Ce este el si cum trebuie adaptat
In zilele acestea, datorita pozitiei ferme a UDMR si a minoritatilor din Parlament, pozitie care sustine cu intransigenta un sistem electoral proportional, modelul german (“mixt”), se discuta din nou despre reforma electorala. Este posibil ca acest sistem, sau altul, sa fie rezultatul unor negocieri in cadrul coalitiei de guvernare (UDMR si minoritati pe de o parte, PDL si UNPR pe de alta parte), sau intre UDMR/minoritati si Opozitia, PNL si PSD. In ambele variante o solutie ar putea intruni numarul necesar de voturi. Asta daca PDL si USL nu bat palma peste capul UDMR pentru a introduce uninominalul majoritar, si a distruge putinul ramas din reprezentativitatea si corectitudinea sistemului democratic din Romania.
1. Sistemul german, daca ar fi aplicat in Romania, ar insemna un pas inainte fata de actualul sistem “original”, care a creat multe confuzii. Chiar daca personal as prefera un sistem pe liste deschise, prefer sistemul german actualului sistem sau oricarui sistem uninominal majoritar.
Este insa foarte important sa fie informata cat mai multa lume sa stie ce este sistemul german! De ce? Pentru ca exista mai multe pericole care ne pasc, care trebuie evitate:
1.1 Partidele sa adopte alt sistem decat cel german, sa-l prezinte insa cu aceasta falsa eticheta, profitand de necunostinta sau dezinteresul opiniei publice.
1.2. Sa fie adoptat din nou un sistem “original”, dambovitean, care nu a mai fost folosit sau testat in nicio democratie europeana sau din afara Europei.
3. Ca in mod special PDL-ul sa impuna in litera mica a legii sau pe usa din dos prevederi care anihileaza principiul proportional al votului si alte masuri care sa-i permita sa obtina un numar mai mare si nemeritat de mandate fata de numarul voturilor pe care le primeste la alegeri.
2. Cum functioneaza sistemul german?
2.1 Sistemul german este in esenta un sistem proportional, care asigura reprezentarea corecta in Parlament a optiunilor politice ale electoratului. Raportul de forte dintre partide, majoritatile si minoritatile parlamentare, au o legatura directa cu votul cetateanului, cu numarul de voturi pe care le strange fiecare partid (sau alianta). Nu exista voturi “pierdute” si cetateni nereprezentati in Parlament (decat alegatorii care au votat partide care nu trec pragul electoral).
2.2 Alegatorul are doua voturi, unul pentru un partid (o lista de candidati), al doilea pentru un candidat din circumscriptia sa electorala.
2.3 Votul determinant este votul pentru partid (lista)! Numai el decide numarul de parlamentari pe care ii castiga fiecare partid, raportul de forte in Parlament, majoritatile si cine guverneaza. In functie de acest vot se calculeaza, proportional, numarul de mandate: daca partidul X are 30% din voturi la nivel national, atunci in parlament va avea aproximativ 30% din mandate. Daca partidul X are mai multe voturi la nivel national decat partidul Y atunci X va avea mai multi parlamentari si o pondere mai mare decat Y. (Sistemul uninominal permite ca un partid Y cu mai putine voturi sa aiba o forta mai mare in parlament.
2.4 Cu al doilea vot, cel pentru un candidat uninominal, se alege in Parlament uninominal majoritar intr-un singur tur (deci si fara majoritate de peste 50% din voturi) candidatul care a intrunit cele mai multe voturi in circumscriptie.
Numarul circumscriptiilor uninominale este insa 50% din numarul total al parlamentarilor. Cate circumscriptii uninominale reuseste sa castige un partid sau altul nu are nicio influenta in rezultatul alegerilor, raportul de forte final al partidelor in Parlament.
