Cum ar fi aratat Parlamentul cu un sistem de vot uninominal? Cine l-a propus si de ce?

Daca votul din 9 decembrie s-ar fi desfasurat pe sistemul uninominal majoritar, nedemocratic, propus de Basescu si oamenii sai din PD si media, atunci procentul PD-ului in Parlamentul Romaniei ar fi fost undeva la 1% (cu 16% din voturi). USL Ar fi avut peste 90% dintre parlamentari, cu circa 60% din voturi.

 

Nu am avut eu timp sa fac acest calcul. Din fericire mai sunt jurnalisti adevarati in Romania, cei de la Cotidianul si de la Foaia Transilvana din Cluj, care au facut acest calcul si pe care-i voi cita imediat. Inainte de asta doua precizari foarte importante si o urare de bine:

1. Unul dintre motivele pentru care am lansat acest blog a fost pentru a lupta pentru un sitem electoral corect si democratic in Romania atunci cand din 2006 incoace Basesscu si toti oamenii sai din diferite partide, din nenumarate ziare, care acum nici nu mai exista in mare parte, au dus o propoaganda multimendiala, in cor pe o mie de voci, pentru introducerea uninominalului majoritar.  Era vorba de fapt de un atentat premeditat la democratia si cultura democratica romaneasca. O imensa  diversiune politico-mediatica. Sa nu uite nimeni cine  a deschis aceasta cutie a Pandorei, si cu ce interese meschine. Au fost basistii, care atunci erau ceva mai rasfirati, in mai multe partide, in toate trusturile de presa, pentru a canta la fel de unison. Tin minte o emisiune la Realitatea TV din 2006 sau 2007, in care Andrei Gheorghe si Corina Dragotescu, si ceilalti invitati faceau propaganda pentru uninominal cu toate minciunile din dotare. Nu trebuie uitata nici diversiunea referendumului din 2007, organizat de Traian Basescu, pentru distrugerea sistemului proportional de vot si introducerea uninominalului, si sloganurile de atunci “Hai la curatenie!”, cu mesajul ca votul uninominal ar rezolva coruptia. Referendumul a fost respins insa lupta basistilor a continuat. O lege electorala proportionala introdusa de Guvernul Tariceanu a fost imediat atacata de basisti la CCR, si declarata neconstitutionala cu motive absurde. S-a ajuns la legea actuala din acesta cauza. Si in anii care au urmat basistii au dus aceeasi campanie antidemocratica si de dezinformare pentru a elimina reprezentarea proportionala in Parlamentul Romaniei.

2.  Dupa formarea USL liderii ei s-au gandit ca cine a tot fost lovit sub centura poate lovi si el sub centura in legitima aparare. Pe de o parte eu inteleg ca este din anumite motivatii si scopuri poate legitim sa intorci arma “nucleara” dupa ce ai capturat-o de la cel care a inventat-o si te-a amenintat cu ea timp de 5-6 ani,  Am fost insa cred printre putinii care am criticat adoptarea votului uninominal de care liderii USL din pozitia de sustinator al USL. Mi-am exprimat aici convingerea ca votul uninominal este neconstitutional. Decizia CCR intr-adevar a declarat neconstitutional VUM, insa spre rusinea ei din cu totul alte motive, de-a dreptul penibile, si anume ca votul uninominal ar impiedeca reducerea numarului de parlamentari! Daca este un aspect pozitiv in legatura cu actualul sistem de vot este ca fiind proportional permite majorararea numarului de parlamentari ca singura contrabalanta la toate aspectele sale atat de nedorite. Si pot sa spuna cest lucru cu toate ca niciodata nu am sustinut ca este sistemul electoral perfect, si cu toate ca nu am nicio simpatie pentru partidele care “au profitat” de pe urma caracterului sau democratic: PD si PPDD.  Cei care critica acum  majorarea numarului de parlamentari nu au absolut nicio credibilitate atunci cand nici nu au informat cetatenii despre natura sistemului electoral si nici nu s-au preocupat niciodata pentru un sistem mai de bun simt.

 

3. Vvreau sa adresez insa o urare speciala tuturor propagandistilor basisti care in ultimii 6-7 ani au promovat din parlament, in media, in ziare in publicatii online, pe bloguri, in istitutele afiliate PD, saptamana de saptamana votul uninominal majoritar, dar si ambasadei americne care promova VUM si unde raportau atunci intre altii Valeriu Stoica si Cristian Preda, motivele pentru care nu s-a realizat planul cincinal (dedicatie speciala si pentru Catalin Avramescu): Le urez un Craciu Fericit, si neasteptandu-ma sa-si faca mea culpa autocritica, si in pofida obrazului de care au dat dovada, mai gros ca un porc sau un urs intreg, sa nu mai dea nimanui lectii de democratie unii dintre ei fiind chiar profesori universitari.

 

Citez acum materialul semnat de Raluca Moldovan in Foaia Transilvana: “Patru deputati si un senator ARD pe legea uninominalului pur”:

 

“Fără intervenţiile lui Traian Băsescu şi ale CCR, astăzi PDL ar fi fost istorie, iar PPDD nu ar fi existat. Culmea ipocriziei: PDL-iştii reclamă faptul că a crescut numărul de parlamentari, dar în primăvară au cerut CCR să împiedice acest lucru.

