Posts Tagged ‘Uniunea Europeana’

Batalia pe Bugetul UE, “prietenii coeziunii” vs. “prietenii austeritatii” pe timp de criza

13/11/2012

Uniunea Europeana sau Dezbinarea Europeana (Definitiva)

Urmatoarele doua luni, la nivel european, vor fi marcate de batalia pentru bugetul UE. Bugetul UE pe sapte ani trebuie stabilit acum, in saptaminile care urmeaza, printr-un vot in unanimitate al guvernelor, urmat de aprobarea Parlamentului European. Se poate spune ca decizile de acum vor fi determinante pentru intreaga politica a UE  in ce priveste dezoltarea economica a Europei, in ansamblul ei (indiferent daca tarile sunt mai bogate acum sau mai sarace, daca sunt in zona Euro sau nu).  Ocupantii celor doua tabere in aceasta confruntare este cats e poate de interesanta: pe de o parte se afla guvernele Germaniei, Frantei, Marii Britanii eurosceptice, Olandei a catorva tari scandinave, si presedentia semestriala a UE, Ciprul condus de un politician cu trecut marxist-leninist; pe cealalta parte se afla Comisia Europeana (dominata de popularii lui Merkel), Parlamentul European si 15 guverne preponderent ale statelor din Centrul si estul Europei (inclusiv Croatia, care inca nu este membra UE, dar ar fi si ea afectata de decizie). Acestia din urma “prietenii coeziunii” se vor intalni astazi.

1. Inainte de a face aprecieri, opinii personale, trebuie cunoscute anumite fapte obiective foarte esentiale:

1.1 Ca de obicei opinia publica da o atentie mult prea mica chestiunilor bugetare, la fel ca in cazul bugetelor nationale. Legea bugetului este cea mai importanta lege pe care o emite un parlament (in afara legilor constitutionale sau care reglemeteaza sistemul electoral), o lege care face si desface totul, care fixeaza prioritatile si stimulentele pentru economie, de care depind cresterea economica si dezvoltarea. In cazul bugetului UE importanta este cu atat mai mare avand in vedere cadrul multianual (de spate ani) in care este valabil bugetul.
1.2 Chiar daca bugetul UE, in termeni absoluti, este foarte mare, comparat cu PIB-ul UE este undeva sub 1%. Acum chestiunea in discutie nu este ca bugetul sa creasca cu mult peste 1% din PIB-ul UE. Din contra, cateva tari conduse de Germania, incearca acum reducerea sa.

1.3 Aceste tari, care clameaza acum austeritate,  au fost si sunt profitoarele bugetului UE. Atat direct, prin alocarea sumelor si controlul la nivel decizional, cat si indirect prin efectele neintentionate dar evidente acum ale extinderii UE.
Mai intai trebuie amintit faptul ca chiar Germania, a profitat enorm de mult (nu doar din existenta UE) cui chiar din fondurile de coeziune. Acestea sunt alocate pe regiuni, in functie de nivelul de dezvoltare economica si necesitati, iar Germania, cu toate ca in mare era una dintre tarile cele mai bogate, in regiunile estice din fosta RDG/DDR, a atras sume colosale din fondurile UE pentru coeziune.

Chiar si tarile din sudul Europei, care acum sunt puse la stalpul rusinii, indiferent de problemele actuale, au profitat enorm de pe urma fondurilor de coeziune. Si economiile mai bogate din nord-vestul europei la fel. Daca nu ar fi existat fondurile UE de coeziune, acum  situatia din Spania, Italia sau Grecia, ar fi fost mult mai dezastruasa.

1.4  Cu toate ca, contrar ideii initiale a UE, discrepantele economice sunt tot mai mari (nu doar intre vechii membri UE si noii membri din Europa Centrala si de Est, cu chiar si intre vechii membri), tocmai acum se propune reducerea bugetului UE!