2.5 Restul de 50% din numarul parlamentarilor, cei alesi de pe liste, se aloca in asa fel incat numarul total al parlamentarilor fiecarui partid sa reflecte proportional numarul de voturi pentru partid (buletinul de vot pentru lista partidului), iar conditiile prezentate mai sus (la punctele 2.1 si 2.3) sa fie indeplinite. Este permisa candidatura concomitenta in circumscriptie (uninominala) si pe lista. Nu exista nicio diferentiere de legitimitate intre candidatii alesi uninominal sau pe lista.
2.6 Pragul electoral in Germania este de 5%. Exista insa o exceptie de la acest prag: daca un partid cu sub 5% din totalul voturilor castiga uninominal trei circumscriptii electorale atunci el intra in Parlament, nu doar cu acesti trei parlamentari, ci cu un numar de parlamentari proportional cu numarul de voturi. Partidul respectiv nu poate insa forma un grup parlamentar si are mai putine privilegii in ce priveste timpii la microfonul parlamentului etc.
2.7 Sistemul german nu cunoaste alegeri partiale. Daca un parlamentar decedeaza, isi da demisia, este nevoit sa-si dea demisia, atunci, in Parlament il inlocuieste urmatorul candidat de pe lista partidului care nu a reusit sa intre cu ocazia alegerilor generale.
Astfel, sistemul german este un sistem inteligent, care introduce in cadrul unui sistem proportional caracteristici ale sistemului uninominal, imbinand avantajele ambelor, si eliminand in acelasi timp toate dezavantajele si efectele negative ale uninominalului majoritar.
Este un sistem care nu a fost esential modificat de 60 de ani si care a dat Germaniei o democratie puternica, reprezentativa, in spiritul si litera unei republici parlamentare. Sistemul de vot este aplicat cu succes si la alegerile pentru parlamentele landurilor federale. Sistemul german nu este un uninominal cu “compensare”. Nu exista compensare intr-un sistem proportional, pentru ca rezultatul reflecta votul; din contra sistemul uninominal majoritar este cel care (de)compenseaza pe criterii lipsite de logica si corectitudine.
3. Mici adaptari necesare ale sistemului german
Cu toate ca, chiar aplicat la scara 1:1, sistemul german ar fi foarte bun, nu exista niciun motiv pentru care nu ar fi bine sa invatam din experienta germana, pentru a-l face si mai potrivit cerintelor, cu ajutorul unor foarte mici ajustari.
3.1 Pentru ca numarul parlamentarilor alesi uninominali este 50% din total, in sistemul german nu este posibila stabilirea ex-ante, prin lege, a unui numar fix al parlamentarilor. Numarul mandatelor din Bundestag poate creste in anumite conditii. Motivul, pe scurt: este posibil ca un partid cu 30% din voturi sa castige uninominal 35% din toti parlamentarii. Atunci acest partid isi pastreaza toti alesii directi. Insa, pentru ca ponderea dintre partide sa respecte votul national pe partide, numarul total al parlamentarilor creste, iar celelalte partide primesc mandate suplimentare. Astefel numarul total al parlamentarilor poate fluctua intre minim 600 si maxim 650 (teoretic ar fi posibil si mai multi).
In Germania nu exista populisti nedemocrati care sa-si faca o campanie nesimtita bazata pe un pretins numar prea mare al parlamentarilor (nici o media iresponsabila care sa-i ajute in asemenea campanii). Atata vreme cat mai exista in Romania asemenea specimene ar fi de preferat ca sistemul german sa fie astfel adaptat incat numarul parlamentarilor sa ramana egal, respectand proportionalitatea. Acest lucru se poate face foarte usor reducand numarul circumscriptiilor electorale in raport cu numarul parlamentarilor de la 50% la 35 sau 40% (cu alte cuvinte 40% alesi uninominali si 60% pe lista, nu 50-50%).
3.2 Pentru ca in Germania exista liste la nivel de landuri, si un sistem matematic de alocare a mandatelor, cu ocazia amanarii alegerii intr-o circumscriptie, din cauza decesului unui candidat uninominal in saptamana alegerilor, s-a descoperit ca sistemul german avea o prevedere neconsitutionala si neproportionala. Curtea Constitutionala Germana a mandatat Bundestagul sa repare aceasta prevedere pana la urmatoarele alegeri. Aceasta modificare trebuie preluata.
