Posts Tagged ‘Transilvania’

Drama patrimoniului din Transilvania (I) – Mosna, Velt, Boian si Bagaciu

26/09/2011

Romania a fost binecuvantata cu multe bogatii, naturale, umane, minerale, de patrimoniu. Una dintre ele o reprezinta istoria si patrimoniul cultural si monumental din Transilvania. Fara ezitare si fara nicio exagerare il calific ca unic in Europa si in lume. In loc sa ne mandrim cu acest patrimoniu, sa-l respectam si sa-l prezentam, romanilor si turistilor din intreaga lume, la 21 de ani dupa revolutia in 1989 acest patrimoniu este in continuare dat uitarii si lasat sa se distruga.

Bisericile fortificate din Transilvania sunt pretioase, un unicat. Din cauza pozitiei expuse atacurilor otomane, dar si datorita libertatilor si privilegiilor care au dus la o prosperitate economica considerabila, transilvanenii (in general, nu doar sasii) au reusit sa construiasca mai multe cetati pe cap de locuitor sau pe kilometru patrat decat in orice alta zona din Europa. Si nu orice fel de cetati. Majoritatea sunt cosntruite in jurul unor biserici, la randul lor capodopere ale arhitecturii si plasticii romanice sau gotice. Putine provincii din Italia, Germania, Franta sau Spania, si putine tari din cetrul si estul Europei (poate doar Cehia) sunt atat de binecuvantate cu monumente valoroase, cu potential turistic, ca si Transilvania. Noi avem sute de asemenea obiective turistice de prim rang. Doar cateva, foarte putine la numar au fost restaurate (in mare parte de catre fundatii precum cea a Printului Charles, sau de catre Biserica Evanghelica).  Cea mai  mare parte dintre ele este insa data uitarii, si de catre ministerul de resort, si in rest de toata lumea.

In 1993 Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura, UNESCO, a inclus bisericile fortificate din Transilvania, sapte dintre ele, pe celebra lista a Patrimoniului Mondial UNESCO. De atunci nu autoritatile guvernamentale nu au facut absolut nimic, nici pentru a-si face reclama cu acest brand turistic de prim rang, nici pentru a restaura celelalte cetati si biserici cel putin la fel de valoroase. Patru exemple:

1. Mosna

Biserica gotica fortificata cu un dublu zid de aparare este una dintre cele mai mari biserici care s-au construit intr-un sat, in acelasi timp este una dintre cele mai valoroase din punct de vedere arhitectonic. Mosna (Meschen), aflata la 10 km de Medias a concurat odinioara cu Biertan-ul si cu satul (de atunci) Medias, pentru a deveni capitala unui scaun sasesesc. De aceea sasii din Mosna si-au construit o biserica mare si intarita cu un zid dublu. Cu toate ca biserica se afla “in renovare” de mai multi ani, aspectul ei exterior este jalnic, iar interiorul este inchis publicului.

Ce ar putea admira turistii daca biserica ar fi deschisa – Foto si o fotogalerie pretioasa pe kirchenburgen.ro

2. Velt: fara cuvinte

3. Boian

Biserica fortificata din Boian (Bonnesdorf) este inca unul din monumentele pretioase din zona Mediasului lasat prada ruinarii. Doua plastici reprezentand capul de bour, stema Moldovei, decoreaza cetatea si biserica evanghelica. Acest fapt are o explicatie interesanta: Altfel decat majortiatea satelor sasesti, Boianul nu se afla pe Pamantul Craiesc (teritoriul autoguvernat al sasilor), ci era un sat sasesc aflat pe un domeniu nobiliar, cel al Cetatii de Balta. Domeniul Cetatea de Balta, cu cele peste 30 de sate care ii apartineau a fost donat lui Stefan cel Mare de catre Regele Ungariei Matia Corvinul, iar succesorii lui Matia au reinnoit donatia pentru Stefan si pentru domnii Moldovei care i-au urmat. Probabil Stefan Cel Mare si urmatorii domni ai Moldovei au sprijinit finalizarea fortificatiei din jurul bisericii masive, iar sasii, in semn de multumire, au pus stemele stapanilor lor moldoveni pe edificiu.

