla nici dupa cinci zile.
Chiar daca aceasta condamnare poate genera multe ironii sau false motive de a jubila, eu nu vreau sa fiu inteles gresit: chestiunea Berlusconi mi se pare extrem de grava si de serioasa, din mai multe puncte de vedere.

1. Faptulc a un condamnat definitiv la patru ani de inchisoare nu intra si nu va intra pe poarta unei inchisori pentru a petrece macar o noapte acolo unde ii este locul, in penitenciar, este deja uns candal in sine. Mai scandaloasa este atitudinea acestui partid PPE-ist, care dupa ce a amenintat cu demisia in masa din parlament in cazul condamnarii, neindeplinind, acum pune ca si conditie pentru ramanerea la guvernare fie o amnestiere a lui Berlusconi de catre presedintele Italiei fie o noua “reforma” a justitiei prin care probabil sa fie prescrise si iertate toate delictele pe care le-a comis vreodata Berlusconi.
Aceasta este adevarata fata, motivul principal de nastere, existenta si incercare de devenire al unui partid major din PPE, nu in Romania, in Italia.

2. In afara ultimului cap de acuzare pentru care Don Silvio a fost trimis in judecata (cel pentru trafic de influenta pentru eliberarea unor prostituate si pe urma relatii sexuale cu ele la resedinta primului ministru), toate celelate numeroase capete de acuzare erau arhi-cunoscute nu doar in Italia, ci in toata Europa. Cunoscute de  cinci, zece sau 15 ani! Evaziune fiscala, dare de mita pentru o marturie falsa la tribunal etc. etc. Fara a mai vorbi de fapte care nu au fost ilegale de drept, dar extrem de nocive pentru o democratie, cum ar fi epurarea politica a redactorilor din televiziunea publica si punerea ei pe linie slujbasa, cand oricum toata televiziunea privata din Italia era si este controlata de Berlusconi.

Ok, cu toate acestea Berlusconi, dar si partidele sale (“Forza Italia” si “PDL”, la fel si aliantele sale cu neofascistii si xenofobii din AD si LN), au fost primite, si mereu sustinute de catre Partidul Popular European.
Nu am auzit nicio critica din partea unor politicieni ai PPE la adresa lui Berlusconi sau ceea ce a incercat sa faca in trecut sau mai recent in Italia. nici din partea conducerii Comisiei Europene, controlata de “popularii” Barroso si Reading.

Fiecare cu opinia sa. A mea este ca PPE-ul a dovedit si in acest caz ca nu are de-a face cu ceea ce inseamna dreapta, cu ceea ce inseamna democratia de dreapta, sustinand un corupt penal, care a incercat sa distruga independenta justitiei si a reusit partial sa creeze o imunitate partiala pentru condamnati ca si el,

P.S. Sa nu uitam de raltia speciala intre Berlusconi si Gadafi,  care s-a fructificat in nenumarate vizite reciproce, penibile pentru intreaga Europa, nu doar pentru Italia.

Prim ministru ceh demisioneaza -inca un guvern ppe-ist, pretins crestin si de dreapta, capoteaza in fata acuzatiilor de coruptie

Fapte fara precedent in istoria recenta a Cehiei s-au produs in ultimele zile: procuratura anti-coruptie ceha a operat o strangere de dovezi chiar in birourile ministeriale. Doi fosti deputati (unul dintre ei fost ministru) ai partidului pretins de dreapta OCD, care intre timp au fost propulsati in conducerea unor institutii publice,  au fost arestati preventiv. La fel ca si presedinta cancelariei primului ministru Jana Nagyova. Mai multe detalii aici si aici.

