Clujul dupa 8 ani cu Boc (V) la bilant – ravagiul urbanistic si imobiliar

Perioada de dupa ascensiunea lui Boc si a colaboratorilor sai din PD la timona primariei Cluj a coincis cu boom-ul imobiliar si implozia sa, incompetenta crasa, credinta in omnipotenta, coruptia, lacomia, si rele intentii au facut ca acest boom (spart) imobiliar sa faca ravagii, sa lase cicatrici urate si de nevindecat pe pielea si aspectul orasului. Cateva aspecte:

 

1. Clujul nici in momentul de fata nu are un Plan Urbanistic General.

 

2. In ultimii opt ani, s-au dat pe banda rulanta autorizatii de constructie care nu respecta principiile minime urbanistice. Blocuri intre case, blocuri intre blocuri, blocuri peste case, blocuri si case care nu respecta standardele de inaltime, distanta fata de alte proprietati, latime a strazii si trotuarului de acces, racordarea la utilitati publice (asfalt, gaz, curent, canalizare, scoli, gradinite, locuri de parcare).  Nu e niciun secret faptul ca o anumita parte dintre aceste autorizatii au fost date in schimbul unor foloase materiale ilegale.

3. Cteva strazi, nu multe, insa unele foarte lungi, sunt neasfaltate, in anul de gratie 2012.

 

4.  In megalomania lipsita de orice discernamat s-au avizat blocuri si cladiri cu peste 20 de etaje, turnuri hidoase in zone oricum aglomerate, care nu s-au construit doar pentru ca balonul imobiliar s-a spart. Cateva dintre ele au inceput a fi construite, si acum stau de ani ca ruine.

 

5. Proiecte imobiliare mai sanatoase si sustenabile de extindere a spatiului locativ, cartierul Lomb, cartierul Tineretului, nu au fost urmarite in mod serios, doar in “parteneriatul public-privat” care este un esec rasunator.

 

6. Zona metropolitana:

Cu toate ca toti primarii comunelor limitrofe Clujului, care demult sunt cartiere noi ale orasului, au apartinut de acelasi partid PDL, Zona Metropolitana, a ramas la stadiul “pe hartie”, asa cum a fost creionat acum cinci ani. Nu a existat nicio coordonare urbanistica, de exemplu inte Cluj si Floresti, ceea ce a condus la un dezastru urbanistic in ambele localitati, si la mari probleme de trafic.

 

7. Ultimele luni: avize pentru constructii ilegale
In ultimele luni, dupa arestarea primarului Apostu, Consiliul Local Cluj-Napoca, in care PD-L detine majoritatea absoluta, nu a avut nimic mai bun de facut decat sa dea pe banda rulanta avize de trecere in legalitate ale unor constructii ilegale, si sa avizeze alte blocuri intre case.

 

8. Orasul in care “merge si asa”,  fara poduri si pasaje.
Nu stiu cand a fost construit ultimul pod sau pasaj in Cluj. Asta cand in cartierul Marasti locuitorii unor strazi, copii care merg la scoala sau la locul de joaca, sau clientii unor magazine sunt nevoiti sa treaca pe jos, calea ferata Cluj-Teius/Bistrita, intr-un loc in curba cu vizibilitate foarte proasta. Sau daca in apropierea garii alti clujeni, soferi, trebue sa astepte in cozi interminabile la bariera pentru a traversa aceeasi cale ferata.

Unele dintre ranile pe care le-a suferit Clujul in ultimii opt ani de gestiune Boc-PDL nu se vor vindeca niciodata.Inca o tura cu oamenii astia ar putea fi de-a dreptul fatala.