3.3 In Germania votul pentru candidatul uninominal este denumit “primul vot” (“Erststimme”), iar votul pentru partid este denumit “al doilea vot” (“Zweitstimme”), votul al doilea fiind in realitate cel mai important. Asta ar fi putut creea confuzii in Germania, daca aceasta tara nu ar avea o cultura si educatie politica puternica, in care toti scolarii stiu deja ca “Zweitstimme” este votul important.
Daca sistemul german se va prelua in Romania ar fi bine ca votul pentru partid (lista) sa fie primul (buletin de) vot, pentru a se elimina din fasa confuziile de rigoare.
In imagine buletinul de vot de la alegrile parlamentare germane din 2009 dintr-o circumscriptie electorala din landul Nordrhein-Westfalen:
transildania 
10/09/2011 at 00:07 |
Excelent, ca de obicei. Uite, la ora asta am o intrebare frivola. Probabil ca vom avea alegeri comasate, deci vom avea vreo 6 sau 8 buletine de vot. Ei, cum facem cu tusul de pe stampila? Ca daca facem cum faceam pana acum, adica cei din comisie ne dadeau buletinele si o stampila pe care o muiau in tus, eu nu cred ca tusul de pe stampila ajunge pentru 8 buletine. Cum o sa facem, o sa ne dea si stampila si chestia aia in care e tusul, sa muiem noi stampila in tus in cabina de vot?
10/09/2011 at 00:22 |
Multumesc! Scuze pentru greselile initiale, sper ca le-am corectat pe toate intre timp…
Strict problema la care te referi: cred ca poate fi rezolvata foarte usor, ori se pune perinita de tus in cabina, ori si mai simplu, teoretic se poae vota si altfel (in Germania de exemplu se voteaza cu creionul sau pixul facund un X, o cruce). Din motive anti-frauda este preferabila metoda cu stampila, nu ca nu s-ar fi inventat alte metode de fraudare in Romania).
Insa pe fond eu sper inca, si sunt convins de fapt, ca alegerile nu vor fi comasate si nu pot fi comasate.
Prelungirea mandatelor alesilor locali este in mod foarte clar neconstitutionala si ilegitima. Mandatul unui ales nu poate fi modificate retroactiv. Orice modificare devine valabila doar cu inceperea noului mandat, dupa alegeri. Curtea Constitutionala ar trebui foarte clar sa respinga un asemenea abuz.
Comasarea alegerilor este posibila doar prin alegeri anticipate parlamentare, care sa aiba loc odata cu cele locale. Pentru asta este nevoie ca pedelistii insasi sa-l dea singuri jos pe Boc intr-o motiune de cenzura, cu trei luni inainte de locale, si niciun alt guvern sa nu fie votat timp de doua luni. Mi se pare foarte putin probabil un asemenea scenariu.
10/09/2011 at 00:44 |
Ma tem ca dpdv legal o pot face (desigur, comasate in toamna, nici nu le trece prin cap sa le comasese in vara). Porcaria sinistra este ca, din cate am inteles, in constitutie NU scrie cat dureaza mandatul alesilor locali (cica asta se stabileste prin lege), deci orice putere poate modifica prin lege durata mandatului dupa cum are chef. Sigur, mai e discutia de fond daca modificarea se aplica la mandatul curent sau cel viitor, previziunea mea este ca dupa ce opozitia va sesiza CCR, aceasta va spune ca se aplica la mandatul curent, cu vot de 5-4. Este?
10/09/2011 at 03:27 |
Deci eu nu cred ca este chiar asa. Chiar daca nu e stipulata in Constitutie durata mandatului, exista alte principii ca neretroactivitatea legilor, dar si alte articole fundamentale ale constitutiei pe baza carora prelungirea mandatului alesilor locali este clar neconstitutionala, si contravine principiilor statului de drept.