Detaliile publicate pana acum implica acuzatii foarte grave, sefa cancelariei premierului Necas, a intervenit cu succes pe langa generalii din varful ministerului apararii pentru ca serviciul secret al ministerului apararii sa o fileze pe sotia premierului (care se afla in divort). In plus, deputati nemultumiti de guvernul Necas, si care si-au exprimat intentia de a vota o motiune de cenzura au fost convinsi sa demisioneze din parlament (s-a intamplat si in Romania), pentru ca motiunea de cenzura sa nu aiba succes, in schimb fiind rasplatiti cu slujbe in domeniul public. Mai mult, perchezitiile in birourile unor lobby-isti apropiati guevernului au dus la confiscarea a 5 milioane de euro in cash si a mai multor lingouri de aur (un kg de aur valoreaza momentan 33.000 de euro).

Acum trei zile premierul Necas anunta ca nu-si va da demisia. Ieri si-a dat demisia.
Nu ma mira, sicer, aceste evolutii din Cehia. Nu ma asteptam neaparat, insa nu ma mira deloc. Ani la rand partide si guverne pretinse de dreapta, din vestul si din centrul si estul Europei, si-au dovedit ipocrizia, si au cazut in urma unor  cazuri de coruptie, deturnare de fonduri sau atacuri la principiile democratice. De aceea sunt foarte bucuros ca PNL nu a ascultat nicodata cantecul de sirena basist sau pepeist, de a intra in PPE, alaturi de penalul Berlusconi, de UMP-ul lui Sarkozy, investigat pentru ilegalitati, a CDU-ului german implicat in scandaluri si mai vechi si mai noi de deturnare de bani publici, alaturi de oamenii lui Orban, care au reusit (cu ajutorul votului uninominal) sa transforme Ungaria dintr-o tanara democratie intr-un stat autoritar nationalist-sovin, cu un fel de nou partid unic, care dicteaza si controleaza orice institutie, si care catalogheaza pe oricine nu este de acord cu politica sa ca tradator al neamului.

Ma duc la vot cu multe ganduri, si sper sa vina cat mai multi

Ma gandesc la bunicii mei care nu mai sunt, care “au iesit din sistem” pentru a folosi termenul fascitoiid, orwellian folosit de Boc si Basescu in ultimii ani, care din incompetenta si din rea vointa au considerat orice pensionar o povara pentru intentiile lor de a imparti bugetul.

Ma gandesc la bugetari, la profesori, functionari publici, dar mai ales la cea mai nobila meserie la medicii si personalul medical din Romania carora peste noapte le-a fost taiat un sfert din salariul oricum insultator de mic.

 

Ma gandesc la deciziile fiscale si economice dezastruoase, care au bagat Romania in cea mai grava criza economica si sociala. Ma gandesc la autostrazile si infrastructura care nu a fost construita. Ma gandesc la incercarea de a centraliza si mai mult Romania, la sugurmarea autonomiei locale prin alocarea de bani de la centru pe criterii politice, la distrugerea patrimoniului.

 

Ma gandesc la jaful de miliarde de la Hidroelectrica, despre care voi mai scrie foarte curand, la proasta gestionare a banilor publici pentru infrastructura, la tunurile incercate si nereusite de a da pe gratis aurul cuprul si celelalte metale din Muntii Apuseni.

 

Ma gandesc mai ales si la lovitura de stat din octombrie 2009, cand un prim ministru dorit, votat si ales de peste 60% dintre parlamentari, Klaus Johannis, nu a fost desemnat de presedintele care a incalcat Constitutia si a reusit partial sa transforme romania intr-un sistem autoritar prezidential dupa modelul rusesc sau african. Ma gandesc la incalecarea parlamentului si guvernului, la ordonante, asumari de rapsundere, la masluirea voturilor in parlament, la zeci si sute de alte abuzuri intre altele taierea despagubirilor pentru victimele comunismului, refuzul de a restitui proprietatile nationalizate de comunisti, etc.

 

Si tot gandidu-ma asa, ma duc la vot si sper sa participe cat mai multi.