Daca Stefan cel Mare, Petru Rares sau Matia Corvinul ar afla cu cata grija se ocupa urmasii lor de aceasta capodopera probabil ar scoate din nou sabia din teaca. Doamna in varsta de etnie germana, care este posesoarea cheilor cetatii, si care mi-a deschis portile ei), mi-a marturisit cu amaraciune ca se asteapta ca tavanul bisericii sa se prabuseasca curand, iar biserica fortificata sa aiba aceeasi soarta ca si cea din Velt.

4. Bagaciu

Biserica fortificata din Bagaciu (Bogeschdorf) este inca un monument de prim rang al arhitecturii gotice transilvane, decorat cu nenumarate lucrari plastice, sculpturi si picturi unice in Transilvania.

Doar un singur exemplu: in biserica din Bagaciu se afla unul dintre cele mai valoroase altare din Transilvania si din intreaga Europa, un altar gotic cu aripi sculptat in lemn.

Foto: kirchenburg.ro, unde puteti gasi o galerie foto completa.

Este opera lui Johann Stoss, mesterul sighisorean, fiul si ucenicul celebrului sculptor din Nürnberg Veit Stoss, cel care in 13 ani de munca a realizat cel mai mare altar gotic sculptat in lemn din lume, capodopera principala a bisericii Sf. Maria din Cracovia, capitala de atunci a Poloniei.

Astazi biserica nu este permanent deschisa turistilor care vin la bagaciu pentru a o vizita, este insa deschisa in acoperis pentru apa ploilor care o va distruge…

… spre rusinea maxima a institutiilor, ministerelor, ministrilor si demnitarilor, a celor responsabili de patrimoniu, cultura si turism din guvernul de la Bucuresti. Demisia!

Transilvania in “GoogleEarth”-ul secolului 18 – Ridicarea topografica iozefina

28/08/2011

In timpul Razboiului de Sapte Ani, guvernul si conducerea militara imperiala austrica de la Viena au constatat ca nu detinea cele mai bune harti militare, iar dupa incheierea razboilui, la 1764, a comandat cartografierea precisa si la scara mare a tuturor provinciilor Imperiului.

Rezultatul a fost desenarea a mii de planse, care redadeau in mod fidel relieful si topografia fiecarui kilometru patrat aflat in stapanirea Imparatului: prima ridicare topografica, sau ridicarea topografica iozefina (denumita dupa Imparatul Iosif al II-lea).

Astazi, datorita muncii mai multor pasionati in domeniu, toate plansele au fost scanate si digitalizate. Cine doreste poate sa vada aici cum aratau din aer Transilvania; Banatul, Crisana, Maramuresul, si alte parti ale Regatului Ungariei; Boemia, Austria si alte provincii ale Imperiului.

Clujul pe harta iozefina – detaliu (click pe imagine pentru o rezolutie mai mare):

Viena si Dunarea – detaliu:

Praga – detaliu:

Plansa “clujeana” (click pe imagine pentru o rezolutie mai mare) – interesanta si linia inchisa la culoare din jurul orasului, care arata granitele intravilanului, domeniul Orasului Liber Cluj:

P.S. Un tool excelent, din pacate doar cu hartile din Banat, Crisana, Maramures (nu si Transilvania): doua harti interactive, care se misca concomitent, cea iozefina, si GoogleEarth.

Autostrada Transilvania rupta in bucati si reziliata sine die – Clujul izolat – Boc umilit de proprii ministri

04/08/2011

Stiri foarte grave vin de la Bucuresti: guvernul Romaniei prin ministerul Transporturilor reziliaza contractul cu Bechtel pe toate tronsoanele mai putin cel aproape finalizat (Suplacu de Barcau -granita romano-ungara).