 

 

Plang zidurile clujene

Clujul dupa opt ani cu Boc (IV) –  Fotoreportaj: Plang fatadele Clujului

 

Mostenirea arhitectonica cu care a fost binecuvantat Clujul are o valoare incomensurabila. Goticul, barocul, neoclasicul, modernismul care se intalneste din pas in pas in centrul istoric al orasului ar putea rivaliza fara probleme cu orice alt oras din Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia sau Germania. Este una dintre principalele atractii turistice ale  Clujului, ignorata pana in prezent.
(Paranteza: nu vreau sa aud argumente de genul “nu sunt bani”, si “fatadele sunt in responsabilitatea proprietarilor”. Bani au fost, sunt si vor fi destui. In trecut s-au scurs in spagi si contracte umflate.  Fatadele din centrul istoric, cladirile de patrimoniu, nu tin doar de proprietari, ele sunt mostenirea de patrimoniu comuna a tuturor, trebuie sa se afle in atentia primariei si a consiliului local. Ele definesc orasul, sunt cartea sa de vizita. Fiecare leu sau euro investit in fatade se intoarce inzecit in visteria orasului atunci cand turistii, jurnalistii, oamenii de afaceri, studentii, invitatii  – autohtoni sau straini – se simt bine in Cluj, se reintorc si recomanda prietenilor, colegilor si rudelor sa viziteze orasul!)

 

Palatul Banffy, Muezeul de Arta, Piata Unirii

Biserica Franciscana, strada Emile Zola

Piata Muzeului

Manastirea Franciscana (ex-benedictina), strada V. Deleu

Langa Casa Telefoanelor, strada Octavian Petrovici

Langa Casa Matia Corvin, str Roosevelt colt cu strada Fulicea

Strada Matei Corvin, colt cu strada Memorandumului, piata Unirii

Strada Samuel Brassai

Piata Unirii

Biserica Sf. Mihail, Piata Unirii

Strada Ion Ratiu

Strada Napoca

Strada Iuliu Maniu

Obeliscul Carolina- Piata Muzeului

Strada Potaissa

Liceul reformat Ady Sincai, strada Kogalniceanu

Strada Joliot Curie

Strada Tipografiei, o cladire in care Mitropolia ortodoxa a Clujului intretine un sediu, motropolia care a primi atatea terenuri pe gratis si i-a decorat pe Boc, Apostu si Moisin

Arhitectul care a transformat Sibiul si nu este lasat sa transforme Clujul

Toata lumea lauda Sibiul ca orasul cu cel mai frumos centru istoric, restaurat si pietonalizat. Capitala Culturala Europeana in 2007, Sibiul primarului Iohannis este apreciat de turisti. Conceptul urbanistic si materializarea restaurarii centrului Sibiului a fost opera unei echipe conduse de fostul arhitect-sef al Sibiului Szabolcs Guttman. Clujeanul Guttman a implementat in Sibiu un proiect aproape unicat in Romania, dar care reprezinta normalitatea si modul de abordare modern si de succes la nivel european. Dupa succesul sibian domnul Guttman a dorit sa participe la concursul pentru postul de arhitect-sef de la Cluj. Acest concurs nu a mai avut loc. Dl Guttman este acum presedintele OAR Transilvania.

Sibiu, Piata Mica. Foto: Ovidiu Sope, copyright sibiul.ro

Site-ul BuzzNews publica un amplu si excelent interviu cu arhitectul Szabolcs Guttman, interviu realizat de Raul Chis. Voi prelua cateva fragmente din el, dar va rog sa-l cititi integral intr-un moment potrivit. Avem cu totii ceva de invatat de la domnul Guttman, si ar fi bine daca adevarati profesionisti ca si el ar primi din partea edililor un rol mai mare in dezvoltarea urbanistica a oraselor.

Cluj: kilometrul zero al orasului, in loc de pietonala, in plin centru o parcare, si tomberoane de reciclare in fata principalului obiectiv turistic al orasului. Sursa foto: ziuadecj.ro.

“Raul Chiş: Sunteţi clujean, dar aţi locuit o buna perioadă de timp la Sibiu. De ce?

Szabolcs Guttmann: Am pornit la Sibiu cu o repartiţie oficială, în ’87, când încă era obligatoriu să munceşti trei ani în locul în care te dirija statul. …

Raul Chiş: Dar dumneavoastră eraţi din Cluj. Şi n-aţi găsit un post aici.

Szabolcs Guttmann: Aşa este, şi Sibiul a fost practic oraşul cel mai apropiat de Cluj. Pe de altă parte, era cel mai apropiat de ceea ce am terminat. Am terminat cu o diplomă de reabilitare urbană.”