In al doilea rand, ce va iesi la CCR, nici acolo nu as fi atat de pesimist. Depinde poate si de presiunea publica care se poate exercita inainte, a tematiza chestia si a face clar ca nu merge asa. Si fara asta, am incredere ca macar unul dintre cei 5 va fi de partea corecta constitutionala.
Trebuie luptat pana la capat, nu se poate permite chiar orice abuz.
10/09/2011 at 09:03 |
Sistemul de lista care a fost pana la alegerile din 2008 era cel mai bun, era proprortional si simplu. Multi cetateni o recunosc, dar mass-media si clasa politica refuza sa o faca.
Ar mai fi si sistemul de lista deschisa, dar eu consider ca electoratul nu trebuie sa stabileasca locurile eligibile, pentru ca nu cunoaste candidatii atat de bine ca partidul.
Sigur ordinea pe lista ar trebui sa fie stabilita prin alegeri interne si nu de conducerea centrala.
Aparitia candidatilor uninominali pe langa ca face sistemul repartizarii(compensarii) dificil de inteles, deturneaza dezbaterile de la programe la persoane. Intr-o tara in care suntem tentati de barfe un asemenea sistem provoaca efecte mult mai mari decat intr-o tara matura politic.
Candidatii uninominali sunt expusi denigrarii pentru ca avem o clasa politica fara scrupule.
10/09/2011 at 16:56 |
Am spus foarte clar ca sistemul (nu doar acum) ca sistemul pe care in consider cel mai bun este unul de liste partial deschise, in care sa zicem jumatate (sau doua treimi) din parlamentarii pe care ii obtine fiecare partid sa fie stabiliti in ordinea listei de partid (dar votata de mebrii partidului, candidat cu candidat), iar sa zicem jumatate sau o treime, sa fie deschisa preferintelor alegatorului, in circumscriptii electorale cat mai mari.
Sunt de acord si cu lista inchisa. In alt articol am remarcat ca singur aspect negativ faptul ca alegerile in colegiu uninominal deturneaza cum zici atentia de la competitia nationala pe partide si idei.
Totusi sunt de parere ca ar fi un sistem mai bun decat cel actual, si un compromis intre fetisistii damboviteni ai uninominalului (printre care nu ma numar deloc) si un sistem cu adevarat proportional. Daca insa nu ar fi implementat exact sistemul german, ci alta mutatie damboviteana, desigur nu si-ar indeplini aceasta functie.
10/09/2011 at 14:59 |
As simti nevoia unei mai in detaliu descrieri a impletirii dintre cei nominali si cei pe lista. 50% (40%, 60%) in ce fel repartizati ? Sunt mai greu de cap, recunosc 🙂
10/09/2011 at 16:12 |
Primul clasat castiga mandatul uninominal si astfel se ocupa 50%,(40%) din locuri.
Posibil ca un partid care are 30% voturi sa aiba doar 12% candidati alesi uninominal (situati pe primul loc), si atunci diferenta pana la 30% se ocupa cu cei de pe lista.
10/09/2011 at 16:48 |
Nici eu nu am explicat in detaliu, ca sa nu incarc prea mult articolul dar e foarte simplu.
Sa luam un exemplu cuun parlament cu 500 de parlamentari, 250 uninominali, 250 de pe lista.
Sa luam un exemplu cu patru partide si urmatorul scor electoral.
I. La votul pentru partid (lista):
Partidul A: 40%
Partidul B: 35%
Partidul C: 15%
Partidul D: 10%
Atunci din acest vot se calculeaza proportional numarul total al parlamentarilor pe care ii castiga fiecare partid:
Partidul A: 200 de parlamentari (40% din 500)
Partidul B: 175 de parlamentari (35%)
Partidul C: 75 de parlamentari (15%)
Partidul D: 50 de parlamentari (10%)
II. la votul in cele 250 de circumscriptii sa zicem ca rezultatul a fost urmatorul (in cate colegii s-a clasat pe locul 1 fiecare partid, si cate a castigat uninominal)
Partidul A: 100 de colegii
Partidul B: 140 de colegii
Particul C: 10 colegii
Partidul D: zero colegii
atunci toti acesti alesi uninominali intra in parlament.