Lucrarile vor mai continua doar la acest tronson (in 2012 cu finalizare in 2013; pentru ca probabil 2011 nu e un an potrivit pentru constructii), si la un tronson minuscul de 24 de km de la Cluj catre Zalau, care va fi licitat abia la sfarsitul lui 2011/inceputul lui 2012.

Practic, prin aceasta reziliere, vanduta in mod mincinos ca un mare succes de reducere a costurilor, guvernul Boc se leapada de Autostrada Transilvania, o ingroapa, isi creaza pretextul necesar pentru a nu mai finanta-o pana la alegerile din 2012, si pune cruce dezvoltarii economice in Transilvania si in Cluj.

Scandalul major, de o gravitate enorma, implicat de aceasta reziliere este amanarea tronsonului Cluj Vest (Gilau) – Suplacu de Barcau (Bihor). Fara acest tronson, intermediar intre cel construit deja si cel bihorean care este partial finalizat, nu exista Autostrada Transilvania!! Fara el tronsonul bihorean este o adevarata “autostrada catre nicaieri”, lipsita de orice fel de utilitate in lipsa continuarii. Orice program guvernamental de investiti in infrastructura ar trebui sa contina – ca prioritate zero – inceperea imediata a lucrarilor la acest tronson!

Sa facem o mica estimare: cand va fi inaugurat (cel mai devreme) si dat folosintei acest tronson, vital pentru Autostrada Transilvania?

Pentru a gasi un raspuns, in opinia mea foarte plauzibil, la aceasta intrebare ma folosesc de o comparatie intre acest tronson si tronsonul bihorean (Suplacu-Bors).

Tronsonul bihorean, are 66 de km, este unul in campie (deci mai usor de realizat), la el se lucreaza de sase ani, constructiile mai importante (poduri, viaducte) sunt deja executate, gradul de finalizare fiind apreciat la peste 50%.

Cu toate acestea termenul de finalizare este sfarsitul lui 2013!

In comparatie: tronsonul Cluj Vest – Suplacu este mai lung (in total 100 de km), in relief mult mai greu (trebuie sa parcurga cinci trecatori peste cinci dealuri sau munti), iar la el nu s-a lucrat pana acum niciun kilometru. Acest tronson trebuie licitat (nu inainte de sfarsitul anului 2011). Sa mai adaugam la problema urmatoareale date: in bugetul 2011 nu este alocat niciun leu pentru Autostrada Transilvania, iar anul 2012 este unul electoral in care prioritatile bugetare sunt pomenile electorale.

Astfel este usor de estimat faptul ca lucrarile de constructie a tronsonului Cluj Vest (Gilau) – Suplacu nu vor demara inainte 2012, si, avand in vedere lungimea si dificultatea tronsonului, si timpii de executie a celorlalte tronsoane, nu va fi finalizat inainte de 2015! Cel mai devreme… si nefiind excluse alte intarzieri datorate alegerilor, licitatiilor, contestatiilor, schimbarii guvernului sau lipsei de fonduri.

In concluzie, cel mai important si prioritar proiect de infrastructura, pentru Crisana, Transilvania, Moldova, in loc sa fie abordat cu urgenta necesara, este amanat. Cu consecinte dezastruase pentru toate regiunile mentionate dar in special pentru Cluj. Clujul, privat pentru inca cel putin cinci ani de legatura de care are nevoie ca de oxigenul din aer cu infrastructura europeana, ca ramane in starea sa de izolare, stagnare si regres economic. In tot acest timp va pierde si mai mult teren fata de alte orase mari din Romania si din vecinatatea europeana cu care se afla in competitie pentru investitii economice.