Uninominalul pur este sistemul în care cine ocupă locul 1 în colegiu devine automat parlamentar. Dacă s-ar fi utilizat această variantă, atunci pentru Camera Deputaţilor am fi avut următorul rezultat:

Camera Deputaţilor: USL – 294 deputaţi; UDMR – 16 deputaţi, ARD – 4 deputaţi, PPDD – 1 deputat, Minorităţi – 18 deputaţi.

Senat: USL – 127 senatori; UDMR – 9 senatori, ARD – 1 senator.

Deputaţi ARD at fi fost: Iustin Cioca Arghir (PDL Arad), Ion Bălan (PDL Suceava), Eugen Toma (PDL Diaspora), Mircea Lubanovici (PDL Diaspora); De la PPDD s-ar fi calificat Mihai Aurelian (Diaspora). Senatorul ARD ar fi fost Richard Badea (Diaspora).

14 deputaţi şi 2 senatori pe uninominal în două tururi

Pe uninominalul în două tururi, conform simulării făcute de Cotidianul.ro, situaţia ar fi fost următoarea:

Camera Deputaţilor: USL – 283 deputaţi; UDMR – 16 deputaţi, ARD – 14 deputaţi, PPDD – 2 deputaţi).

Senat: USL – 126 senatori, UDMR – 9 senatori, ARD – 2 senatori.

Ard ar fi avut calificaţi pe Alexandru Pereş (Alba) şi Richard Badea (Diaspora).

Se impune o precizare: cele 10 mandate în plus (faţă de uninominalul pur) trecute la ARD sunt „valabile” doar dacă în 8 colegii toţi alegătorii PPDD votează cu candidatul ARD, iar în două colegii doar cu voturile electoratului PPDD şi UDMR.

Ceva mai bine pentru ARD şi PPDD pe vot pe listă

Dacă s-ar fi mers pe arhaicul sistem de vot pe listă de partid, cele două Camere ale Parlamentului ar fi arătat astfel:

Camera Deputaţilor: USL – 215 deputaţi, ARD – 47, PPDD – 37, UDMR – 16, Minorităţi – 18 deputaţi.

Senat: USL – 90 senatori; ARD – 21 senatori, PPDD – 18 senatori; UDMR – 8 senatori.

Daniel Buda şi Roberta Amastase au blocat primul uninominal

Sistemul uninominal pur şi/sau în două tururi de scrutin a fost invocat de Traian Băsescu şi PDL în 2007 ca fiind singura soluţie de a reforma clasa politică. Drept urmare pe 25 noiembrie 2007 s-a desfăşurat referendumul pentru introducerea votului uninominal, la cererea lui Traian Băsescu. Au răspuns „DA” 3,9 milioane de cetăţeni (81,36%) şi „NU” , 784.640 (16,7%). Referendumul nu a fost validat din cauză că nu s-a întrunit pragul de participare de 50% + 1 alegător.

Pe 14 februarie 2011, 43 de parlamentari PLD (nici un nume greu pe lista de coautori), 16 parlamentari PSD, 2 PNL, 2 de la minorităţi şi 3 independenţi depun la Senat o iniţiativă legislativă privind introducerea uninominalului pur. Proiectul trece de Senat prin adoptare tacită, dar din 16 mai 2011 este blocat la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor de către preşedintele ei, Daniel Buda cu acceptul preşedintei Camerei de atunci, Roberta Anastase. Şi astăzi, legea este în sertarele comisiei.

PDL, Băsescu şi Zegrean demolează un alt uninominal

Pe 23 aprilie 2012, Victor Ponta şi Crin Antonescu înregistrează la Senat o lege similară cu cea blocată cu un an în urmă. Pe 22 mai, legea este adoptată în Camera Deputaţilor. Votează împotrivă 30 de deputaţi PDL şi se abţin 14 deputaţi UDMR şi 9 PDL (alţi 6 deputaţi PDL au votat în favoarea legii). PDL atacă legea la CCR şi obţine verdict de neconstituţionalitate, în paralele cel care a promovat-o, Traian Băsescu o dezavuează, iar Augustin Zegrean şi ceilalţi judecători CCR o găsesc neconstituţională.

Ipocrizie PDL-istă dusă la maxim

Paradoxal, cei care ţipă acum cel mai tare că s-a mărit numărul de parlamentari – şi, prin vocea Elenei Udrea, mai cer şi dizolvarea legislativului – sunt PDL-iştii, adică cei care au intrat pe uşa din dos şi prin efectul pervers al legii care a dublat 118 mandate în colegii.

Foarte interesante sunt motivele pentru care a fost contestată legea: cei din PDL au arătat că se măreşte numărul de parlamentari, contrar voinţei populare exprimate la referendumul din 22 noiembrie 2009; s-a invocat că nu se ţine cont de rezultatele recensământului din 2011, care a certificat scăderea populaţiei, şi, drept urmare, numărul de parlamentari trebuie să scadă; s-a contestat şi faptul că în unele circumscripţii (de fapt în judeţele Covasna şi Harghita) există riscul să se dubleze numărul mandatelor în cîteva colegii prin acordarea unui mandat candidatului de etnie română cu cele mai multe voturi, dacă un astfel de mandat nu reieşea direct din alegeri.”

 

Rezultate partiale si consideratii preliminare din noaptea alegerilor parlamentare 2012.

La cinci ore de la inchiderea urnelor nu exista rezultate oficiale, necesare pentru o analiza temeinica. Exista insa cifra oficiala a prezentei la vot pe judete, si anumite rezultate partiale, pe surse, din numaratoarea partidelor (cateva dintre ele mai jos). Mai intai cateva concluzii foarte importante care cred ca se pot trage chiar inainte de a se afla rezultatul final.