III Pentru a se ajunge la numarul total de parlamentari ai fiecarui partid, se completeaza de pe liste diferenta intre candidatii alesi uninominali si numarul total:
Partidul A: trebuie sa aiba 200 de parlamentari, si are in colegii 100 de alesi => de pe liste mai intra 100 (200 minus 100) ca numarul total de 200 sa fie indeplinit
Partidul B: trebuie sa aiba 175 de mandate cu totul si a castigat deja uninominal 140 => doar 35 de parlamentari mai intra de pe liste (175 minus 140).
Partidul C: are dreptul la 75 de mandate, uninominal s-au ales 10 => 65 de parlamentari intra de pe liste
Partidul D: a castigat 50 de mandate, dar niciun colegiu uninominal => toti cei 50 de parlamentari vin de pe liste
Si daca in colegiile uninominale scorul e altfel, pricipiul ramane acelasi, numarul total al parlamentarilor este dat de votul pe partide, si se completeaza diferentaele in asa fel incat raportul de forte sa fie proportional.
10/09/2011 at 21:04 |
Ma intrebam de fapt daca partidul A ia 40% national si 60% Bucuresti, de unde se iau parlamentarii aia de completare in faza III: 40% din fiecare lista de judet sau pana la 40% cu diverse ajustari procentuale, mai multi sau mai putini din listele judetene proportional cu cat au cules? Asta era durerea mea de cap 🙂
10/09/2011 at 22:55
In Germania nu exista liste nationale (tara e foarte mare), sunt liste pe landuri, regiuni.
Acelasi lucru se paote face si in Romania, oricum descentralizarea este necesara, si atat liste judetene, cat si liste nationale ar fi o aberatie.
in Germania repartizarile se fac pe regiuni, deci daca partidul A sta foarte bine in regiunea Berlin (in continuare folosesc Bucuresti, ca exemplu in Romania), atunci acolo are mai multi parlamentari (procentual) decat in alte regiuni. Totusi, cati intra acolo de pe lista depinde de cati au intrat uninominal. Pe Bucuresti intra 60%, dar daca intra deja multi direct, uninominal in Bucuresti, de pe lista bucuresteana nu mai pot intra multi.
In general sistemul este proportional, atat la nivel de regiune cat la nivel national.
10/09/2011 at 17:05 |
Da, am inteles si sistemul asta. Parca vad ca, daca il vom avea vreodata, se vor naste iar discutii in Parlament: “eu sunt uninominal, tu esti un amarat de pe o lista” E bun, dar prefer tot listele. Deschise, inchise… Sa vedem. Sunt mai mult de partea lui Deceneu aici, care prefera sa nu responsabilizeze electoratul cu alegerea candidatilor, un electorat nepregatit inca sa o faca, ci 100% partidele.
10/09/2011 at 17:53 |
Nu numai ca este un electorat nepregatit, dar oricat de pregatit ar fi electoratul, nu are cum sa-i cunoasca pe candidati mai bine decat colegii lor de partid.
10/09/2011 at 19:21 |
Am spus ca, fireste, nu poate exista nici cea mai mica diferenta de legitimitate intre alesii uninominali si cei de pe lista. De ex in germania nu exista si in multe cazuri cei mai importanti ministrii, si cei mai populari politicieni (de ex fostul ministru de externe Hans-Dietrich Genscher de la FDP au fost mereu alesi pe lista).
Daca o asemenea discutie a avut sau ar avea loc in Romania atunci numai din cauza iresponsabiltiatii si rea vointei crase a unor comunicatori politici sau media, care ar trebui combatuta.
