Stirea zilei

Inainte sa spun care este stirea zilei pentru mine, vreau sa zic scurt care stiri nu sunt stirea zilei pentru mine. Nu e stirea zilei pentru mine ce a zis presedintele in declaratia sa de presa zilnica (fie la Cotroceni, pe strada, la un minister, in parlament, la o televiziune publica sau privata, la radio). Nu este stirea zilei pentru ca nu dau doua parale pe ceea ce zice cineva ci pe ceea ce face. Mai mult insa cred ca atata timp cat stirile zilei la televiziuni vor fi compuse in proportie de 75% din declaratii, din ceea ce zic unii, zi de zi, si din reactiile, raspunsurile altora, adica ce zic altii despre ce au zis unii, lucrurile nu vor merge spre bine.

La fel de putin mi se pare stirea zilei faptul ca un anumit ministru a fost obligat sa-si dea demisia si schimbat cu altul, din aceeasi gasca. Sa-mi explice cineva daca s-a schimbat astfel ceva in bine pentru toata lumea, sau macar pentru politistii care sunt atat de prost platiti incat orice interlop care se respecta ar putea angaja o duzina.

Pentru mine stirea zilei este legata de o persoana care chiar a facut ceva: a fost persecutata de securisti si nu s-a suspus niciodata. A emigrat. A scris carti. S-a luptat si se lupta pentru dreptate, pentru pedepsirea criminalilor securisti si comunisti. O persoana care rosteste adevaruri incomode, care spune ceea ce crede fara a menaja pe nimeni, care critica ce este de criticat in legatura cu trecutul recent. Este prima laureata a Premiului Nobel pentru literatura, de origine romana (si etnie germana): Herta Müller.

Ieri la Ateneu un public foarte numeros (nu toti au reusit sa intre) a asistat la o lectura publica si un dialog cu editorul Gabriel Liiceanu (anterior sustinuse o conferinta de presa). Astazi va fi la libraria Kretzulescu.

Ce am putut afla astazi despre atitudinea Hertei Müller a confirmat caracterul ei vertical, direct si onest (sursa):

“Dacă la ultima mea vizită, unui prieten care a venit la mine la hotel să mă invite la masă i s-au cerut actele pentru a completa un formular de vizită, ei sunt peste tot nu s-au dizolvat în aer”. Au posturi bune, se bucură de privilegii. Au căzut în picioare, cum s-ar zice. Ei îşi trăiesc a doua viaţă după dictatură”, a completat autoarea germană de origine română la conferinţa de presă care a avut loc azi la Intercontinental. Dacă e iar urmărită de ofiţerii unui serviciu care i-a fîăcut în tinereţe viaţa un calvar, s-a declarat nepăsătoare. “N-au decât să caute ce ochelari port, ce pantofi încalţ. Ei sunt un rău mai mare pentru România decât pentru mine“. Credeam, la fel ca toţi românii, a mai completat ea, că după căderea dictaturii “lucrurile se vor clarifica, dar ei continuă să facă un netz (o plasă) de interese, se cunosc între ei, se servesc reciproc. ” Fiind întrebată de un ziarist român ce ar trebui să se întâmple în România ca să se întoarcă, a replicat ferm: “treaba acestei ţări nu e să mă simt eu bine, ci milioanele de români să se simtă bine în propria lor ţară.”

“La sâcâitoarea întrebare pusă de o jurnalistă – care îi ceruse, mai întâi, să comenteze şi situaţia politică actuală, lucru pe care Herta Müller l-a refuzat – dacă „chiar nu vă place nimic în România”, scriitoarea a răspuns cu umor: „Ba da. Îmi plac: mititeii, salata de vinete – amândouă sunt extraordinare -, zacusca şi lubeniţele. Şi mai îmi plac nişte oameni foarte minunaţi, pe care-i cunosc şi care-mi sunt prieteni. Dacă ar fi mai mulţi ca ei în România, lucrurile ar merge mai bine. Sunt însă prea puţini“.  (sursa)

BREAKING NEWS!

Herta Müller a refuzat sa fie decorata de catre Traian Basescu (la propunerea lui Sorin Iliesu) cu ordinul Staua Romaniei. Detalii aici.