 

2. Acum cateva opinii personale:
2.1 Fireste ca bugetul UE se cheltuie in mai mutle directii, finantarea investitiilor de coeziune fiind doar una dintre ele (subventiile din agricultura, aparatul birocratic, etc.). Fara dubiu exista un potential de economie la buget in aceste din urma domenii. Insa din tot ce am citit planurile austeritaristilor este de a taia orbeste peste tot la fel de mult, ceea ce consider a fi o procedura lipsita de bun sit, si un atentat direct la fondurile de coeziune.

2.2 Avand in vedere criza economica paneuropeana si situatia precara a infrastricturii si competivitatii producatorilor din tarile central si estice, o reducere a fondurilor de coeziune ACUM ar insemna un adio definitv ideii de crestere si dezvoltare economica sustenabila in Uniunea Europeana. Pentru Romania ca tara cu cea mai inexistenta infrastructura moderna ar fi o situatie deosebit de tragica.

 

2.3 Acum in acest moment crucial se poate recunoaste perfect atitudinea evidenta a unor guverne sau lideri de guverne,  intentiile lor si pozitia lor fata de viitorul Uniunii Europene. Se pare din nou ca actualii lideri de guvern ai Germaniei si Frantei isi doresc o Europa cu doua sau trei clase, cu un est condamnat la subdezvoltare.

2.4 Foarte interesante mi se par si concluziile in ce priveste Marea Britanie:
Timp de foarte multi ani am tot auzit povestea particularismului Marii Britanii, care chipurile se pozitiona mereu impotriva hegemoniei Germaniei si Frantei in UE, si pretindea a fi o contrabalanta si un avocat a statelor mai mici, noi membre ale UE.
Acum se poate vedea ca in fapt politica partidului conservator (si a celui laburist mai nou) din MB este una de a fi un avanpost a austeritaristilor care guverneaza acum in Germania si Franta. Contrar proiectului comun a coalitiei conservator-liberale, foarte multi parlamentari conservatori si-au tradat liderul Cameron votand in Parlament o motiune care cere guvernului sa nu aprobe decat o reducere a bugetului UE, livrand astfel o scuza perfecta pentru austritalistii din celelalte tari, in special Germania.

 

2.5 Mi se pare excelent ca in acest moment liderii de guvern acelor 15 state central si est europene s-au aliat in grupul “prietenilor coeziunii”. Bugetul trebuie adoptat in unanimitate, fiecare stat avand un drept de veto (nu doar Marea Britanie), iar cei 15 reprezinta mai multi europeni decat reprezentantii celor trei state mai mari.
Va fi interesant de vazut si cati lideri de guvern din grupul “prietenilor coeziunii”, care si din ce motive vor trece pe parcurs in tabara lui Merkel, in detrimentul tarilor pe care le reprezinta.

 

Uniunea Europeana, oare ce drum va lua

Strategia Dunareana a UE – o mare sansa pentru Romania – intalnire cu Michael Theurer, europarlamentar FDP

05/03/2012

Joi, 1 martie 2012 am participat la intalnirea cu europarlamentarul german Michael Theurer (membru al partidului liberal german FDP, si al grupului parlamentar ALDE din Parlamentul European). Ea a avut loc la Tübingen, sub auspicile Clubului liberal Reultingen. Cu aceasta ocazie Domnul Theurer (co-presedinte al gurpului parlamentar “dunarean”, alaturi de Silvia Ticau, europarlamentara PSD) a prezentat in detaliu Strategia UE pentru Regiunea Dunareana.

Strategia Dunareana este un proiect tanar si foarte ambitios care si-a propus dezvoltarea si integrarea economica, si schimbul de experienta in domenii culturale, de invatamant si administrative a tarilor care se afla in Centrul si Sud-Estul Europei, de-a lungul Dunarii.

Exista doua modele de succes pentru acest proiect:

– Integrarea Vestica a tarilor din UE, care a s-a realizat la inceputul formarii Comunitatii Europene, pentru a reconcilia in special Germania si Franta, doua tari care timp de secole au fost dusmane de moarte si a caror conflicte erau sa duca la distrugerea intregului continent.

