Archive for the ‘turism’ Category

Impresii de la targul de turism de la Stuttgart: problema nu e “frunzulita”, ci doar incompetenta crasa pe care incerca sa o acopere.

30/01/2013

Inainte de toate, pentru ca este prima postare pe blog din acest an (si chiar daca a trecut deja o luna din acest an) urez UN AN NOU FERICIT tuturor!

 

Am fost acum doua saptamani la Messe Stuttgart, la unul dintre cele mai importante targuri de turism din Germania. La acest targ au participat catre o suta de tari. Desigur nu toate la fel. Marile tari turistice au participat cu standuri separate pe regiuni, in Spania Catalunya, Andalucia etc. La fel Italia, Austria, Germania, Franta. Au fost prezente si toate tarile Central si est-europene, Slovacia fiind “tara-partanera” a targului, in acest an cand Kosice, “Clujul” Slovaciei, este Capitala Culturala Europeana.

CIMG6912

Nu vreau sa fac o comparatie intre marketingul turistic din tarile vest-europene si cel din Romania, ar fi dezastruos, si prea greu de rezumat chiar im multe cuvinte. Am facut aclo si vreau sa fac macar o comparatie intre marketingul turistic al Romaniei si cel al unor tari central si est-europene, mai mici si mai putin dotate in atractii turistice decat Romania, si toate mai mici decat Romania (Slovacia, Cehia, Ungaria, Serbia, Bulgaria).

Mai intai unele diferente pe care nu le critic in mod negativ.
Standul Romaniei era unul simplu, fara lumini, ecrane, plasme, neonuri, etc. fiind prins intre standurile croate si maghiare, care erau mult mai bine dotate din acest punct de vedere. Nu e nevoie de o prezenta extravaganta pentru a face impresie buna, daca toate celelalte conditii sunt implinite (si nu au fost). La fel nici “frunzulita” nu este o problema in sine. Tot restul e problema, incomeptenta crasa in a se prezenta in lumea mare si pe intelesul clientilor potentiali atractiile Romaniei.

In mod pricipal este vorba de lipsa sau inadecvarea brosurilor, materialelor promotionale. Din multe puncte de vedere.  Sunt aceleasi trei-patru brosuri de pe vremea lui Udrea.  Celelalte tari vecine aveau un numar multiplicat cel putin cu 50 de 50 de brosuri, atat ca si cantitate cat si ca si calitate.

Spre exemplu, Slovacia, cu toate ca este o tara mai mica decat Transilvania, a avut materiale publicitare diverse, si difirentiate, atat din punct de vedere geografic (fiecare regiune, oras, al Slovaciei in parte) cat si din punct de vedere tematic (brosuri numai despre zonele de ski, numai despre zonele balneare, numai despre cazare/hoteluri/camping).

 

Materialele concepute de ministerul lui Udrea, pe cat de putine la numar nu ofera absolut nicio informatie unui potential turist german.

In primul rand prezinta Romania intreaga intr-o singura brosura, de parca vre-un turist vreodata va veni in rRomania sa mearga peste tot, si in Delta, si la mAre si in Maramures, si la manastiri, si la Sibiu, Brasov, Cluj, Hunedoara, Biertan Sighisoara. in acelasi concediu.

Standul Romaniei a fost singurul cre nu a putut oferi vizitatorilor targului, potentialilor turisti, NICIO HARTA. Nicio harta a Romaniei, nicio harta a obiectivelor turistice. De fapt nicio informatie in legatura cu ceea ce ii intereseaza foarte mult pe turisti: unde exact se afla obiectivele, cum ajungem acolo (pe strada, cu trenul cu avionul). Unde se pot caza, etc.

CIMG6906

Standul Romaniei, intre cel al Croatiei in prim plan si cel al Ungariei. Repet, problema nu este cea de vizibilitate.