Cine sunt prietenii germani ai lui Basescu – Mentorii lui Krichbaum din CDU cercetati penal

A fost stirea zilei de ieri in Germania, si punctul culminant al unui scandal care tine capul de afis al stirilor politice si economice de mai bine un an: Procuratura din Stuttgart a declansat urmarirea penala impotriva lui Stefan Mappus (CDU, fost prim-ministru al landului Baden-Württemberg) si a lui Dirk Notheis (CDU, fost director al sectiei germane a bancii de investitii americane Morgan Stanley, perchezitionand cinci imobile (particulare si birouri).  Este prima data cand un fost prim-ministru al landului Baden-Württemberg (BW) este cercetat penal. Nu este o premiera la nivelul Germaniei intrucat ex-presedintele Germaniei Christian Wulff, CDU, fost prim ministru al landului Niedersachsen este si el cercetat penal. Paguba este imensa, de circa un miliard de euro, pagubitul este contribuabilul din landul BW (bugetul regional), iar la mijloc se afla nationalizarea neconstitutionala a companiei de stat ENBW. Aici ca exemplu doua titluri principale din Der Spiegel si Süddeutsche Zeitung.

 

Solidaritate portocalie

Persoanele si firmele cheie in acest scandal:
* Stefan Mappus
A facut o criera fulgeratoare in CDU. Din 1996 (de la varsta de 30 de ani) a fost parlamentar in parlamentul regional BW (Landtag), ajungand secretar de stat si ministru.

Din 2005 a devenit presedintele grupului parlamentar al CDU in Landtag. Dupa plecarea fostului prim ministru Oettinger in fucntia de comisar european pentru Energie la Brüxelles, a fost ales in februarie 2010 in unanimitate presedinte al CDU Baden Württemberg si cu o majoritate de voturi prim ministru al Landului. Functie pe care a detinut-o pana la alegerile regionale pe care le-a pierdut in mai 2011, cand pentru prima data dupa 60 de ani la putere CDU a a juns in opozitie.
* Dirk Notheis
Membru CDU si  fost presedinte al organizatiei de tineret CDU din BW este din tinerete prieten cu Mappus, si a lasat politica pentru a face cariera in domeniul bancar. Si din cauza apropierii sale de CDU a ajuns directorul Morgan Stanley Germania, unde s-a ocupat de privatizarea mai multor companii de stat. A esuat in incercarea de a privatiza Deutsche Bahn, CFR-ul german. S-a retras din fruntea Morgan Stanley din cauza scandalului in urma cu o saptamana.

* ENBW
Este a treia cea mai mare companie producatoare de energie din Germania. Detine un  cvasi-monopol in BW, fiind fondata prin fuziunea tuturor companiilor de stat producatoare de energie din BW. Dupa privatizare 45% din actiunile ENBW au fost detinute de companial franceza de stat Electricite de France (EDF). In decembrie 2010 acest pachet de actiuni a fost cumparat de landul BW pentru suma de aprox. 6 miliarde de Euro.

* EDF si Morgan Stanley Franta
EDF este condusa de catre Henri Proglio, considerat un apropiat al lui Jaques Chirac si Nicolas Sarkozy, dar si al lui Dominique Strauss Kahn, fost director FMI (toti trei cercetati penal).  A ajuns la sefia EDF in 2009  la propunerea actualuilui director al FMI, atunci minstru, Christine Lagarde, UMP, PPE. Intamplator sau nu, tot din 2009, directorul Morgan Stanley din Franta (banca care a primit contractul de intermediere condusa de Dirk Notheis in Germania) este fratele geaman al lui Henri Proglio, Rene Proglio.

Scurt istoric al scandalului ENBW

In decembrie 2010 Stefan Mappus anunta in mod surprinzator renationalizarea companiei ENBW prin cumpararea pachetului de actiuni detinut de EDF in schimbul a 6 miliarde de euro bani publici. Ar merita discutata pe larg si ipocrizia legata de sintagma “CDU partid de dreapta”, consevator, atunci cand prim ministrul si liderul acestui partid nationalizeaza o companie.
Decizia a fost luata fara consultarea si aprobarea parlamentului BW, chiar fara consultarea guvernului si a ministrului de finante.

