Lukács József – Biserica Sf. Mihail din Cluj

Biserica Sf. Mihail este unul dintre cele mai importante momunmente clujene- poate cel mai importnat monument arhitectonic, istoric si reprezentativ al Clujului. In acelasi timp, din pacate, este un monument foarte prost pus in valoare, ca atractie turistica, si unul care necesita lucrari de reconditionare pentru a putea straluci din nou in intreaga sa frumusete.. Istoria bisericii este strans legata de cea a orasului.  Postez cel mai bine scris si documentat articol pe care l-am citit despre acest edificiu, aparut in cartea “Orasul Comoara” si pe cluj4all.com, autorul fiind Lukács József.

 

 

“Descrierea bisericii

Biserica Sf. Mihail este o constructie de tip hala, adica inaltimea navelor laterale este identica cu cea a navei principale. Examinind planul bisericii, putem observa ca initial a fost proiectat un locas de cult de tip bazilical, dar, pe parcursul celor peste 150 de ani cit a durat constructia, proiectul originar a fost schimbat, au fost construite nave laterale mai late, iar absidele laterale au fost racordate la zidurile exterioare prin niste ziduri oblice.

Partea cea mai veche a bisericii este sanctuarul (absida) si peretele sudic. Planul bisericii arata ca initial a fost proiectata sa aiba doua turnuri, ambele pe latura vestica, unde trebuiau sa flancheze poarta principala. Dintre turnurile proiectate numai cel din coltul din sud-vest a fost construit. Aceasta a dainuit pina in anul 1697 cind a fost distrus de incendiul care a mistuit cea mai mare parte a orasului. In locul lui a fost ridicat, intre anii 1742 si 1744, un turn in stil baroc. Acest al doilea turn a fost grav avariat de cutremurul din anul 1763 si a trebuit demolat partial. Astazi mai exista doua nivele din acest turn: parterul este capela Schleunig sau baptisteriul, iar la etaj este amenajata arhiva parohiala. Al treilea turn, cel care exista si astazi, a fost ridicat pe la mijlocul secolului al XIX-lea linga latura nordica a bisericii.

Merita sa amintim ca biserica Sf. Mihail este a doua cladire gotica ca marime din Transilvania, fiind depasita doar de Biserica Neagra din Brasov. La biserica Sf. Mihail lungimea navelor este de 50 m iar cea a sanctuarului este de 20 m, deci lungimea totala a bisericii este de 70 m. Latimea celor trei nave ajunge la 24 m iar cea a sanctuarului de 10 m. Bolta ogivala a navelor se afla la o inaltime de 20 m. Turnul bisericii, luind in calcul si crucea din virf, are o inaltime de 80 m, fiind cel mai inalt turn de biserica din Romania.

Trebuie amintit, de asemenea, ca biserica Sf. Mihail nu este si nici nu a fost vreodata catedrala, fiindca nu a fost sediu al vreunui episcop.

Vezi morph-ul

Constructia bisericii

In anul 1316, (mai exact in data de 19 august 1316), Carol Robert de Anjou (1308-1342), regele Ungariei, a ridicat Clujul la rang de oras. Dorind sa sublinieze importanta de care a inceput sa se bucure localitatea lor, cetatenii au dorit sa ridice o biserica demna de noul statut al acesteia. Intrucit dimensiunile proiectate ale noii biserici au depasit posibilitatile de atunci ale clujenilor, noul locas de cult urma sa fie construit in etape, pe parcursul a 150 de ani.