 

1. Prezenta la vot generala, a fost sub 50% dar mai inalta decat in 2008, in conditii de ninsoare si viscol acum (care nu cred ca existau in 2008). In al doilea rand prezenta la vot este calculata la numarul total al alegatorilor dinaintea recensamantului, si dinaintea exodului romanilor plecati la munca in strainatate. In realitate raportata la numarul alegatorilor din Romania, prezenta la vot este ceva mai inalta.
Este foarte pozitiv ca in conditii grele de vreme prezenta la vot pentru parlamentare. Inca odata se dovedeste ca decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidentiale a fost un lucru excelent (chiar daca fireste, lui Basescu nu-i place), intelegerea parlamentarismului si educatia politca a alegatorilor crescand.

 

2. Prezenta la vot pe judete (link aici) indica un trend clar: prezenta la vot in judete din Transilvania si Banat, considerate de unii comentatori sau politicieni portocalii un fief al lor, a fost mai mica decat in alte regiuni. Asta demonstraza:

2.1 Ca toata propaganda care spunea ca Ardealul ar fi  un fief al PD a fost o mare micsunea, ca Ardealul ar fi cel care ar preveni “teleormanizarea” Romaniei ala fel. Ardelenii nu au iesit la vot acum cand Basescu si PD-ARD le-au cerut sa o faca. Iar scorurile partiale din Tranilvania indica un posibil numar record de candidati PNL si PSD alesi.

2.2 Provocarea suspendarii lui Basescu din vara, campania de boicot de atunci (dar si campania recenta pentru parlamentare a PD-ARD prin interventiile lui Basescu) au insemnat o vcitorie prica in vara, si au dus la o infrangere generala acum. chiar daca din punctul meu de vedere invalidarea referendumului nu a fost corecta, si nu se putea din start de o victorie (fie si pirica) a lui Basescu prin intoarcerea la Cotroceni, campania de boicot al referendumului, demobilzarea totala a fostului electorat si de mebrilor de partid, retragerea in munti, “rebranduirea” in ARD, un schimbat al parului dar nu si al naravului, toate acestea au avut un efect devastator pentru rezultatul PD, nu doar din Transilvania si Banat.

3.  Decizia strategica de formare a unei aliante seriose pe termen mediu intre PNL si PSD, atat in opozitie cat si la putere, indicand electoratului o alternativa clara la ce alegee are, si la ce coalitie se poate astepta dupa alegeri a fost o strategie 100% castigatoare, o mare victorie pentru toti cei care au propus-o si urmarit-o cu consecventa.

PNL va avea probabil mai multi parlamentari decat oricand pana acum, in istoria postdecembrista, si cu siguranta mult mai multi parlamentari decat daca r fi mers singur in alegeri.  Pozitionarea in alianta USL a fost absolut necesara si pentru a contracara din start o repetare a mini-loviturii antidemocratice din 2009, cand Basescu a refuzat nominalizarea lui Klaus Johannis, dupa caderea la motiune de cenzura a guvernului BocI. La fel a fost necesara pentru ca opozitia de atunci sa fie pregatita in eventualitatea introducerii unui sistem electoral uninominal majoritar. Daca sistemul uninominal majoritar atat de dorit de Basescu si de toti propagandistii sai in ultimii sase ani USL ar fi castigat acum circa 80-85% dintre mandatele de parlamentari.

 

4. Cateva rezutlate partiale care pana la aceasta ora au aparut din surse media sau politce, in online sau pe FB:

4.1 conform ziua de Cluj si a unor surse din USL Cluj, inainte de redistribuirea voturilor,  cel putin trei candidati PNL-USL Cluj au devenit parlamentari din prima, cu peste 50% din voturile in Colegiu:

Radu Zlati: deputat in colegiul 5, care contine pe langa orasul Gherla mai multe comune care se intind din estul judetului pana in imprejurimile Clujului, Apahida dar si nordul si nord-vestul municipiului Cluj.

Elena Uioreanu:  se pare ca a castigat colegiul emblematic pentru sfidarea democratiei si a legilor din partea PD, colegiul 9 care a ramas vacant in urma decesului fostului reprezentant, acum un an si 5 luni, si in care nu s-au organizat alegeri cu toate ca trebuia in termen de trei luni. Cu toate ca din 21 de comune care compun acest colegiu 13 aveau primari PD, Elena Uioreanu a castigat cu peste 51% din voturi acest colegiu pentru PNL si USL.

Marius Nicoara:  a castigat colegiul senatorial din nordul judetului Cluj (“Dej-Gherla”). Inca inainte de rezultatul final din celelate colegii PNL va avea avea un numar record de parlamentari in judetul Cluj.

4.2 Timsioara
Via PNL Timisoara: ” Primele rezultate ne arată că pe colegiile din Timişoara, toţi candidaţii PNL au obţinut mandatele de parlamentari cu peste 60%: Ben-Oni Ardelean în Colegiul 1 Senat, Horia Cristian, Colegiul 1 Deputaţi şi Ehegartner Petru, Colegiul 2 Senat!”

4.3 Sibiu

Via Razvan Pop: “2 senatori si 2 deputati PNL la Sibiu, best result ever!!!”

4.4 In Bucuresti, Iasi, Galati, Craiova, Constanta, dar si in alte judete, potrivit unor surse media si politice, se pare ca toti candidatii USL au fost alesi cu peste 50% din voturi.