Ieri, in cadrul emisiunii “Clujul in Realitate”, pe postul local Realitatea TV Cluj, directorul Ziua de Cluj, Rares Bogdan, a facut o dezvaluire: surse de la Bucuresti, din cadrul partidului de guvernamant, au explicat jurnalistilor de la Ziua de Cluj, ca rezilierea contractului cu Bechtel, si amanarea lucrarilor, ar fi o demonstratie de forta a gruparii ne-ardelene din partid, a ministrului Boagiu, si a altora, si o sfidare deschisa la adresa premierului Boc si a reprezentantilor clujeni ai partidului. Informatia a fost confirmata de catre sursele alzui invitat al emisiunii, senatorul PSD Bota. O informatie care nu ma surprinde avand in vedere ca fostul ministru al Transporturilor Dobre (cel care a blocat lucrarile la autostrada timp de doi ani, si a reusit o “renegociere” cu Bechtel in urma careia pretul ei s-a triplat) detine o functie de conducere in ministerul Transporturilor, sau luand in calcul afirmatiile altui ministru al Transporturilor, Berceanu, care spunea ca “autostrada Transilvania nu reprezinta o prioritate si a fost si este o prostie!”.

Din toata aceasta poveste reiese clar care este “statutul” premierului Boc la bucuresti, si care sunt foloasele pentru orasul si judetul Cluj de pe urma guvernarii portocalii-udemeriste de la Bucuresti…

“Autostrada nu se discuta, se executa” (Boc, 2008)/ Santierul abandonat al autostrazii la Gilau.

P.S. Un articol din Cotidianul care contine informatii din cadrul UDMR confirma ceea ce spuneam: fabricarea unui “dosar” pentru ministrul Mediului Borbely, are legatura cu proiectul Rosia Montana Gold Corporation.

Rusine! Albania si Kosovo au mai multi km de autostrada decat Transilvania. Bechtel construieste 100 de km…

18/07/2011

… in Kosovo!

Daca v-ati intrebat unde sunt utilajele Bechtel si muncitorii disparuti de pe Autostrada Transilvania: se afla in Kosovo. Unde Bechtel va finaliza dupa un timp de constructie de 3 ani jumate 100 de km de autostrada intr-un relief montan. In Transilvania s-au putut finaliza doar 50 de km in sapte ani, dintre care timp de 5 ani la carma ministerului transportului s-au aflat ministrii din PD.

In Albania, Bechtel a realizat deja mare parte din autostrada Durres-Kosovo, care leaga portul de la Marea Mediterana cu granita muntoasa. Cei 160 de kilometri de autostrada construiti intr-un teren dificil contin peste 20 de poduri si viaducte si un tunel cu o lungime de peste 5 km.

Bechtel a mai finalizat autostrada Zagreb-Split de peste 400 de km lungime, reteaua de autostrazi a Croatiei (o tara cu o suprafata mai mica decat cea a Ardealului) insumeaza mai mult de 1000 de km de autostrada.

In plus, acum si din punct de vedere oficial autostrada Transilvania nu mai figureaza pe lista de prioritati a Guvernului. Asa cum dezvaluie Ziua de Cluj, “conform unui raport citat de consilierul de stat Andreea Paul Vass, lista priorităţilor în transport şi infrastructură, pentru Guvern, este compusă din autostrada Comarnic-Braşov – în regim de concesiune, autostrada Sibiu – Piteşti, autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani, centurile de Sud şi de Nord ale Capitalei, în regim de autostradă, şi respectiv autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni

 

Astfel guvernul Boc condamna la subdezvoltare economica Crisana, Transilvania si Moldova (singura legatura de infrastructura moderna intre Moldova si pietele UE ar fi autostrada Transilvania), condamna la saracie 5 milioane de ardeleni si 4,5 milioane de moldoveni! Investitorii straini vor ocoli mai departe Clujul si Brasovul, orase care iata sunt astfel rasplatite pentru votul acordat in majoritate partidului de guvernamant. De patimit vor avea si maghiarii din Mures, Secuime, Bihor si Salaj, pe care un UDMR-ul aflat la guvernare pretinde ca ii reprezinta.