Informatii detaliate despre constructia bisericii nu s-au pastrat. Primul document care vorbeste de aceasta biserica este un document eliberat in ianuarie 1349 de cancelaria papala de la Avignon, adresata tuturor credinciosilor din Europa, in care se promitea iertarea pacatelor celor care fac donatii pentru luminarea si ornamentarea bisericilor Sf. Mihail si Sf. Iacob din Cluj. Faptul ca sint puse in discutie iluminarea si ornamentarea bisericii, dovedesc un stadiu destul de inaintat al lucrarilor de constructie. Asa cum se poate observa din semnele evidente si astazi, in prima perioada a constructiilor, adica intre 1316 si 1349 erau terminate sanctuarul (absida) si cele doua absidiole, scara regala care se afla in zidul de linga absidiola nordica respectiv peretele sudic si doua etaje a ceea ce urma sa fie turnul bisericii. Scara regala este o casa a scarilor foarte interesant construita, prin care se putea ajunge pe balconul aflat odinioara in nava laterala nordica sau mai sus, in podul bisericii.

In a doua faza a constructiei, adica in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, a fost construit peretele nordic, boltile ogivale ale celor trei nave si fatada vestica a bisericii. In decembrie 1400, papa Bonifaciu al IX-lea a emis un document in care indemna enoriasii sa faca donatii pentru sustinerea si conservarea bisericii Sf. Mihail. Ultima faza a constructiei a coincis cu domnia lui Sigismund de Luxemburg (1387-1437), cel care a fost imparatul Sfintului Imperiu Roman de Neam Germanic, regele Ungariei si al Cehiei. Acesta este motivul pentru care deasupra portii vestice a bisericii putem vedea si astazi blazonul ciuntit al imperiului, respectiv stemele Ungariei si ale Cehiei.

In timpul rascoalei taranesti din 1437, Clujul a ales sa fie de partea rasculatilor. Drept pedeapsa, dupa inabusirea rascoalei orasul a pierdut toate privilegiile care i-au fost acordate de regii maghiari. Vestea reabilitarii orasului a sosit in data de 29 septembrie 1444, chiar de ziua Sfintului Mihail. Cetatenii Clujului au simtit ca reabilitarea lor s-a datorat sfintului lor protector si au inaltat, in semn de recunoastere relieful sfintului deasupra portii principale. Atunci s-a distrus partial stema imperiala a lui Sigismund de Luxemburg.

Vezi morph-ul

Detalii ale bisericii

In perioada cit a fost biserica protestanta, adica intre 1545 si 1716, au fost distruse cele mai multe decoratiuni interioare si exterioare, fresce sau sculpturi care o decorau. Ceea ce a supravietuit distrugerilor ne arata doar citeva detalii minore ale splendorii de odinioara.

Usa sacristiei. Este cel mai frumos obiect de arta care s-a pastrat in biserica. A fost sculptat in piatra, in stilul Renasterii tirzii in anul 1528 la comanda parohului bisericii, Johannes Klein (Clyn). La una din bazele tocului de usa este sculptata stema Clujului, iar la cealalta, simbolul bisericii universale, pelicanul care isi hraneste fiii cu propria-i carne. In tipanul usii se afla un relief, ce infatiseaza un chip de barbat cu bareta, care tine in mina o panglica cu inscriptia D(ominus) Iohannes Cly(n).

Altarul. Este o creatie neogotica, din anul 1873, a maistrului timplar Back Lajos. Cele trei figuri ale altarului o infatiseaza pe Sfinta Maria si pe cei doi regi maghiari sanctificati, Sf. Ladislau si Sf. Stefan.

Fragmente de fresce si sculpturi. Odinioara, interiorul bisericii a fost decorat cu fresce si cu statui si reliefuri. Dintre aceste au ramas foarte putine, majoritatea lor fiind distruse atunci cind clujenii au trecut la reforma religioasa. Baldachinele de piatra existente si astazi pe fiecare coloana iar pe alocuri si pe peretii exteriori ai bisericii dovedesc faptul ca odinioara existau zeci de statui. Dintre acestea una singura s-a pastrat, se afla pe contrafortul dinspre vest a peretelui sudic. In interior, in coltul sud-vestic al bisericii, la o inaltime de 5-7 m, s-a pastrat un relief care infatiseaza pe profetul Isaia. In coltul sud-estic putem vedea un alt relief care infatiseaza inscrise in conturul unui scut o stea cu cinci colturi, o cruce malteza si initialele -s si –t, scrise cu caractere gotice. Acest blazon mai apare pe o casa din strada Eroilor. Enigmatica persoana avind initialele S si T poate a fost un cavaler care a luptat in Tara Sfinta.

