Rolul ardeleanului la Bucuresti

Nu vreau sa ma folosesc de clisee, insa din pacate perceptia ardeleanului ca este mai mereu ignorat la Bucuresti este foarte des reconfirmata. Perceptia nu este noua, ea datand inca din primii ani de dupa Marea Unire, cand acordurile care s-au stabilit in 1918, si sperantele ardelenilor s-au ciocnit de o realitatea diferita. Istoria Transilvaniei si a ardelenilor este ignorata sau omisa pana si de catre unii dintre cei mai eminenti intelectuali istorici. Ardeleanul este binevenit la Bucuresti daca aduce voturi, sau bani din impozite, cand se iau decizii se afla insa des in anticamera. O lege care reglementeaza modul de plata a impozitelor stabileste ca firmele mari platesc impozitele direct la fiscul din Bucuresti. Astfel incat ardeleanul daca ar fi curios cate taxe aporta la bugetul national ar putea da cel mult de o statistica care nu arata cifrele reale. In 2004, dupa 14 ani de inactivitate s-a demarat in sfarsit un proiect absolut necesar si urgent: Autostrada Transilvania. Necesar si urgent este nu doar pentru regiunea respectiva, ci pentru dezvoltarea economica a intregii tari. Fara infrastructura moderna care sa ne lege de pietele UE, Romania nu doar transilvania pierde investitii straine, locuri de munca si taxe, iar exportatorul roman are un handicap insurmontabil in competitia internationala. La 6 ani de la demararea proiectului, 6 ani marcati in mare parte de crestere economica, tot ce s-a realizat sunt niste penibili 40 de km, la 200 de km distanta de urmatoarea autostrada. Mai nimic dar cu costuri enorme.

Rolul ardeleanului la Bucuresti este evident si daca ne uitam la frecventa cu care ardelenii ajung in functii politice de varf la Bucuresti. Corneliu Coposu a fost din cate stiu singurul ardelean lider de partid la nivel national, in afara de Emil Boc. Nu vreau sa fortez insa comparatia avand in vedere ca Emil Boc nu este de facto liderul partidului sau. Este insa in mod incontestabil prim ministru, al doilea dupa Victor Ciorbea.  Daca ma uit la invitatii emisiunilor de dezbateri politice remarcam  si acolo o subreprezentare.

Pornind de la o stire pe care am citit-o pe inpolitics.ro am avut o curiozitate. Articolul se refera la absenta cvasitotala a ardelenilor in randul vicepresedintilor alesi la recentul congres PSD. Pornind de aici am cautat sa aflu cum stau lucrurile si in celalte partide.

In mod evident la PSD lucrurile stau cel mai rau. Dintre cei 15 vicepresedinti doar Constatntin Nita reprezinta Ardealul, fiind brasovean. Relevant mi se pare faptul ca intr-o interventie telefonica la TV, Victor Ponta a remarcat imediat acest fapt si a adaugat ca el, Ponta, ca trebui sa reprezinte Ardealul. A spus insa initial ca Ardealul nu are nici un reprezentant intre vicepresedinti. Cand a fost corectat ca ar fi totusi un brasovean, a raspuns: “Brasovul nu se pune ca e la granita.” Fumos deci, nici macar Brasovul nu mai face parte din Transilvania, pentru ca e la granita…

La PD-L reprezentarea ardelenilor este cea mai consistenta, ca. o treime. Din forul de conducere de 37 de persoane fac parte 12 ardeleni, printre care insusi presedintele partidului. Asa ca daca se mai intreaba cineva, mai ales de la PSD, de ce a castigat Basescu alegerile prezidentiale, atunci au raspunsul: neignorand pe deplin Ardealul ca si PSD-ul pedelistii l-au putut castiga, si ASTFEL au castigat si alegerile (nu in diaspora).

Liberalii stau ceva mai bine decat PSD-ul in aceasta statistica, dar si ei mult mai prost fata de PD-L, si fata de ponderea Ardealului: 4 din cei 31 de mebrii reprezinta filialele transilvane. Foarte putin daca luam in calcul (si voi reveni cu detalii) rezultatele foarte bune pe care le-a avut Crin Antonescu in Ardeal. Numai in Bucuresti (fiind un caz special, fara alegatori din mediul rural) Antonescu a obtinut rezultate mai bune decat cele din Ardeal.

In privinta mult discutatei liste de membrii care va fi votata in grup alaturi de presedintele Antonescu ar fi bine pentru liberali sa fie mult mai bine reprezentati ardelenii. Iar daca nu in acea lista atunci in guvernul din umbra, sau in alte foruri de conducere.  Consider ca liberalii au – daca nu fac greseli –  un potential enorm de crestere in Ardeal. Si pe de alta parte exista pericolul unui cerc vicios – slaba reprezentare in forurile de conducere centrale – slabe rezultate la alegeri – norma de reprezentare si mai scazuta la urmatorul congres – si mai slaba perceptie publica – si mai slabe rezultate la alegeri.