 

grafica: mediafax.ro

 

Autostrada Transilvania trebuie imediat continuata, si urgent finalizata. Cred ca este nevoie de realizarea unei “Coalitii pentru Autostrada Transilvania”, formata din alesi locali, parlamentari, patronate, organizatii ale oamenilor de afaceri, camere de comert, publicatii, lideri de opinie etc. care sa efectueze prin toate mijloacele un lobby pentru autostrada Transilvania, si pentru modernizarea infrastructurii in general.

 

Regionalizarea (4) – Intermezzo despre proiectele PD si USL

12/06/2011

2.3 Intermezzo

Cu toate ca vroiam sa continui sistematic seria de postari despre regionalizare, ultimele evenimente ma obliga sa fac o paranteza si sa ma refer la proiectele in domeniul reformei administrativ-teritoriale enuntate de PD (in urma cu o saptamana) si de USL (ieri, 11 iunie).

2.3.1 Propunerea PD

Presedintele Basescu si premierul Boc au anuntat saptamana trecuta ca sustin o reorganizare administrativa in care actualele judete sunt desfiintate si comasate in opt judete, in granitele actualelor regiuni statistice (termenul “regiuni de dezvoltare” este o insulta la adresa inteligentei avand in vedere ca aceste regiuni nu detin personalitate juridica, iar dezvoltarea majoritatii regiunilor din Romania se afla intr-un stadiu de stagnare sau involutie).

Liderul PD este de parere ca reorganizarea administrativa a Romaniei se poate rezolva printr-o simpla lege, eventual si prin asumarea raspunderii guvernului, deci ocolind parlamentul.

Proiectul PD, prin desfiintarea judetelor actuale si comasarea lor in doar opt judete mai mari, este in mod evident un proiect care creste gradul de centralizare. Nu poate fi vorba de o reforma, sau de descentralizare. Daca proiectul ar fi pus in practica, administratia regionala s-ar indeparta de cetatean. Iar, in absenta unei reforme veritabile, care contine si garantii constitutionale pentru autonomia financiara a judetelor sau regiunilor, ar ridica la o scara mai mare actualul sistem, profund corupt si ineficient, de distribuire a fondurilor de la centru catre judete, pe criterii politice.

Chiar la inceputul seriei de postari, in aprilie, cu mult timp inainte ca aceasta tema sa tina capul de afis al dezbaterilor politice, am avertizat cu subtitulul “primele pericole de evitat”, ca prima amenintare la adresa unui proces util de regionalizare ar fi incercarea de realiza aceasta reforma fara modificarea constitutiei, prin redefinirea judetelor printr-o simpla lege organica.

Iata ca temerea mea a fost absolut fondata, iar demersul liderilor PD demonstreaza clar superficialitatea, incompetenta, grosolania si reaua intentie in priviinta aborbarii acestei teme deosebit de importante.

Partenerul de guvernare, UDMR , nici macar nu a fost consultat, si este foarte probabil ca demersul PD este unul strict propagandistic, o diversiune menita sa distraga atentia de la alte teme importante sau o incercare de a eclipsa  lansarea programului aliantei PNL-PSD de sambata trecuta.

Din fericire, UDMR nu agreaza aceasta propunere de centralizare si desfiintare a judetelor. Iar legea referendumului stabileste ca pentru modificarea judetelor consultarea la urne a cetatenilor implicati este obligatorie.

2.3.2 Proiectul USL

Proiectul USL de dezvoltare regionala prevede instituirea a opt regiuni peste actualele judete. Detaliile le gasiti aici.