 

Tari care sunt mai mici decat Transilvania, si regiuni mai mici decat transilvania ale altor tari au avut un program  de informare delimitat si geografic, pe regiuni, orase. Lipsa toatala la standul Romaniei, cu toate ca avem mai multe regiuni si orase care merita cel putin un concediu intreg. Niciun material (fara a mai vorbi de harta) a Transilvaniei, nicio harta a Moldovei, sau a manastirilor de acolo, nicio harta macar a Carpatilor. Asta cand publicul german este mare amator de drumetie in munti. Marketingul turistic al Romaniei trebuie pus in paranteza deocamdata, pentru a nu ne face si mai mult de rusine in exterior, trebuie regandit si reconstruit din temelii.

 

Advertisements

Expozitie la Rosia Montana

24/08/2012

“Intre 15 august şi 15 septembrie 2012 Asociaţia ARA /Arhitectura – Restaurare – Arheologie prezintă expoziţia
Roşia Montană : documente de arhitectură (II.)
găzduită de Parohia Unitariană Roşia Montană.”

 Sapte biserici, cinci confesiuni- Rosia Montana o Transilvanie in miniatura

 

“Toți românii au nevoie de Autostrada Transilvania”

25/06/2012

Comunicat al senatorului Cornel Popa, proaspat ales in functia de presedinte al Consiliului Judetean Bihor:

 

Se împlinesc azi 11 ani de la Întâlnirea de la Oradea, care a lansat proiectul ce este cunoscut ca și Autostrada ”Transilvania”. Pe 23 iunie 2001, parlamentari și președinți de Consilii Județene din toată Transilvania, parlamentari și președinți de Consilii Județene din două județe din Ungaria, precum și demnitari guvernamentali din cele două țări, au semnat ”Declarația de la Oradea”, prin care cereau Guvernului României să acorde prioritate maximă construirii unei autostrăzi care să lege România de Europa de Vest și să traverseze Transilvania.
Ideea de la care am pornit, când am organizat acea întâlnire, era că autostrada va aduce o dezvoltare economică explozivă de-a lungul întregului ei traseu, pentru că este un element de infrastructură ce facilitează și stimulează relațiile comerciale internaționale. Din păcate, când alte țări construiesc autostrăzi în cel mult 5 ani, noi nu reușim să o facem nici în 11 ani.

 
Cred că este timpul să lăsăm la o parte diferendele prezentului, să privim în viitor și să ne concentrăm pe realizarea proiectelor de importanță națională. Chem toate forțele politice să se unească în jurul proiectului Autostrăzii ”Transilvania” și să sprijine finalizarea lui într-un termen cât mai scurt. Acesta nu este doar interesul bihorenilor sau al transilvănenilor, este interesul întregii națiuni. Dacă Transilvania își accelerează ritmul de dezvoltare economică, întreaga Românie are de câștigat.

Oradea, 23 iunie 2012
Senator Cornel Popa
președinte al Consiliului Județean Bihor pentru următorii 4 ani

Nu pot decat sa subscriu. Autostrada Transilvania este singura salvare, singura solutie pentru a aduce investitii, bunastare si un trai decent, nu doar in Transilvania, si in Moldova (fara Autostrada Transilvania nici Moldovele -cea occidentala si cea de peste Prut- nu vor avea niciodata o legatura cu Europa) si in toata Romania.
Autostrada Transilvanie este si va ramane cea mai importanta tema pentru Transilvania, si ma bucur ca domnul senator Popa reaminteste de ea.
PDL-ul cu un prim ministru “clujean” in ultimii trei ani, si cu ministrii ai transporturilor in 7 din ultimii opt ani, a ingropat Autostrada Transilvania.
Acum Autostrada Transilvania a devenit o tema si o prioritate liberala. Dupa alegerile locale si judetene din 10 iulie candidati ai PNL (in cadrul USL) au castigat presedentia Consiliilor Judetene din Bihor, Cluj (prin Horea Uioreanu), Mures si Brasov, adica pe intreg traseul Autostrazii Transilvania. Cornel Popa si Horea Uioreanu au facut nenumarate demersuri pentru continuarea rapida a autostrazii. In plus noul ministru al transporturilor este un satamarean, alt ardelean dintr-un judet castigat de PNL.