Sibiu, Piata Mare. N-ar fi loc destul pentru o parcare? Cum poate risipi Iohannis o asemenea sursa de venituri pentru primarie?

“Raul Chiş: Revenim la Sibiu, şi aş merge la momentul 2002 când aţi preluat funcţia de arhitect şef.

Szabolcs Guttmann: Eram de un an de zile la Primăria Sibiu. Nu acesta mi-a fost vreodată ţelul, să ajung arhitect şef, şi nici astăzi nu aş mai dori acest lucru neaparat. De ce? După nişte ani bineveniţi pentru educaţie la Sibiu, din 1987 până în anii 2000, am simţit că de fapt nu se întâmplă ce proiectăm, că visurile nu se materializează. Ne împiedicam într-o administraţie sau într-un beneficiar care trebuia să gestioneze spaţiile publice.

Raul Chiş: În ce împrejurări l-aţi cunoscut pe primarul Klaus Johannis?

Szabolcs Guttmann: A fost un moment în care Klaus Johannis a apărut ca un potenţial primar. Şi deja m-am simţit atât de nervos că l-am luat de pe stradă şi i-am spus “Dar domnule primar, tot aşa va rămâne Sibiul sau totuşi mai doriţi să periem centrul istoric?”. “Dar ce vreti sa spuneti?”, m-a întrebat. “Eu nu sunt sibian, dar aş putea să vă arăt nişte curţi interioare, care mâine cad. Aveţi 10 minute?”. Şi aşa a pornit cariera mea la primărie, a văzut în 10 minute ce se întâmplă în spetele faţadelor, deja prăfuite şi faţadele, dar era mult mai problematic ce se întâmpla în spatele acestor faţade.

Raul Chiş: Ce s-a întâmplat după discuţia cu primarul?

Szabolcs Guttmann: După o jumătate de an m-a întrebat cum văd rezolvarea acestor probleme. “Ca proiectant, am răspuns, nu ştiu mai mult decât că în administraţie trebuie să aveţi o echipă care gestionează acest lucru”. Şi aşa am pornit un an cu un birou care s-a numit destul de sofisticat – Biroul de Urmărire Planificare Oraş Istoric şi Monumente, dar cred că a fost singurul birou de acest gen în România, iar acum nici nu mai există. După 2008, când am plecat, s-a desfiinţat. A fost, zic eu, un liant între o structură superspecializată – Direcţia Monumentelor – şi o administrţie foarte pragmatică, care nu înţelegea ce doreşte cealaltă instituţie, tot de stat. Faptul că s-a desfiinţat însemnă că tot nu se înţelege, în continuare. Eu am ieşit din echipă în 2002, dar am susţinut-o în calitate de arhitect şef.”

Cluj: Centru, km zero, latura sudica. Circulatia pe patru benzi saluta clujenii pietoni si turistii. Fatade in culori stridente, reclame la Pepsi vopsite pe zeci de metri patrati de fatada laterala. Masini si pe trotuar. Indicatoare esentiale: Centru (ca sa stie si strainul unde se afla), Bucuresti, Iulius Mall, Polus Mall. Parca n-ar stii clujeanul unde e mallul, si parca ar fi scopul autoritatilor sa faca reclama unor magazine in detrimentul altora. Sursa foto: BuzzNews.ro.

“Raul Chiş: Care sunt lucrurile care s-au schimbat radical în timpul mandatului dumnevoastră de arhitect-şef al Sibiului?