 

 

 

Alina Gorghiu, Elena Uioreanu, Cristi Bodea, Radu Zlati si Crin. 5 candiati pe care-i poate alege oricine – toata lumea la vot!

Se stie ca nu sunt un fan al colegiilor uninominale. Din cateva motive asta nu ma impiedica deloc sa vorbesc de cinci candidati care sper sa fie alesi maine in Parlament.

In primul rand, fiind gresita perceptia ca totul se decide in colegiu. Votul, chiar si in acest sistem mai ciudat practicat in Romania din 2008 incoace, conteaza intr-o aritmetica generala. Pe buletinul de vot apar candidati, insa se voteaza partide. Si votul intr-un anumit colegiu nu serveste doar candidatului respectiv, serveste tuturor candidatilor acelui partid sau aliante politice.  La nivel national.

In al doilea rand ca am avut placerea sa-i cunosc personal in ultimii doi ani pe acesti cinci candidati. Posibil, probabil, ca exista si alti candidati pe care nu i-am cunoscut, care au acelasi profil, care fac parte dintr-o noua genratie de politicieni (indiferent de varsta), care pot da mai multa calitate noului Parlament in momentul unor alegeri cruciale pentru viitorul Romaniei pe termen mediu. Sunt primele alegeri in care este clar cine lupta pentru o democratie parlamentara, pentru un model european si cine pentru o autocratie prezidentiala, in care o singura persoana stie, decide, controleaza tot si pe toata lumea.

* ALINA GORGHIU

Pe Alina Gorgiu am cunoscut-o cu ocazia unui simpozion (apolitic) care promova medierea conflictelor in instantele judecatoresti. Ca avocat Alina a batut tara in lung si in lat pentru a informa avocatii despre mediere, cea mai putin costisitoare (in timp si in bani) solutie de a rezolva litigii judecatoresti, singura care poate decongestiona blocajul instantelor. In ultimii patru ani am cunoscut-o si in online, si la televizor, ca avocata a multor demersuri si actiuni politice si sociale utile, de la lupta de zi cu zi cu abuzurile regimului Basescu, pana la actiuni de incurajare a sportului si a masurilor ecologice. Ca Alina sa ramana “avocatul tau in Parlament” are nevoie de votul tuturor, indiferent in care colegiu votam.

* ELENA UIOREANU

Datorita Elenei Uioreanu am participat la un eveniment pe care nu-l voi uita niciodata, o scurta vizita acasa la doamna Doina Cornea, impreuna cu bloggeri bucuresteni si olteni. Elena, care a fost consiliera in guvernul Tariceanu, candideaza acum in colegiul cel mai emblematic pentru sfidarea cetatenilor, a democratiei, a Parlamentului, a legii de catre regimul Basescu-Boc cu ajutorul Robertei Anastase. Este vorba de colegiul 9 din Judetul Cluj, “colegiul de munte”, al carui reprezentant in parlament, Palfi Mozes Zoltan, a decedat in luna august a anului 2011. Cu toate ca legea prevede organizarea unei alegeri partiale in termen de trei luni de la vacantarea unui mandat de parlamentar, Anastase, Boc si Buda, au incalcat-o amanand sine die alegerile partiale din colegiul 9 si lasand locuitorii colegiului timp de un an si cinci luni fara parlamentar! Un motiv in plus pentru a vota USL peste tot, nu doar in colegiul 9 din Cluj, colegiu in care drumurile judetene se afla intr-o situatie de dezastru absolut si total, cu toate ca Boc, nascut acolo, a fost prim-ministru.

* CRISTIAN BODEA

Am avut placerea sa-l cunosc pe Cristian Bodea cu ocazia unei intalniri organizate de fostul senator de Bihor, Cornel Popa, intre bloggeri si  tinerii liberali din Bihor, in vara lui 2011. Bihorul este judetul in care liberalii condusi de Cornel Popa (prin munca serioasa, organizata, zi de zi de multi ani incoace, in scopul comunitatii, a locuitorilor judetului) au cele mai bune rezultate electorale pentru PNL la nivel national. La alegerile locale de acum sase luni Cornel Popa a renuntat la fotoliul de senator pentru a fi ales Presedinte al Coniliului Judetean Bihor. Pentru ca bihorenii sa fie reprezentati din nou de un liberal in Senat exista o singura alegere: Cristian Bodea, un nou si tanar senator bihorean, nu numai pentru un Bihor puternic.

* RADU ZLATI

Chiar daca il cunosteam foarte bine din online, pe Radu Zlati l-am intalnit abia cu ocazia congresului PNL de lansare a candidatilor pentru alegerile locale de la Romexpo in aprilie. Habar nu aveam atunci, si m-a bucurat foarte mult sa aflu pe urma ca Radu Zlati este candidatul PNL pentru alegerile parlamentare in colegiul 5 din judetul Cluj. Colegiu din care fac parte municipiul Gherla, cunoscut unor fosti primari clujeni, si comune si sate foarte importante dimprejurul Clujului. Inca mult mai mult decat un parlamentar ardelean, care cunoaste istoria locurilor, si care urmareste proiecte serioase si necesare pentru intreaga regiune, Radu Zlati va fi cu siguranta si reprezentantul in Parlament al online-ului liberal. Cred ca nimeni nu a petrecut atatea ore, zi de zi, saptamana de saptamana, si an de an, ca Radu Zlati, muncind in online pe FB, pe blog, pentru PNL si pentru USL.