– Integrarea Baltica, un proiect recent al UE la care participa regiunile din Nordul Germaniei, Polonia, Danemarca, Suedia, Finlanda, cele trei state baltice, dar si din afara Uniunii Norvegia si regiunile rusesti Kaliningrad si Sankt Petersburg.

Din macroreregiunea Dunareana fac parte 14 state, dintre care sase nu se afla in UE (dar vor deveni candva tari membre), si tari prin care nu curge Dunarea insa o fac afluenti ai ei. De la vest la est sunt landurile Baden-Württemberg (in care se afla izvorul Dunarii, nu departe de castelele Hohenzollern si Sigmaringen), Bavaria, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia si Ungaria, Croatia, Bosnia, Serbia si Muntenegru, Romania, Bulgaria, Republica Moldova si regiunile de vest ale Ucrainei. In mare parte macrorecgiunea dunareana este identica cu harta tarilor si regiunilor care au compus Imperiul Austro-Ungar. In regiunea dunareana traiesc 115 milioane de oameni, o cincime din populatia UE.

In aceasta macroregiune exista decalaje enorme in ce priveste dezvoltarea economica si a infrastructurii, nivelul de trai, structura si productivitatea economica, protectia mediului sau calitatea invatamantului. Pentru a surmonta aceste declaje Strategia Dunareana va urmari mai multe obiective, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare si energetic, cooperarea in domeniul educatiei, cercetarii, inovatiilor (in tarile din est lipsesc tot mai mult absolventi cu inalta calificare), dezvoltarea socio-economica (imbatranirea populatiei in mediul rural), protectia mediului (contructia de statii de epurare a apelor, 70% dintre apele canalizarilor sunt devarsate fara epurare in Dunare).

Coordonarea se face pe structuri existente la nivelul Comisiei Europene, a Parlamentului European, iar finantarea din bugetele existente ale fondurilor strcturale si de coeziune, care au fost in foarte mica masura accesate.

Problemele Romaniei – Sansele Romaniei

In genreral un excelent cunoscator al isoriei si geografiei Romaniei, domnul Theurer a prezentat cateva dintre problemele si nerealizarile cu care se confrunta Romania:

* A calificat foarte ferm drept un scandal faptul ca rata absorbtiei fondurilor europene in Romania este foarte proasta

* Lipsa de interes a comunitatilor locale si centrale de a realiza proiecte cu finantare europeana.

* Lipsa de oameni potriviti si dedicati in administratiile locale judetene si centrale. Dl Theurer, fost primar al orasului Horb, cu rezultate economice foarte bune, a si indicat unul dintre motive: proasta salarizare a angajatilor din admininstratia publica si schimbarea lor pe motive politice. Da foarte mult de gandit daca nu un politician de stanga, ci un politician liberal, de dreapta, reafirma acest fapt. Din cauza acestor neajunsuri inca pana astazi nu s-a putut realiza un al doilea pod peste Dunare cel de la Vidin-Calafat, fara de care transportul de marfuri si dezvoltarea economica nu au sanse.

* Centralizarea si politizarea (si a) proceselor de decizie asupra proiectelor cu finantare europeana. Inca odata se demonstreaza ca centralizarea din Romania este una dintre cele mai importante cauze pentru subdezvoltarea Romaniei. Ca exemplu dl Theurer a prezentat cateva date in aceasta privinta: Pentru ca un proiect european sa fie aprobat, in medie prima aprobare cea la nivel local dureaza 30 de zile, a doua aprobare cea la nivel judetean 60 de zile, iar aprobarea finala are loc la nivel central si dureaza 260 de zile!

Dintre toate tarile macroregiunii dunarene Romania are de departe cea mai proasta infrastructura, la nivel calitativ si cantitativ,  Strategia Dunareana ofera o mare sansa Romaniei de a reduce dina cest enorm handicap. Pentru ca acest lucru sa se intaple, fireste, este nevoie de foarte multe schimbari, de prioritizarea, in sfarsit, a constructiilor in infrastructura, de o descentralizare si a administratiei, de o prefesionalizare a ei. Oameni cu idei excelente de proiecte exista, bani pentru realizarea lor la fel.