Szabolcs Guttmann: Am pornit de la ideea că reabilitarea centrului istoric porneşte de la reabilitarea mentalului, iar dacă asta s-a întâmplat la nivel de primar sau administraţie probabil am avut un rol, dar nu de unul singur. Am încercat să organizez evenimente, am făcut în fiecare an universităţi de vară, de arhitectură, de restaurări-reabilitare cu toţi studenţii care au practicat această meserie în universităţile din România şi care erau interesaţi de reabilitare. În momentele cheie am putut să ne implicăm, nu cu idei personale, căci ideile personale eşuează. S-a putut prezenta, totuşi, o idee pentru generaţiile viitoare, care a fost mai uşor de acceptat şi de factorul politic. Aşa am putut să facem, de exemplu, Primăria cum arată astăzi în Sibiu. Clădirea a devenit un exemplu de primărie în sensul spaţiilor publice din cadrul administraţiei. A devenit în trei ani de zile un sediu reprezentativ pentru evenimentele din 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. La parter, în loc să fie un spaţiu pentru impozite, am creat un spaţiu pentru informarea turiştilor străini, un spaţiu de expoziţie şi aşa mai departe. Cei care plătesc impozite intră într-un atrium şi văd expoziţii şi de acolo ajung la ghişee. …

Raul Chiş: Sibiul este un oraş plăcut, cel puţin zona centrală, cu alei, cu pietonale. Eu am simţit, ca şi clujean, plimbându-mă prin centrul Sibiului, un regret că nu avem aşa ceva şi la Cluj. Cum aţi perceput dumnevoastră Clujul venind des acasă, câtă vreme aţi predat la facultate?

Szabolcs Guttmann: Între 1995-2000 am predat la facultate de două ori pe săptămână. Clujul mi s-a părut inimaginabil de contraproductiv pentru studenţi. Eu le spuneam ceva la curs, între patru pereţi, iar ei ieşeau în oraş şi vedeau altceva. O sincopă inexplicabilă.”

Sibiu: Piata Huet si biserica evanghelica

“Raul Chiş: La ce vă referiţi exact?

Szabolcs Guttmann: Au fost acei 10 ani, din ‘90 până în 2000, când la Sibiu deja am conceput pentru public un spaţiu urban, pe când la Cluj, între două clădiri extraordionare – Catedrala Ortodoxă şi Teatrul Naţional – vedeam un spaţiu extraordinar de adecvat pentru întâlniri publice care era din păcate blocat şi care se restrângea la nivelul unui părculeţ al momentelor intime. Tot acolo, dacă avea loc un eveniment, se bloca oraşul. Practic, era un spaţiu în care publicul larg nu putea să se regăsească. Sau, ce să mai povestim, în jurul Bisericii Sfântul Mihai. Aceeaşi problemă. Până şi astăzi, chiar dacă s-a făcut un efort de gândire, a rămas un giratoriu imens în jurul unei pieţe, în jurul unei insule. Nici vorbă, deocamdată, de o schimbare mentală, de a accepta că omul trebuie să se simtă bine în oraş, şi nu maşina. În Sibiu am avut şansa să preiau un proiect început. În anii ‘70 deja în Sibiu s-a blocat circulaţia pe o arteră principală centrală. N-au avut bani să pietonalizeze, au scos doar şinele de tramvai, ca să fie mai fluid pentru pietoni. După ce acest pietonal a început să crească, resentimentul iniţial faţă de această idee, că lăsăm maşina în afara centrului, a fost înlocuit de plăcerea de a descoperi un oraş care redevine uman.

Raul Chiş: Cum ar fi ca şi la Cluj să se închidă Piaţa Unirii pentru traficul auto?

Szabolcs Guttmann: Întotdeauna e o problemă cum trecem de la un concept la altul. Se resimte clar acea educaţie prin care tot încercăm să facilităm accesul maşinilor. Până când am invadat serios centrul cu maşinile, infrastructura a fost suficient de bine dezvoltată. În secolul al XIX-lea, au fost făcute nişte bulevarde imense. Chiar în jurul Catedralei Sfântului Mihai, exista o infrastructură pentru caleşti, puteai chiar să te simţi bine. Au venit apoi primele maşini, au tot venit până când s-au înghesuit atât de mult încât astăzi nici nu mai poţi să respiri. Şi atunci e foarte clar că nu mai duce această infrastructură, e foarte clar că nu putem demola insule urbane să mai aducem şi mai multe maşini. Putem, în schimb, să venim cu o altă logică: conştienţi, ca vegetarienii, nu mai mâncăm ceea ce nu ne place.”