* CRIN ANTONESCU

Altfel decat ceilalti patru candidati Crin Antonescu nu face parte din categoria celor care sunt debutanti in Parlament. El insa i-a promovat si promoveaza si alti intelectuali liberali cum ar fi profesorul Daniel Barbu. Am avut ocazia sa particip la Berlin in luna februarie, cu ocazia vizitei lui Crin Antonescu in capitala germana, la o intalnire intre el si romanii din diaspora germana.

Orice vot pentru orice candidat USL este un vot pentru acesti candidati, pentru proiectele lor. Fiecare vot conteaza, deci  “TOATA LUMEA LA VOT!”, pentru ca Romania sa nu mai fie arsa cum a fost de catre cei care inca mai vor sa ARDa.

Lista sectiilor de votare din diaspora pentru Alegerile Parlamentare din 9 decembrie 2012

Lista sectiilor de votare poate fi consultata in acest link oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei.

In ce priveste Germania sunt aceleasi cinci sectii de vot care au functionat in ultimii cinci ani la toate alegerile parlamentare, prezidentiale, europarlamentare si refendum: Berlin, Bonn, Hamburg, München si Stuttgart.

Adresa si locatia lor pe harta (Google Maps) poate fi consultata din nou in acest link la fel ca si cea a sectiilor de votare din Austria si Elvetia, fiind si ele aceleasi cinci sectii de votare din Austria, si aceleasi doua din Elvetia care au fost deschise cu ocazia referendumului pentru demiterea lui Basescu.

 

Spre deosebire de alegerile prezidentiale si de referendumul pentru demitere nu poate vota oricine orinde, ncii in afara Romaniei nici in Romania. Acest fapt nu este culpa actualului guvern, este prelungirea vechii practici insaturate inca din 2007-2008 prin care la alegerile prezidentiale (si la referendum) exista sectii speciale, si dreaptul de a vota oriunde (nu doar in colegiul sau circumscriptia de domiciliu) in timp ce la alegerile parlamentare se paote vota doar la domiciliu iar in afara Romaniei doar cetatenii cu pasaport roman cu “domiciulu stabil in strainatate”.  Cu siguranta legea electorala trebuie modificata in viitor, insa nu pentru a continua si a extinde sectiile speciale de vot, si nici pentru a introduce modalitati de vot mult mai neconstitutionale si prielnice fraudarii votului cum ar fi votul prin corespondenta sau online.  Pentru ca toti cei care vor sa votez sa-si poata exercita dreptul garantat de Constitutie, in viitor este nevoie de o modificare a sistemului evidentei populatiei coroborat cu liste electorale corecte, si posibilitatea oricarui cetatean de a indica din timp in care sectie de votare va vota.

 

Germania revine la un sistem electoral proportional – O victorie pentru democratie si Curtea Constitutionala, o palma pentru CDU, si lectii pentru Romania

Stirea: in ultimele sapatamani grupurile parlamentare din Bundestag-ul german (puterea si opozitia impreuna)  s-au inteles pentru modificarea legii electorale, pentru a asigura un sistem electoral perfect proportional, asa cum a fost cerut de Curtea Constitutionala Federala (Bundesverfassungsgericht), prin deciziile de neconstitutionalitate fata de legea actuala introdusa de popularii lui Merkel in coalitie cu FDP, si care nu a respectat o decizie de neconstitutionalitate din partea judecatorilor supremi.

 

Pentru a intelegede ce au fost palmuiti oamenii lui Merkel si fortati sa faca in sfarsit ce trebuie si nu vroiau trebuie stiute urmatoarele lucruri:
-sistemul electoral german a fost din start conceput ca un sistem proportional (chiar daca jumatate dintre parlamentari sunt alesi uninominal). Este in sine un sistem foarte corect pentru Germania si poate si pentru alte tari insa a avut doua mici defecte in constructie defecte care au devenit evidente abia la alegerile din 2005. Au fost in principal doua defecte mici si usor de corectat, mai multe delatii aici si aici. Primul era ca din cauza alegerii uninominale a jumatate dintre parlamentari, in cele mai multe cazuri (intr-un sistem cu deja 5 sau 6 partide consacrate) alesi cu majoritate relativa (intr-un tur,  deci cu mult sub 50% din voturi in colegiu) un anumit partid, in speta CDU, avea alesi mai multi parlamentari decat ar fi meritat prin proportia voturilor la nivel national. Al doilea mic defect a devenit evident tot atunci cand un candidat uninominal a decedat inaitnea alegerilor si alegerile intr-un singur colegiu au fost amanate cu doua saptamani in 2005, atunci a devenit evident un efect pervers, si anume ca CDU-ular fi avut in total mai multi parlamentari daca nu castiga acel colegiu.

 

– Curtea Constitutionala Germana a fost sesizata si in 2008 cu multa vreme inaintea alegerilor din 2009 a declarat legea electorala neconstitutionala in a impus parlamentului german modificarea ei in aceste doua puncte, fara a stabili insa un termen pentru reforma.  CDU-ul lui Merkel a tras de timp intentionat astfel incat alegerile din 2009 s-au desfasurat pe acelasi sistem electoral declarat neconstitutional.

– Si mai scandalos si rusinos a fost insa ca noua coalitie CDU-CSU-FDP a votat in 2011 o noua lege electorala, care insa nu a remediat principala problema, neproportionalitatea sistemului. O sfidare deschisa la adresa Curtii Constitutionale, si a principiilor democratice. De data aceasta Curtea Constitutionala s-a sesizat si a fost sesizata si de partidele din opozitie, si de ONG-uri care lupta pentru mai multa democratie. Curtea a decis foarte repede, dand din nou verdict de neconstitutionalitate legii nedemocratice si neconstitutionale pe care si-ar fi dorit-o Merkel si slujbasii ei.  De data aceasta a impus si un termen scurt pentru modificarea legii.

