Se apropie vertiginos alegerile locale si judetene, si sunt multe de spus in legatura cu aceste alegeri, prea multe pentru o singura postare. Din aceasta cauza voi incepe o serie de postari. Prima tema ar fi regulile electorale in baza carora se desfasoara, un subiect pe cat de desconsiderat pe atat de determinant pentru aceste alegeri.
Inainte de toate vreau sa subliniez faptul ca au loc si alegeri judetene. Din mai multe motive (faptul ca Bucurestiul, unde se concentreaza mass-media nationala, nu este un judet, pentru ca nu se intelege, nu intereseaza rolul judetelor) alegerile judetene sunt ignorate in perceptia publica. Pe nedrept. Chiar in lipsa unor regiuni autentice, sau a unei descentralizari, alegerile judetene au o mare importanta, consiliile judetene au atributii semnificative.
Sistemul electoral – cum este el si ce implicatii are
1. Sistemul pentru alegerea presedintilor de consilii judetene este inca din 2008 uninominal intr-un singur tur.
In loc sa se repare aceasta monstruozitate acordata la vremea aceea de catre PDL si PSD in parlament, actuala majoritate parlamentara formata din PDL-UDMR-minoritati si tradatori a modificat legea alegerilor primarilor de comune orase si municipii (care pana acum prevedea doua tururi de scrutin) introducand alegerea intr-un singur turde scrutin. Singura ramasita democratica a sistemului de vot pentru alegerile locale si judetene a ramas – in teorie – alegerea proportionala pe liste a consilierilor locali si judeteni.
2. Sistemul intr-un singur tur este inainte de toate nedemocratic, si va transforma alegerile intr-o farsa. Multa lume se va dumiri si va realiza acest lucru abea in ziua de luni sau marti de dupa duminica alegerilor, iar scandalul va fi mare, si mai tarziu. Nu spun si nici nu este nevoie ca peste tot, in toata tara, sa castige primul clasat in mod nedemocratic. Vor fi localitati si judete in care primul clasat va avea peste 50% din voturi (unde nu ar fi necesar un al doilea tur), vor fi locuri unde candidatul primul clasat ar fi castigat si al doilea scrutin.
Ajunge sa fie insa un singur loc in care unul dintre aceste doua cazuri nu se va intampla pentru ca alegerile sa devina o bataie de joc. Nu va fi insa un singur loc, vor fi foarte multe.
Un primar (sau presedinte de consiliu judetean) ales cu sub 50% dintre voturi este un primar ilegitim din punct de vedere democratic, nu reprezinta nici majoritatea cetatenilor, nici macar majoritatea alegatorilor.
Intregul proces electoral este viciat (intre altele) si numai datorita faptului ca alegatorii nu sunt intrebati intr-un al doilea tur, daca chiar il sustin pe primul clasat. in multe cazuri va fi ales un candidat nedorit de catre majoritate. Niciun independent nu are vreo sansa.
3. Din pacate implicatiile nefaste ale uninominalului intr-un tur merg mult mai departe decat simpla sa caracteristica de a fi nedemocratic. Iata cateva deintre ele:
3.1 Faza pre-eloctara, de campanie si selectie a candidatilor.
Cum spuneam, uninominalul intr-un tur restrage masiv oferta electorala, sansele de a fi ales. El limiteaza optiunile alegatorului rational, care nu doreste ca votul sau sa nu conteze. Practic in multe locuri, un singur candidat, sau cel mult doi candidati, au sanse reale de a fi alesi. Acest lucru este in sine nociv, jocurile se fac practic inaintea alegerilor. Si felul in care sunt alesi candidatii principali tine cont doar de acest aspect uninominal. Campania se personalizeaza si mai mult, se indeparteaza si mai mult de temele locale sau judetene, si se focuseaza doar pe potenta financiara sau organizatorica a unuia, cel mult doi candidati. Cazuri ca cel de la Caras Severin se vor repeta. In multe locuri un singur candiat are sanse sa fie ales (nedemocratic), indiferent din partea carui partid candideaza. Vor aparea (mai ales din partea puterii, a unor partide marioneta, sau candidati fosti membri ai PNL sau PSD racolati de acestia, inclusiv cu eticheta de “independenti”) “candidati iepurasi”, cu sustinere mediatica si financiara masiva. Scopul lor este din start, nu de a castiga (pentru ca nici nu au cum), ci doar a ciunti cateva procente din votul pentru alt candidat pentru ca un al treilea sa castige nedemocratic.