Remarcabil si laudabil la proiectul USL este ca:

* recunoaste adevarata amploare si importanta a regionalizarii, ca ea nu se poate face pe furis, peste noapte, si implica modificarea multor legi si a Constitutiei, pentru a da regiunilor statutul constitutional de care au nevoie, si garantiile si ancorele legislative necesare

* este un proiect pe termen mediu, etapizat, altfel nici nu s-ar putea pune in practica

* exprima vointa ferma de a crea regiuni ca unitati administrative superioare judetelor, preluand atributii de la judete, prefecturi dar si de la puterea centrala, reprezentand astfel un demers autentic si necesar de descentralizare, primul de acest fel in istoria ultimilor 20 de ani, sau chiar unic in istoria Romaniei moderne

* prevede un statut democratic pentru regiuni, si bugete proprii, chiar daca autonomia financiara si garantiile necesare pentru aceasta nu sunt inca detaliate

In mod critic as aprecia urmatoarele doua aspecte ale proiectului USL:

* ca se bazeaza si el ca delimitare geografica pe cele opt regiuni statistice, arbitrare, nascocite in 2003, si nu are curajul, inca, sa propuna regionalizarea fireasca, singura viabila, pe criteriul regiunilor naturale si istorice ale Romaniei.

* ca prevede alegerea directa a unor presedinti de regiune (pe langa un consiliu regional), si mentine functia de prefecti numiti de la centru de puterea centrala si nealesi, in loc sa prevada un model parlamentar, care se intalneste peste tot in Europa, in care regiunea este condusa de un prim-ministru regional, ales de catre majoritatea din mini-parlamentul regional. Remarc ca proiectul USL face referire explicita la modelul francez al regionalizarii, iar in Franta liderul puterii executive din regiuni nu este ales direct.

In mare insa, proiectul USL este bine gandit si elaborat, foarte util si ar reprezenta un pas inainte enorm, si istoric, pentru organizarea administrativa si arhitectura statala descentralizata, eficienta, corecta si mai apropiata cetatenilor, intreprinzatorilor si investitorilor din economie.

Regionalizarea (3) – Delimitarea regiunilor

26/05/2011

2. Delimitarea regiunilor

Asa cum am vazut pana acum, descentralizarea  este necesara, iar intrebarea nu este daca se va face, ci cand si cum se va face si de catre cine, sau cum vor fi luate aceste decizii.

Pentru ca in cele ce urmeaza ma voi referi la delimitarea regiunilor, doresc sa subliniez inca odata ca si alte aspecte ale regionalizarii (atributiile regiunilor si localitatilor, autonomia lor financiara, statutul lor intern si ancorarea lor in Constitutie si sistemul legislativ central) sunt foarte importante. Ma voi referi la ele ulterior.

2.1 Ce alternative si modele exista pentru delimitarea regiunilor?

Pe scurt se poate spune ca sunt doua mari categorii, scoli de gandire, in ce priveste criteriile de delimitare a regiunilor (si imi este foarte greu din start sa gasesc termene neutrale, pentru a nu fi acuzat de subiectivism):

– Prima: delimitarea pe criterii cum ar fi: numarul actualelor judete din care sa fie formate regiunile (care sa fie aproximativ egal), numarul egal al locuitorilor noilor regiuni, componenta etnica a regiunilor. Fara sfiala as califica aceste criterii drept arbitrare.

– A doua: delimitara regiunilor pe criterii rationale, geografice, istorice, traditonal-culturale, dar si pe considerente legate de viabilitatea lor din toate punctele de vedere, inclusiv cel economic.

2.2 Pozitionarea de pana acum a partidelor fata de regionalizare

– UDMR: a fost singura formatiune care a prezentat un plan concret de regionalizare, pe baza crearii unor regiuni care sa cuprinda 2-4 judete, si care sa formeze macroregiuni. Regiunile sunt astfel create incat doua dintre ele sa cuprinda cele sase judete in care proportia maghiarilor este cea mai mare, si incat trei dintre ele sa formeze o macroregiune care corespunde “Ardealului de nord” cedat Ungariei in 1940.