Insa mult mai important @Lilick, @Deceneu mis e pare urmatorul aspect din care trebuie privita tema:
Din cauza pozitiei UDMR, minoritati, din cauza majoritatilor actuale si a discursului infectat de uninoniminalism majoritar, pur si simplu este posibil ca acest sistem sa fie introdus, sau unul asemantor.
Sansele sunt mult mai mari ca asta sa se intample, decat o revenire la liste. Deci acum nu este vorba de ce ne-am dori sau care ar fi sistemul perfect (desigur, cum ziceam si eu prefer altul). Este vorba, daca se merge pe directia sistemului german in negocierile dintre partide, sa stim care este si sa comparam cu ceea ce propun partidele, daca chiar vor propune sistemul german sau altceva. Pericolul este sa propuna altceva, o strutocamila uninominala dezastruasa, un sistem “original” facut cu dedicatie pentru pd, neproportional, si acest lucru sa fie prezentat publicului ca sistem german.
10/09/2011 at 21:17 |
Eu sunt convins ca prin reforma electorala se urmareste eliminarea repartizarii proportionale a mandatelor, pentru a elimina UDMR-ul din parlament sau pentru a-i diminua ponderea foarte mult, si la aceasta miscare participa si PSD-ul si PNL-ul.
10/09/2011 at 23:04
PSD si PNL au spus ca nu-si doresc eliminarea UDMR-ului din parlament, in mod artifical. Pana la proba contrarie le dau crezare.
Atata timp cat UDMR-ul este cel de care depinde ce fel de reforma se face (adica cat timp nu voteaza USL si PDL un sistem si mai aberant uninominal majoritar peste capul UDMR), nu cred ca se poate vorbi deocamdata de scopul eliminarii UDMR. Iar UDMR-ul spre lauda sa, macar in acest aspect, este cel mai responsabil actor in ce priveste sistemul electoral pentru parlamentare. La alegerile pentru primari, prin votarea si de catre ei a aberatiei intr-un singur tur insa au fost insa total iresponsabili.
10/09/2011 at 19:30 |
La intalnirea noastra, la Club, cu Tariceanu, el ne-a spus cu o oarecare siguranta ca acest sistem (german) se va adopta. Adica expresia lui a fost “mai mult ca sigur”. Daca se va ajunge la asta, asa cum vad ca presupui si tu, Transildania, atunci da, logica ta functioneaza perfect: trebuie sa cunoastem bine acest sistem ca sa nu cumva sa fim inselati.
11/09/2011 at 01:06 |
Ar fi excelent sa fie cum preconiza Tariceanu.Trebuie sa fim in cunostinta de cauza si foarte vigilenti pe un subiect atat de important. Nu doar o singura data s-a mai intamplat ca in Romania publicul sa fie inselat, cu etichete false, ocaua mica, sau cu prevederi legislative care au dovedit ca au un efect invers fata de intentia initiala, argumentatia cu care au fost sustinute de un cor foarte larg de comunicatori din media sau din politica.
28/10/2011 at 02:33 |
[…] sistemul german este unul proportional. Chiar daca 50% dintre parlamentari sunt alesi uninominal intr-un singur […]
23/04/2012 at 02:09 |
[…] Sistemul german l-am prezentat pe larg aici. In anumite conditii este un sistem mai bun decat cel actual fiind un sistem proportional. Pe scurt ma voi referi la cele trei patru probleme ale sale, care fiind minore, sunt usor de remediat. […]
24/04/2012 at 23:25 |
[…] Sistemul german l-am prezentat pe larg aici. In anumite conditii este un sistem mai bun decat cel actual fiind un sistem proportional. Pe scurt ma voi referi la cele trei patru probleme ale sale, care fiind minore, sunt usor de remediat. […]
20/11/2012 at 03:10 |
[…] alegerile din 2005. Au fost in principal doua defecte mici si usor de corectat, mai multe delatii aici si aici. Primul era ca din cauza alegerii uninominale a jumatate dintre parlamentari, in cele mai […]