 

– In aceste saptamani se prevede in sfarsit un acord a tuturor partidelor, iar Germania va reveni definitiv la un sistem electoral deomcratic, just si proportional, chiar daca CDU nu si-a dorit acest lucru.
Existau doua solutii pentru rezolvarea problemei – problema care ar fi existat si in Romania avand in vedere ca ssistemul german a fost propus si in Romania. Cele doua solutii (si recomandarea mea) le-am prezentat si in articole precedente.
1. Prima solutie este ca toti candiatii alesi uninominali in colegiile care ar trebui sa insumeze 50% din numarul total de parlamentari sa fie alesi. asta inseamna ca in cazul in care un partid alege cu majoritati mici, relative, mai multi candidati uninominali decat numarul total care i se cuvine, atunci numarul parlamentarilor nu este suplimentat doar cu acesti parlamentari, ci si cu parlamentari suplimentari pentru celelalte partide , astfel incat per total proportia fiecarui partid in parlament sa reprezinte proportia voturilor.  Consecinta este ca numarul parlamentarilor nu poate fi fixat, el poate fluctua cu mult sau cu putin peste un anumit numa minim. Aceasta este solutia pe care au ales-o parlamentarii germani.

 

2. A doua solutie pentru a preveni asemenea situatii intr-un “sistem german” este reducerea numarului parlamentarilor alesi uninominal de la 50% la 40 sau 30%.  Aceasta solutie are avantajul ca nu este nevoie de “parlamentari suplimentari” pentru a respecta proportionalitatea, ca numarul parlamentarilor poate fi fix si stabilit prin lege.

 

Fireste ca sunt si alte sisteme electorale mai utile decat sistemul german. Avand in vedere faptul ca sistemul german este superior sistemului actual din Romania, si mai multi politicieni l-au adus in discutie am facut aceste precizari importante. In concluzie, pe langa palmele pe care le-au primit-o CDU-CSU (dar si parte din SPD si FDP) pentru deonstratia ca nu li se pare importanta democratia sau decizia Curtii COnstitutionale, pentru Romania ar fi urmatoarea lectie:
Asa cum nu exista niciun motiv ca toti candiatii sa fie alesi uninominal, nici sistemul german care a fost pana acum nu poate fi un model, pentru a pastra un numar fix de parlamentari respectand proportionalitatea si in cele din urma corectiudinea votului pentru alegerea institutia suprema reprezentativa a unei democratii.

Alegeri prezidentiale in SUA, se poate vorbi de alegeri democratice?

Parerea mea este ca sistemul pentru alegerea presedintelui SUA nu este un sistem democratic, acest lucru este evident si usor de probat cu exemple. Nu vreau sa spun ca SUA nu sunt o democratie, din fericire exista acolo o cultura politica si institutii puternice care incearca sa compenseze deficitul sistematic constitutional. Totodata, sistemul electoral din SUA nu poate fi niciodata un model, pentru nicio democratie mai tanara sau mai batrana din Europa sau din lume.

Multa lume crede ca astazi cetatenii SUA vor decide cine va fi presedintele acestei mari si puternici republicii. Multa lume se inseala. Presedintele SUA nu este ales direct de catre cetatenii SUA,  ci indirect stat cu stat prin “electori”. Sistemul este uninominal majoritar intr-un tur, neschimbat de 230 de ani, predemocratic, nedemocratic, o pata imensa de rusine pentru orice democratie.

Electorii presedintelui sunt alesi uninominal majoritar stat cu stat (in 48 din cele 50 de state), candidatul prezidential care obtine majoritatea relativa a voturilor, castiga TOTI electorii acelui stat. Cu alte cuvinte, daca sa zicem in statul Ohio, candidatul A, Obama, obtine 49% din voturi, si candidatul B, sa zicem in acest caz Romney, obtine 48% din voturi, toti cei 18 “electori” trimisi de statul Ohio pentru a alege presedintele sunt sustinatori ai lui Obama, si toti ceilalti alegatori ai statului au votat deageaba. In aceeasi situatie se afla si alte 47 de state, cu exceptia a doua state mici (si e aceea irelevante in ecuatia totala), Maine si Nebraska.

1. Votul majoritatii alegatorilor este irelevant pentru rezultatul alegerilor, nici majoritatea simpla nici cea calificata nu este necesara pentru alegerea presedintelui. Nu conteaza nici optiunile la nivel national, nici sondajele la nivel national.

Chiar daca de multe ori presedintele ales a avut in spate macar o majoritate relativa a votutilor, adica mai multe voturi decat candidatul infrant, acest lucru este pur intamplator, nu o regula a sistemului electoral uninominal.  Sistemul permite sa fie ales presedinte un candidat cu mai putine voturi la nivel national decat candidatul infrant. Acest lucru s-a intamplat de cateva ori in istoria SUA, cel mai recent in anul 2000, cand (NB indiferent de presupusele fraude din Florida, care au afectat doar rezultatul de acolo in sisemul uninominal) George Bush Jr. a fost votat la nivelul SUA de 50.456.002 de alegatori (47,9%), iar Al Gore de 50.999.897 (48,4%), ales fiind candidatul care in orice demcratie ar fi clasat pe locul doi GWB, dar care a castigat 271 de electori fata de cei 266 alesi de candidatul cu cele mai mutle voturi.