PDL: a sustinut aprobarea tacita in Senat a proiectului UDMR, apoi a semnat un protocol guvernamental si parlamentar cu UDMR in martie 2011, care prevede o lege a modificarii organizarii administriv-teritoriale. Mai multi fruntasi PDL, printre care Cristian Preda, au sustinut principiul “cate trei judete si acelasi numar de locuitori”, congruent cu planul UDMR.

PSD: nu am gasit o pozitie a PSD fata de regionalizare.

PNL: In programul PNL “Statul liberal” am gasit o argumentare foarte corecta si vizionara a necesitatii regionalizarii. In detalii se regaseste (din pacate) si la PNL propunerea ca  regiunile sa fie alcatuite intr-o prima faza din “2-4 judete, deci exact reteta PDL-UDMR de a imparti Romania in regiuni mici, artificiale, politice.

Iata harta regiunilor propuse de PDL-UDMR. In opinia mea, o impartire teritoriala monstruoasa:

– Moldova este impartita in trei regiuni, una dintre ele contine si doua judete muntene.

– Restul Munteniei este impartit in nu mai putin de patru regiuni.

– Aradul (sudul Crisanei) este lipit de Banat.

– Transilvania este taiata in patru.

Proiectul mai prevede gruparea acestor regiuni in macroregiuni si mai arbitrare!

Spre exemplu regiunile 4, 5, 6, 7 si 8 (nuantele albastre in harta) ar forma o macroregiune absolut aberanta, de la Orsova si Turnu Severin, in vest, pana la Marea Neagra si Delta.

Ardealul ar fi din nou taiat in doua, o macroregiune fiind formata din regiunile 14, 15 si 16 (Ardealul de Nord cedat de Romania Ungariei lui Horthy in 1940), iar alta, formata din regiunile 11, 12 si 13, s-ar intinde de la Timisoara si granita banateana cu Serbia pana in inima Carpatilor, la Brasov.

Update cu Printul Charles si Transilvania

16/05/2011

La foarte putine zile dupa ce am scris despre pasiunea Printului Charles pentru Transilvania, His Royal Highness a revenit pe meleagurile ardelene.

Din nou vizita a fost foarte putin mediatizata in pofida faptului ca programul Printului a fost din nou remarcabil:

– a inaugurat o statie de epurare a apei, la a carei constructie a contribuit, intr-un sat (singura statie ecologica din Romania)

– a vizitat o mica firma care proceseaza laptele producatorilor locali, pentru a incuraja productia autohtona in acest domeniu

– a degustat alimentele traditionale ale zonei si a stat de vorba cu localnici si alesi locali

– a vizitat o biserica fortificata saseasca in a carei reabilitare vrea sa se implice

– si nu in ultimul rind a facut ceea ce nu fac demnitarii alesi sau numiti sa faca asta: a adus in zona cativa reprezentanti ai UNESCO pentru a face lobby pentru includerea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a mai multor monumente din zona (si har domnului sunt multe care s-ar califica).

Stirea cu un scurt reportaj despre vizita lui Charles (si un scurt video) poate fi vizionat aici, pe site-ul PRO TV.

Tot in acest context bloggerul SeptemCastra mi-a scris intr-un comentariu o completare foarte interesanta:

Bun articolul. Ce e interesant e ca mergand in sus pe arborele genealogic al contesei Rhedey de Kis-Rhede se gaseste familia Macskassy, ramura transilvaneana, maghiarizata, a familiei de cnezi banateni Macicas de Tincova. Astfel in venele printului William se regaseste si ceva sange de cneaz roman

De fapt doar pentru unii constituie o noutate sa afle faptul ca ardelenii sunt mai amestecati in sange din punct de vedere etnic (indiferent de aparentele unui nume de familie), sau ca au existat familii de nobili romani in Transilvania.