Parlamentul landului BW a institutuit o comisie de ancheta parlamentara care a facut publice detaliile scandaloase a modului in care s-a facut afacerea. Corespondenta pe e-mail intre Mappus si Notheis a fost publicata de cele mai prestigioase publicatii intre care Süddeutsche si Handelsblatt.
Din aceasta corespondenta ar fi de remarcat:
– Notheis l-a instruit pas cu pas pe Mappus cum sa procedeze. Politicianul punea pas cu pas in practica recomandarile bancherului.
– Notheis i-a cerut, l-a obligat pe Mappus sa nu asculte nicio oferta din aprtea altor banci de investitii, si sa contracteze Morgan Stanley.
– In corespondenta, Notheis o numeste pe Angela Merkel Mutti (mamica), il indeamna pe Mappus sa vorbeasca cu ea pentru a-i baga o pila la Sarkozy pentru a inlesni afacerea, si sa o ameninte ca daca nu procedeaza astfel Merkel va avea de suferit la congresul CDU (in citat spune ca CDU din Baden Württemberg “o poate omori la congres cu trupele sale”, o treime dintre dintre delegati).
– recunoaste ca pretul trazactiei este umflat, pagubos pentru landul BW, “mehr als üppig“, adica “mai mult decat generos”.
– ii recomanda lui Mappus sa nu informeze pe nimeni. Nici macar pe minstrul de finante deat in dimineata zilei in care trebuie semnat contractul, astfel incat ministrul de finante sa fie pus in fata faptului implinit, sa nu poata da inapoi.

– pentru a acoperi problema nationalizarii unei companii de catre un prim ministru un guvern “de dreapta, conservator” il ruga pe Mappus sa ceara, citez “unui reputat profesor in ecomie sustinerea publica a masurii, si anume unui profesor care ii este dator cu ceva (lui Mappus)“.

Curtea suprema de justitie a landului BW a hotarit ca renationalizarea ENBW s-a facut incalcand consitutia landului BW din cauza ca parlamentul regional a fost ocolit, neinformat si nu a votat afacerea.
Curtea de conturi a landului BW a pronuntat decizia ca afacerea s-a facut in detrimentul bugetului si contribuabililor landului BW.

Noul guvern al landului BW (alcatuit din verzi si social-democrati) a contestat afacerea la Curtea de Apel europeana, cerand o despagubire de pana la doua miliarde de euro din partea EDF, pe motiv ca tranzactia s-a facut la suprapret, si banii incasati de EDF constituie o subventie ilegala.

O analiza a unei firme de audit din Marea Britanie a conchis ca pretul de cumparare pentru pachetul de actiuni a fost umflat cu cel putin 870 de milioane de euro (peste pretul de piata al actiunilor).

Pentru intermedierea afacerii Morgan Stanley a incasat cateva zeci de milioane de euro din bani publici, insa mult mai mult decat i s-ar cuvenit dinc auza pretului umflat.
CDU BW a fost demascata ca o organizatie care intocmai ca si PDL se incovoaie in unanimitate si indeplineste orbeste toate ordinele liderului, fara dezbatere, fara nici cea mai mica obiectie cand este vorba de ocolirea parlamentului si decizii neconstitutionale.

 

Gunther Krichbaum, sustinatorul lui Basescu este prietenul politic cel mai apropiat al lui Mappus.

Stefan Mappus si Gunther Krichbaum sunt reprezantantii CDU ai judetului Pforzheim. Daca primul a fost presdintele CDU Pforzheim in ultimii 15 ani si membru al parlamentului local, din 2002 Krichbaum a fost ales in Bundestag pe listele CDU Pforzheim. Cand Mappus  a ajuns prim ministru l-a inscaunat pe Krichbaum presedinte al organizatiei locale CDU.  Fireste Krichbaum nu s-a delimitat nicio secunda si cu niciun cuvant de afacerea penala neconstitutionala de nationalizare la suprapret a ENBW.