Fragmente de fresce au fost gasite indeosebi in tipul lucrarilor de restaurare din anii 1956 1957. Atunci a fost gasita fresca ce infatisa martiriul Sf. Sebastian in absidiola sudica, fragmentul de fresca pe care sint infatisate Sfinta Maria cu pruncul Isus, in compania a sapte sfinti, printre care pot fi recunoscute Sf. Ecaterina de Alexandria (tinind in mina roata), Sf. Agneta (tinind un miel), Sf. Dorotea (singura infatisata cu coronita de flori), Sf. Ursula (tinind in mina o sageata), Sf. Varvara (tinind in miini un turn), Sf. Margareta de Antiochia (infatisata cu un dragon in mina).

Amvonul bisericii. Din perioada de dinainte de reforma religioasa s-a pastrat si amvonul gotic al bisericii. Acesta exista, dar nu se poate vedea, deoarece este acoperit de amvonul baroc creat pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Amvonul care se vede astazi este o capodopera a sculpturii barocului Transilvanean. Este creatia sculptorilor Johannes Nachtigall si Anton Schuchbauer. Sculpturile de lemn ale corpului amvonului, cele trei reliefuri cu scene din evanghelii respectiv cele patru statui ale celor patru parinti ai bisericii catolice, Sf. Grigoer, Sf. Ieronim, Sf. Ambrozie si Sf. Augustin, au fost create de Johannes Nachtigall.

Orga bisericii. In biserica Sf. Mihail exista orga si inainte de reforma. S-a consemnat faptul ca, dupa ce au fost indepartate statuile si frescele, in anul 1565 a fost distrusa si orga, iar locul sau a fost varuit. In perioada protestanta a bisericii nu a existat instrument muzical in biserica. Dupa ce in anul 1716 biserica a fost recapatata de catolici, in anul 1728 a fost achizitionata o orga folosita. Aceasta nu a corespuns exigentelor, sau a fost mult prea invechita, deoarece in anul 1752 a fost comandata, iar in anul urmator a fost instalata o noua orga de 12 registre. Creatorul orgii a fost Johannes Hahn, iar ornamentarea instrumentului a fost lasata in grija lui Johannes Nachtigall. Orga construita de Johannes Hahn a fost restaurata prima data abia in anul 1899. Dupa aproape 240 de ani de folosire, in anul 1990, a inceput a doua restaurare. Cu aceasta ocazie, orga a fost nu numai restaurata dar si complectata sa cuprinda 35 de registre, refolosind piesele unei alte orgi, creata de acelasi Johannes Hahn pentru biserica din Idiciu (Belleschdorf).
Evenimente istorice petrecute in biserica

Traditia orala a clujenilor sustine ca Matia, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, cel care urma sa devina regele Ungariei, a fost botezat in capela Schleunig aflata la parterul vechiului turn (acum partial demolat) al bisericii. Cum se stie, Matia s-a nascut la Cluj in 23 februarie 1443 (in alte surse in 27 martie 1443). Subliniez faptul ca aceasta informatie nu este inregistrata in surse istorice ci transmisa de traditia orala locala.