Centura Clujului este mijlocul orasului. Centura est-vest planificata in timpul guvernarii PNL a fost primul proiect abrogat de guvernul Boc si ministrul Berceanu in 2010 imediat dupa instalare.

“Raul Chiş: Şi normal că orice administraţie sau orice candidat gândeştre în majorităţi. Dacă majoritatea vrea să dispară traficul auto din centru, cu siguranţă o să dispară, pentru că cei care candidează nu pot veni cu un program contrar voinţei cetăţenilor. E logic ce spuneţi. Dar aţi simţit să existe o masă critică la Cluj?

Szabolcs Guttmann: E clar, aici este problema cu mentalul. Educaţia e cea mai importantă. Şi aici, ceea ce facem noi la o cafea, adică povestim despre treaba asta, e un alt pas. Lumea începe să înţeleagă că un loc plăcut pentru bere poate exista şi la Cluj, în Piaţa Muzeului, nu doar la 180 de kilometri de oraş. Iar aflându-se în Piaţa Muzeului, lumea va începe să simtă tot mai acut conflictul dintre zonele pietonale şi drumul cu trei benzi de mare viteză pe care îl întâlnesc. Doamne fereşte să se mai întâmple şi accidente serioase, şi după aceea într-adevăr începem să tragem semnale de alarmă. Dar poate putem, prin aceste discuţii, să dăm pilde. Într-adevăr, va fi mai greu să circulăm din Mănăştur până în Mărăşti cu o viteză maximă în centrul istoric, dar poate că va fi mai simplu dacă într-adevăr oraşul pune la dispoziţie un mijloc de transport comun pe străzile deja decongestionate şi asta înseamnă de fapt o logică de liniştire de trafic. Practic, nu mai pot să ajung cu maşina la birou în centrul istoric, dar pot să iau un taxi, un autobuz. Dacă administraţia oferă alternative, iar lucrurile pe anumite zone urbane încep să funcţioneze ceva mai normal, cred că putem plusa şi să sperăm că şi Clujul devine mai pietonal.

Raul Chiş: Poate dau exemplul acesta excesiv. În zona Catedralei Sfântul Ştefan din Viena există un pietonal deosebit, o zonă unde te poţi plimba la pas sau cu caleaşca. Şi mă gândeam la secolul al XIX-lea şi la ce spuneaţi că exista la noi în Piaţa Unirii. Nu ar fi atractiv din punct de vedere turistic ca şi la Cluj să ne putem plimba cu caleaşca în Piaţa Unirii?

Szabolcs Guttmann: Şi iar sunt nişte locuri de muncă, atractivitate, bani de la turişti…Pentru aceasta, trebuie să dai o infrastructură. Eu de multe ori dau exemplu Iulius Mall. Era un exemplu: uite, mall-urile astea trag comercianţii spre periferia oraşului. Trebuie să ne uităm în oglindă şi să vedem: mall-urile fac de fapt o concurenţă reală, cu o infrastructură reală, pe care nu a reuşit oraşul să o rezolve pentru confortul urban. Trebuie să învăţăm de aici, de la mall, ce înseamnă un pietonal.”

Cluj, centru: un sofer a fost foarte aproape de a parca masina chiar in biserica gotica Sf. Mihai, dupa ce a trecut din parcarea ultracentrala peste un gardulet metalic si un gard viu. Cat spatiu irosit acolo, ar mai incapea masini. Sursa foto: stiridecluj.ro

“Raul Chiş: Lumea de la mall e o masă care poate fi sondată pentru a vedea ce aşteptări are de la centrul oraşului.

Szabolcs Guttmann: Exact. Lumea doreşte pietonale întregi unde să găsească comerţ, unde să găsească viaţă.

Raul Chiş: Unde să găsească cafenele, cinematografe moderne…

Szabolcs Guttmann: Fără doar şi poate. E foarte clar. Nu găseşte în centru, vor veni numai aici. Şi va fi fi OK pentru domnul Iulian Dascălu (proprietarul Iulius Mall), dar problema e că şi mai bine pentru domnul Dascălu este dacă Clujul trăieşte, fiindcă atunci într-adevăr lumea începe să savureze oraşul.