In trei alte ocazii a fost ales presedinte candidatul care a intrunit mai putine votrui la nivel national decat candidatul “infrant”. In 1876 candidatul democrat Tilden a castigat majoritatea absoluta, 51% din voturi la nivel national, deci nu doar cea relativa, sub 50% din voturi. Contracandidatul sau republican Hayes a avut doar 47,9% din voturi insa a castgat alegerile in colegiul electoral cu 185 de electori alesi fata de cei 184 de electori democrati.
Sistemul american nu indeplineste prin urmare condita fundamentala democratica de respectare a principiului majoritatii, “majoritatea casiga”.

2. Un singur tur de scrutin, majoritatea absoluta, descurajarea altor candidaturi si a unei dezbateri politice sanatoase.

In lipsa unui al doilea tur de scrutin, si cu toate distorsiunile alegerii indirecte uninominal majoritare practic doar doi oameni au din start sanse sa fie alesi. Cum unul dintre ei este in cele mai multe cazuri presedintele in functie este vorba de o singura alternativa. Niciun alt candidat, oricat de mutle voturi ar intruni nu are nicio sansa sa fie ales sau sa influenteze direct sau indirect rezultatul alegerilor.

In 1992 candidatul independent Ross Perot a obtinut numai putin decat 19% din voturi, presedintele in functie George Bush Sen. 37,5%, democratul Bill Clinton 43%. Perot, cu o cincime de votrui in spate, nu a reusit sa aleaga nici macar un singur “elector” din cei 538. 20% din voturi =0%. Bill Clinton a castigat alegerile cu 370 de electori alesi (69% dintre cei 538), cu toate ca 60% dintre alegatori au votat alt candidat!!

Faptul ca practic doar doi candidati cel mult au sanse sa fie alesi, incalca pentru mine dreputl de a fi ales si votul egal in lipsa unui al doilea tur de scrutin.

3. State sigure si “swing states”.

Un efect nefast al votului uninominal cunoscut si din Marea Britanie este impartirea tarii in colegii sigure si colegii ” de lupta”. In SUA practic in marea majoritate a statelor (cu 70 pana la 80% din totalul alegatorilor) este stiut inca cu luni si ani inainte de alegeri care candidat va castiga majoritatea relativa a voturilor si toti electorii statului. In Claifornia spre exemplu  candidatii democrati au castigat mereu in ultimii 30 de ani,  in Alaska sau Texas mereu cei republicani. astfel in aceste state nici nu mai are loc o campanie electorala. ea se concenreza pe cateva putine state-colegii, unde lupta este mai pe muchie de cutit si unde cateva mii de alegatori decid soarta unor alegeri in care voteaza sute de miloane deageaba.
Foarte clar spus: intre  40 si 60% din totalul alegatorilor voteaza deageaba in acest sistem uninominal intrucat votul lor nu are nicio greutate in a stabili rezultatul final si corect! Orice vot al unui republican in California nu conteaza, 100% dintre electorii californieni vor fi democrati. orice vot al unui democrat in Texas nu conteaza, 100% dintre electorii texani fiind republicani.
Astfel se produce un enorm prejudiciu  in ce priveste participarea la vot, respectul fata de alegatori, votul egal fiind pus in paranteze.

4. Finantarea campaniilor electorale

De multe decenii incoace sistemul american de finantare a campaniilor electorale a fost criticat dur chiar in SUA. Acum zece ani cativa senatori americani din ambele partide, intre ei senatorul republican mcCain si senatorul democrat Feingold, au incercat sa propuna o legislatie care sa reformeze sistemul corupt si dezbordand al finantarii campaniilor electorale. Fara succes. La ultimele alegeri nivelul banilor directi, indirecti, transparenti si mai netransparenti folositi in campania electorala s-a duplat sau triplicat fata de nivelul deja ingrijorator de acum 8 sau 12 ani.
In ce priveste finantarea partidelor, candidatilor si a campaniilor electorale se paote spune ca in SUA se practica la scara tot mai inalta cel mai intransparent si corupt sistem posibil, care nu poate servi ca model nicunei alte tari.

5. Siguranta votului

In multe state din SUA votul nu se mai exercita prin marcarea fizica a unui buletin de vot, ci prin tastarea unei optiuni de vot intr-un calculator. Votul pe o masina electronica de vot, si numararea voturilor de catre aceasta, este din start susceptibil de frauda. Software-ul care numara votul poate fi manipulat extrem de usor, fara urme vizibile, nu exista nici o proba fizica a votului si posibilitatea de a renumara voturile. In Germania partidul CDU a facut incercari plapande de a propune introducerea unor masini de vot. Curtea Constitutionala din Germania le-a respins definitiv din start. Votul prin ecranul onor calculatoare, detinute de firme care au legaturi cu anumite partide politice nu poate fi un vot corect, democratic, verificabil si renumarabil.

Ar fi de dorit ca de data aceasta la alegerile din SUA candiatul cu cele mai multe voturi sa fie ales presedinte, insa si mai mult ar fi de dorit nu doar pentru SUA, ci si pentru cei care o admira, ca sistemul ei politic sa fie cat de curan modificat si democratizat, astfel incat sa devina unul modern, rational, crect si demn de urmat.

Era sa uit ca nu au loc doar alegeri prezidentiale, ci si parlamentare pentru Congres. Se alege toata Camera Reprezentantilor si o treime dintre senatori. Si aceste alegeri se desfasoara in sistemul nedemocratic si corupt uninominal majoritar, in colegii decupate cu dedicatie ca cel de mai jos. Mai multe detalii: aici.