Intre zidurile acestui locas de cult s-a intrunit, incepind cu anul 1466, de aproape 150 de ori, Dieta Transilvaniei. Printre evenimentele cele mai importante se pot aminti urmatoarele:

• In toamna anului 1489 biserica a suferit in urma unui incendiu.
• In 6 august 1542 regina Izabella, in fata Dietei intrunite in biserica, a renuntat la tronul Ungariei.
• In anul 1545 enoriasii clujeni, trecuti la protestantism, au distrus altarele si decoratiunile interioare si exterioare ale bisericii.
• In 21 iulie 1551, regina Izabella, vaduva regelui Szapolyai (Zápolya) János aici a predat insemnele regalitatii maghiare, printre care si coroana Sfintului Stefan, reprezentantilor imparatului Ferdinand I. Dupa cinci zile, Dieta Transilvana a depus juramint de fidelitate fata de imparatul Ferdinand I.
• In aprilie 1556, Dieta intrunita in biserica a hotarit desfiintarea ordinelor calugaresti din Transilvania si confiscarea averilor manastirilor.
• In octombrie-noiembrie 1556 regina Izabella si micul rege Ioan al II-lea (Ioan Sigismund), reintorsi din exil, au fost recunoscuti ca domnitorii Transilvaniei.
• In 1566 preotul paroh al bisericii, Dávid Ferenc, a inceput sa predice invatatura antitrinitariana (unitariana).
• In martie 1576, Dieta a ales ca voievod al Transilvaniei pe Cristofor Báthory, fratele principelui Stefan Báthory, cel care a fost ales rege al Poloniei.
• In anul 1604 aici a fost investit, a treia oara, ca principe al Transilvaniei Sigismund Báthory.
• Intre 17 si 19 februarie 1607 in aceasta biserica a fost pus pe catafalc Stefan Bocskay, principele Transilvaniei nascut la Cluj, cel care a condus prima si singura lupta biruitoare de eliberare nationala maghiara fata de Imperiul Habsburgic. In acelasi an aici a fost ales principe al Transilvaniei Sigismund Rákoczi.
• In 7 martie 1608 aici a fost ales principe al Transilvaniei Gabriel Báthory.
• In 23 octombrie 1613 aici a fost ales principe cel care poate fi considerat cel mai mare domnitor al Transilvaniei, Gabriel Bethlen.
• In 28 septembrie 1630 aici si-a anuntat renuntarea la tron Ecaterina de Brandenburg, vaduva principelui Gabriel Bethlen si tot aici a fost ales ca principe Stefan Bethlen.
• In 30 martie 1716, cu sprijinul armatei imperiale, biserica este retrocedata catolicilor. Trebuie amintit faptul ca, incepind cu anul 1545 biserica Sf. Mihail a fost biserica protestanta, fiind folosit pe rind de lutherani, reformati si unitarieni. In 1623 chiar a fost indepartata crucea de pe turnul bisericii si inlocuita cu globul, simbolul bisericilor protestante.
• In anii 1733 si 1734 este demolata capela Sf. Iacob, care se ridica la sud, in imediata vecinatate a bisericii Sf. Mihail.
• In 1837 au inceput construirea noului turn in stil neogotic, pe latura nordica a bisericii. Constructia acestuia s-a finalizat in 1859.
• Intre 1865 si 1890 au fost demolate cladirile care inconjurau cindva biserica. In urma degajarii acestora, piata principala a Clujului a luat forma pe care o cunoastem si astazi.
• In 1899 a fost demolata poarta baroca din fata bisericii. Aceasta a fost mutata in fata bisericii Sf. Petru, unde se afla si in prezent.
• In 12 februarie 1939 a fost investit ca episcop romano-catolic al Transilvaniei parohul bisericii Sf. Mihail, Márton Áron. El a fost una dintre putinele personalitati publice maghiare care a avut curajul sa critice deschis autoritatile maghiare pentru politica lor antisemita. Dupa cel de-al Doilea Razboi mondial a devenit o figura emblematica a luptei impotriva regimului comunist.
• In anii 1956-1957 au fost efectuate lucrari ample de reconstructie si restaurare. Atunci a fost refacuta bolta gotica a absidei si au fost descoperite fragmente ale frescelor acoperite in secolul XVI.”

Tags: biserica Sf Mihail, Cluj, Lukacs Jozsef, Orasul Comoara