De la stanga la dreapta: parlamentarul Gunther Krichbaum,  domna Mappus, Stefan Mappus, Dirk Notheis. in 2009 la receptia de Anul Nou CDU Pforzheim. Sursa foto: Pforzheimer Zeitung

Le Figaro si presa popularilor europeni – o insulta gretoasa

Minciuna, dezinformare, jigniri revoltatoare, absolut indignante la adresa Romaniei dar si a victimelor fascismului si comunismului in Europa. Asta caracterizeaza Le Figaro, un exemplu pentru presa aservita populistilor din PPE.

Iata ce publica Le Figaro sub semnatura unui anume Alexandre Lévy:

“Romania: lovitura de stat impotriva  presedintelui

Traian Basescu, presedintele de centru-dreapta, se vede tot mai izolta in fata ofensivei institutionale a Uniunii Social Liberale, mostenitoarea Partidului Comunist Roman.

Hitler, lichidarile staliniste, sau, mai recent, vanatoarea disidentilor condusa de Alexandru Lukashenko in Bielorusia, presa romana folosese inventarul dictaturilor pentru a incerca sa descrie ofensiva noii majoritati de stanga“.

 

Din cauza ignorantei aproape totale a ceea ce se intamla in Europa, anumite ziare straine mai sunt considerate “prestigioase” sau “de calitate” cand ele sunt simple fituici a unor partide, si dezinformeaza in mod grosolan, ca in cazul de fata.
Le Figaro – ziarul unui condamnat penal pentru coruptie, senator UMP

Le Figaro este proprietatea lui Serge Dasault, mostenitorul si patronul firmei de armament Dassault, senator UMP (partidul lui Sarkozy, care face parte din PPE, si care a pierdut pe toata linia alegerile parlamentare si prezidentiale din Franta), al carui fiu este parlamentar in Assamblee Nationale din parte UMP.

Serge Dassault are cazier in Belgia si in Franta, fiind condamnat penal pentru ca platit o spaga de 4 milioane de euro unor politicieni belgieni in schimbul unor cotracte, in scandalul Agusta-Dassault (care a dus intre altele la demiterea si condamnarea a doi ministri belgieni, mai multe detalii in link).

Cricatura un Nouvelle Observateure, “Rafale” aluzie la avionul de vanatoare francez omonim produs de Dasault.

 

In ce priveste politica editoriala si transformarea ziarului intr-o “scanteie” sau “pravda” a UMP, nu este nevoie de opinii din afara ziarului. Ajunge de stiut faptul ca in luna februarie a acestui an, insasi jurnalistii si redactorii Le Figaro, s-au revoltat impotriva directorului ziuarului, si au adoptat o motiune in care isi arata dezacordul fata de faptul ca  ziarul a devenit un buletin de stiri al UMP, ca pluralitatea si onestitatea opiniilor este cenzurata, si ca valorile jurnalistice sunt calcate in picioare. Mai multe detalii aici, aici si aici.

Figaro-ul nu este un caz singular. In Germania, die Welt, Bild Zeitung si FAZ sunt gazete de perete a CDU, in Anglia “the Times”, ajunsa pe mainile mogulului penal Murdoch si Daily Telegraph sunt  oficioasele partidului conservator.
Problema este alta: faptul ca aceste ziare s-au angrenat la ordin politic, intr-o lupta indreptata impotriva Romaniei, si ca sutn total lipsite de crediblitate, atat prin dezinformarile pe care le publica a cum, cat si prin tacerea lor totala fata de ceea ce s-a intamplat in ultimii ani in Romania, abuzurile permanente la adresa democratiei, statului de drept, indepedentei justitiei, presiunile la adresa CCR, coruptia virulenta,  dezastrul economic, financiar infrastructural si social de care se fac responsabili in primul rand Basescu si PDL.

 

***

 

Textul in original : “Roumanie: coup de force contre le president

Traian Basescu, le président de centre droit, voit son isolement croître face à l’offensive institutionnelle de l’Union sociale libérale, héritière du Parti communiste roumain.