Raul Chiş: Dumnevoastră unde vă simţiţi bine în Cluj?

Szabolcs Guttmann: Mă retrag câteodată în faţa Bisericii Franciscane (Piaţa Muzeului), dar aşa, să nu văd capătul străzilor cu trei rânduri de maşini, şi atunci da, mă simt bine, dar de multe ori mă retrag la Sibiu dacă vreau să mă plimb. Fiindcă nu am unde să mă plimb în oraşul Cluj, fiindcă tot timpul trebuie să tronsonez plimbarea cu câte un conflict urban.

Cluj: trecere de pietoni in Piata Unirii/Libertatii

Raul Chiş: Adică de pe o pietonală, ca să trec pe o alta, sigur întâlnesc un trafic auto infernal…

Szabolcs Guttmann: Exact. Şi în aceste situaţii nu e de mirare că şi comercianţii părăsesc centrul. Avem jumătăţi de pietonal, pe trotuare lărgite care nu comunică cu ce e vis-à-vis. Deci plimbatul îmi lipseşte încă în Cluj şi cred că acum avem şansa să povestim şi despre acest lucru în cadrul Asociaţiei Cluj, Capitală Culturală 2020. Am fost invitat, ca preşedinte al Ordinului Arhitecţilor pe Transilvania. Ok, m-am regăsit cu directorii de instituţii culturale. Fiecare suferă pentru că nu poate face această plimbare, suferă nu numai în faţa muzeului, ci şi în interiorul muzeului. Deci asta înseamnă că infrastructura pentru plăcerea parcursului, pentru plăcerea văzului, încă lasă de dorit în Cluj. Sunt instituţii extraordinare, cu nişte patrimonii superbe şi nu ştim să vindem marfa. E clar că atunci nu avem nici turistul şi nici buzunarele pline.”

Sibiu, Piata Mica

“Raul Chiş: Cum poate fi convinsă administraţia să schime aceste lucruri?

Szabolcs Guttmann: Administraţia este sugrumată încă de felul cum merg lucrurile, de mentalitatea moştenită. Dacă vrem rezultate cât mai urgente, eu cred că soluţia este sistemul capitalist, în care se conturează această problemă ca un proiect. Nu e vorba de un proiect de cladire, de un proiect urban, e vorba despre un proiect de liant între societate şi administraţie, de urmărirea profesională a unei strategii urbanistice şi asta se poate scoate ca o consultanţă de specialitate pentru administraţie în termen de trei ani. Am văzut în Viena o echipă care de 18 ani este lângă Primăria Sectorului 2. Echipa ştie mult mai bine decât oricare primar ce se întâmplă în sector, ştie câţi artişti are, în ce cafenele se bea mai bine cafeaua lângă o expoziţie, ştie unde se pot plimba câinii, deci face o strategie socială urbanistică. Asta cred că ne lipseşte cu desăvârşire. Chiar dacă o să avem un proiect urbanistic bun pentru următorii 10 ani, ne trebuie o echipă de specialişti care să facă legătura între administraţie şi societate pentru ca lucrurile să nu rămână prăfuite. Aici trebuie catalizată problema. ”

Sursa foto: Dragos Mone

Poftiti dragi turisti, recomandati Clujul ca destinatie. In fundal Palatul Banny, Muzeul National de Arta. Puteti vizita muzeul daca nu se intampla sa fie inchis din lipsa de personal. Alt muzeu important al orasului, cel National al Istoriei Transilvaniei e inchis de doi ani, “pentru renovare”.

Welcome tourists, take a picture: Cea mai pitoreasca straduta din centrul Clujului (str. Kogalniceanu). In imagine, intre masini, alt monument cu potential turistic al Clujului, biserica reformata (cea ma mare biserica gotica de tip sala din Romania), si copia statuii Sfantului Gheorghe, capodopera sculpturii medievale a mesterilor clujeni Martin si Gheorghe, al carei original se afla in Cetatea din Praga.  (sursa foto)

Cluj: “Pietonala” Eroilor. Sursa foto si mai multe detalii despre traficul auto: Ziuadecj.ro