 

Autostrada Transilvania langa Cheile Turzii

Adevarul despre Rosia Montana – Maia Morgenstern

15/06/2012

Plang zidurile clujene

06/06/2012

Clujul dupa opt ani cu Boc (IV) –  Fotoreportaj: Plang fatadele Clujului

 

Mostenirea arhitectonica cu care a fost binecuvantat Clujul are o valoare incomensurabila. Goticul, barocul, neoclasicul, modernismul care se intalneste din pas in pas in centrul istoric al orasului ar putea rivaliza fara probleme cu orice alt oras din Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia sau Germania. Este una dintre principalele atractii turistice ale  Clujului, ignorata pana in prezent.
(Paranteza: nu vreau sa aud argumente de genul “nu sunt bani”, si “fatadele sunt in responsabilitatea proprietarilor”. Bani au fost, sunt si vor fi destui. In trecut s-au scurs in spagi si contracte umflate.  Fatadele din centrul istoric, cladirile de patrimoniu, nu tin doar de proprietari, ele sunt mostenirea de patrimoniu comuna a tuturor, trebuie sa se afle in atentia primariei si a consiliului local. Ele definesc orasul, sunt cartea sa de vizita. Fiecare leu sau euro investit in fatade se intoarce inzecit in visteria orasului atunci cand turistii, jurnalistii, oamenii de afaceri, studentii, invitatii  – autohtoni sau straini – se simt bine in Cluj, se reintorc si recomanda prietenilor, colegilor si rudelor sa viziteze orasul!)

 

Palatul Banffy, Muezeul de Arta, Piata Unirii

Biserica Franciscana, strada Emile Zola

Piata Muzeului

Manastirea Franciscana (ex-benedictina), strada V. Deleu

Langa Casa Telefoanelor, strada Octavian Petrovici

Langa Casa Matia Corvin, str Roosevelt colt cu strada Fulicea

Strada Matei Corvin, colt cu strada Memorandumului, piata Unirii

Strada Samuel Brassai

Piata Unirii

Biserica Sf. Mihail, Piata Unirii

Strada Ion Ratiu

Strada Napoca

Strada Iuliu Maniu

Obeliscul Carolina- Piata Muzeului

Strada Potaissa

Liceul reformat Ady Sincai, strada Kogalniceanu

Strada Joliot Curie

Strada Tipografiei, o cladire in care Mitropolia ortodoxa a Clujului intretine un sediu, motropolia care a primi atatea terenuri pe gratis si i-a decorat pe Boc, Apostu si Moisin

Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

03/06/2012

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Kitschul si bataia de joc duse pe culmi mai inalte

01/05/2012

Eu credeam ca “operele” degenerate amplasate de Funar in Cluj sunt de neintrecut. Iata ca m-am inselat…

 

 

Cum e posibil ca imparatul Traian sa fie reprezentat in nud si ridicand cu o mana o lupaoica mutant?
Cine a aprobat aceasta stauie? Cat s-a platiti pe ea?
Cum de se gasesc bani pentru a finanta asemenea insulte publice, cand, in acelasi timp nu se gasesc bani pentru renovarea si redeschiderea muzeelor de Istorie? (Muzeul National de istorie din Bucuresti, o creatie ceasuista nascuta din mutarea la Bucuresti a colectiilor celor mai valoroase din celelalte muzee de isorie din tara, este partial inchis, Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj este deasemenea inchis de trei ani.)
Cum este posibil ca atatea insulte la adresa esteticii si bunului simt sa ajunga a fi reprezentatii plastice in Romania? (De curand, la Cluj, se lucreaza la bustul doctorului Mircea Luca, legenda clubului “Universitatea” Cluj. Proiectul initial prevedea ca fostul jucator, antrenor si presedinte a lui “U” sa fie reprezentat cu capul bandajat cu fase, pentru ca intr-un meci isi sparsese capul salvand un gol. Din fericire, ulterior ideea penibila si nedemna a fost abandonata)