Hitler, les purges staliniennes ou, plus récent, la chasse aux dissidents menée par le régime d’Alexandre Loukachenko en Biélorussie: la presse roumaine fouille désormais dans l’inventaire des dictatures pour tenter de décrire l’offensive de la nouvelle majorité de gauche pour s’emparer des institutions du pays.”

Adevarul despre Rosia Montana – Maia Morgenstern

Clujul dupa 8 ani cu Boc (V) la bilant – ravagiul urbanistic si imobiliar

Perioada de dupa ascensiunea lui Boc si a colaboratorilor sai din PD la timona primariei Cluj a coincis cu boom-ul imobiliar si implozia sa, incompetenta crasa, credinta in omnipotenta, coruptia, lacomia, si rele intentii au facut ca acest boom (spart) imobiliar sa faca ravagii, sa lase cicatrici urate si de nevindecat pe pielea si aspectul orasului. Cateva aspecte:

 

1. Clujul nici in momentul de fata nu are un Plan Urbanistic General.

 

2. In ultimii opt ani, s-au dat pe banda rulanta autorizatii de constructie care nu respecta principiile minime urbanistice. Blocuri intre case, blocuri intre blocuri, blocuri peste case, blocuri si case care nu respecta standardele de inaltime, distanta fata de alte proprietati, latime a strazii si trotuarului de acces, racordarea la utilitati publice (asfalt, gaz, curent, canalizare, scoli, gradinite, locuri de parcare).  Nu e niciun secret faptul ca o anumita parte dintre aceste autorizatii au fost date in schimbul unor foloase materiale ilegale.

3. Cteva strazi, nu multe, insa unele foarte lungi, sunt neasfaltate, in anul de gratie 2012.

 

4.  In megalomania lipsita de orice discernamat s-au avizat blocuri si cladiri cu peste 20 de etaje, turnuri hidoase in zone oricum aglomerate, care nu s-au construit doar pentru ca balonul imobiliar s-a spart. Cateva dintre ele au inceput a fi construite, si acum stau de ani ca ruine.

 

5. Proiecte imobiliare mai sanatoase si sustenabile de extindere a spatiului locativ, cartierul Lomb, cartierul Tineretului, nu au fost urmarite in mod serios, doar in “parteneriatul public-privat” care este un esec rasunator.

 

6. Zona metropolitana:

Cu toate ca toti primarii comunelor limitrofe Clujului, care demult sunt cartiere noi ale orasului, au apartinut de acelasi partid PDL, Zona Metropolitana, a ramas la stadiul “pe hartie”, asa cum a fost creionat acum cinci ani. Nu a existat nicio coordonare urbanistica, de exemplu inte Cluj si Floresti, ceea ce a condus la un dezastru urbanistic in ambele localitati, si la mari probleme de trafic.

 

7. Ultimele luni: avize pentru constructii ilegale
In ultimele luni, dupa arestarea primarului Apostu, Consiliul Local Cluj-Napoca, in care PD-L detine majoritatea absoluta, nu a avut nimic mai bun de facut decat sa dea pe banda rulanta avize de trecere in legalitate ale unor constructii ilegale, si sa avizeze alte blocuri intre case.

 

8. Orasul in care “merge si asa”,  fara poduri si pasaje.
Nu stiu cand a fost construit ultimul pod sau pasaj in Cluj. Asta cand in cartierul Marasti locuitorii unor strazi, copii care merg la scoala sau la locul de joaca, sau clientii unor magazine sunt nevoiti sa treaca pe jos, calea ferata Cluj-Teius/Bistrita, intr-un loc in curba cu vizibilitate foarte proasta. Sau daca in apropierea garii alti clujeni, soferi, trebue sa astepte in cozi interminabile la bariera pentru a traversa aceeasi cale ferata.

Unele dintre ranile pe care le-a suferit Clujul in ultimii opt ani de gestiune Boc-PDL nu se vor vindeca niciodata.Inca o tura cu oamenii astia ar putea fi de-a dreptul fatala.