3.2 Ziua votului – uninominalul da avant si mai mare fraudei electorale
Daca pentru un candidat nesustinut de o majoritate a alegatorilor, sa zicem de doar 30%, un candidat fara sanse sa castige vreodata 51% din voturi, este foarte greu sa fure si sa cumpere in turul doi diferenta de 21% din voturi, intr-un singur tur ii este mult mai usor sa fure sau sa cumpere 3, 4 5 sau 8% din voturi atat cat ii sunt necesare sa castige intr-un singur tur de scrutin, cu 33 sau 38, sau 40% din voturi.
3.3 Faza post-electorala: se va invarti si mai puternic ca niciodata caruselul migratiilor si traseismului. In plus: blocajul administrativ.
intr-o prima faza sunt convins ca in multe locuri unde este ales cu sau fara majoritate un pedist, consilierii locali vor fi cumparati, convinsi, daca mai e nevoie, sa treaca in tabara puterii. Intr-o a doua faza, mai ales inainte si dupa alegerile parlamentare va urma (re)fluxul pedistilor catre PNL si PSD.
Si mai grav in multe judete si localitati vor exista doua forme de blocaj administrativ, care se va purta pe spinarea tuturor cetatenilor. Tot din cauza uninominalului intr-un tur, care permite ca primarul ales sa fie in mult mai multe cazuri de alta culoare politica decat majoritatea din consilii.
In unele locuri unde castiga candidatul USL primaria (sau presedentia Consiliului Judetean), se paoe forma o majoritate pro PDL in consiliu care sa blocheze activitatea si masurile propuse de castigatorului din partea USL.
In alte cazuri prmaria (sau judetul) poate fi castigat de un reprezentant PD, cu o majoritate incoruptibila si necumparabila a PNL si PSD in consiliu. Din nou se va putea produce un blocaj administrativ aproape imposibil de remediat decat abea la urmatoarele alegeri.
In concluzie uninominalul intr-un tur este o forma suprema de bataie de joc, din multe puncte de vedere, democratice, ale autonomiei locale si descentralizarii, a respectului fata de cetatean si nevoile sale, a respectului fata de votul si vointa alegatorilor.
4. Atitudinea puterii si a opozitiei in aceasta chestiune.
Incep cu opozitia, PNL si PSD s-au comportat cat se poate de rational in fata amenintarii cu uninominalul intr-un tur. Anticipand derapajele nedemocratice pe care le va incerca PD-ul, inca acum un an PNL si PSD au format o alianta electorala cu reguli si intentii foarte determinate, si reguli care rpevad candidaturi unice acolo unde votul este uninominal. Astfel, PNL si PSD au facut tot ce au putut si in limita posibilitatilor, pe acest plan, pentru ca alegatorii lor sa nu devina victimele mizeriei uninominale. Daca PNL si PSD ar fi candidat independent pe aceasta lege electorala PDL-ul ar fi putut castiga in mult mai multe locuri, cu mult sub 40% dintre voturi.
Cu toate ca USL-ul era format, parlamentarii PDL, UNPR, UDMR, etc, au votat in Parlament extinderea uninominalului intr-un tur la primarii, la sfarsitul anului 2011. Sincer nu inteleg ce i-a manat sa faca acest lucru, votul orb la comanda lui Basesc, sau la ridicarea degetului lui Toader sau lui Oltean. Ratiunea in niciun caz nu i-a facut sa-si marcheze lor dar si democratiei un autogol istoric. Asta se vede si din tipatele disperate ale unor pedelisti ca Cezar Preda sau Catalin Avramescu, care acum, dupa ce timp de sase ani au sustinut aceasta mizerie de scrutin electoral, acum, dupa ce tocmai ei l-au votat sau propus descopera dezavantajele sale.
Toate acestea nu trebuie sa reprezinte un motiv de bucurie pentru cei din opozitie sau sustinatorii lor, uninominalul loveste orb in toata lumea, si in putere si in opozitie, dar mai ales in cetatean, in alegator si in democratie.