Cine il sustine pe Basescu in Germania – popularii lui Merkel au incalcat din nou flagrant Constitutia Germaniei.

A fost stirea numarul unu a zilei de ieri in Germania, si capul de afis a presei scrise din Germania astazi: Curtea Consitutionala Federala Germana (Bundesverfassungsgericht, BVG) a declarat inca odata neconsitutionala o lege a majoritatii parlamentare populare CDU-CSU,  votata la propunerea cabinetului Merkel.  ONG-urile care lupta pentru mai multa democratie au triumfat, pana si presedintele Bundestagului german, membru CDU a trebuit sa recunoasca faptul ca este o infrangere rusinoasa, iar comentatorii politici din toate taberele sunt de acord ca este vorba de inca o “Blamage” (umilire), “Ohrfeige”, “Klatsche” (palma) pentru coalitia lui Merkel. S-a folosit chiar cuvantul “Schmetterschlag” (Lovitura de Knock Out), cunoscut din literatura lui Karl May, porecla eroului sau “Old Shatterhand” fiind traducerea in engleza a cuvantului german “Schmetterhand”. Aici cateva articole din presa germana: Der Spiegel, Die Welt (in dubio pro CDU), Sueddeutsche, Tagesschau.
Aveti aici si in limba engleza depesa Reuters sub titlul “German Court dumps electoral law that favours Merkel” si subtiltul “Germany’s top court ruled on Wednesday that the country’s election law is unconstitutional, leaving Europe’s biggest economy with no valid rules on how to distribute seats in the Bundestag lower house just over a year before the next vote”

Este cea mai importanta lege organica si in Germania, legea electorala, cea care guverneaza orice democratie, cea care decide cum sunt atribuite mandatele in Parlament, si cum se formeaza majoritatile parlamentare, corect sau incorect.
In principiu legea electorala germana este una proportionala, care inglobeaza anumite caracteristici uninominale. Este o lege care, asa cum am aratat si aici, poate fi importata, cu mici modificari de rigoare si in Romania. Una  dintre modificarile pe care le-am semnalat se refera la faptul ca aceasta lege se corecteaza chiar acum in Germania.  Anumite prevederi ale legii, in anumite situatii electorale, pot favoriza in mod incorect un anumit partid, incalcand egala greutate a fiecarui vot (votul egal) si rezultatul sau corect proportional, efecte care au devenit evidente la alegerile din 2005.
Aceste prevederi au fost declarate neconstitutionale in Germania de catre Curtea Constitutionala BVG deja in 2008. Curtea a indicat exact care sunt articole care trebuie modificate si a dat un termen destul de larg, de trei ani pentru modificare. Primul cabinet Merkel a amanat amendarea imediata a legii, astfel incat la alegerile din 2009 s-a votat tot pe legea veche declarata neconstitutionala. 
Sfidand la modul superlativ decizia anterioara a BVG si Constitutia Germaniei, al doilea cabinet Merkel a modificat legea electorala in sens contrar, in sensul unei uninominalizari si mai accentuate care ar fi ajutat in mod incorect partidul doamnei Merkel CDU/CSU sa obtina mai multi parlamentari decat ar fi meritat prin votul egal.
Aceasta noua lege, mai nedemocratica decat cea veche, a fost contestata de ONG-uri care militeaza pentru mai multa democratie (Mehr Demokratie e.V.), de Partidul Verzilor si Partidul Social-Democrat. In unanimitate (deci si cu voturile judectorilor conservatori, propusi de CDU) Curtea a declarat neconsitutionala aceasta lege, aparand proportionalitatea si egalitatea votului, si dand un termen foarte scurt parlamentului german si oamenilor lui Merkel, sa corecteze in sfarsit aceasta lege, inca in aceasta toamna si inaintea alegerilor din 2013.  In caz contrar Parlamentul ar putea fi dizolvat.

Ce implicatii are are aceasta decizie?
– Pentru Germania: guvenul Merkel a primit inca odata “cartonasul rosu” pentru incalcarea Constitutiei Germane si nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale Germane. Este acum obligat ultimativ sa corecteze legea electorala in sensul proportional, aparat in unanimitate de catre judecatorii BVG. Pierderile de imagine pentru popularii din CDU/CSU sunt enorme.
– Pentru diferentierea intre “parul si naravul” popularilor europeni, cei care-i apara pielea lui Basescu: se dovedeste inca odata ca, in Germania ca in Romania, pretinsii populari, crestini-democrati, “de dreapta”, conservatori incearca oricand si oricum sa modifice legile fundamentale ale democratiei, in mod incorect, neconstitutional, nedemocratic. Ca nu sunt democrati nici in clin nici maneca, ca urmaresc sa obtina o majoritate parlamentara contrara majoritatii optiunilor manifestate la vot de catre alegatori.

–Pentru dezbaterile in legatura cu sistemele electorale: Curtea Constitutionala Germana a decis fara echivoc si in unanimitate, ca orice subminare a principiului proportionalitatii este nedemocratica, neconstitutionala si incompatibila cu votul egal.

 
Angela Merkel, Gunter Krichbaum si compania au ramas inca odata corigenti la democratie si respectarea constitutiei, si au primit de la judecatorii din Karlsruhe inca o corectie si o tema de casa. Sunt curios cat de preucupata se a arata Comisia Europeana.