“Toți românii au nevoie de Autostrada Transilvania”

Comunicat al senatorului Cornel Popa, proaspat ales in functia de presedinte al Consiliului Judetean Bihor:

 

“Se împlinesc azi 11 ani de la Întâlnirea de la Oradea, care a lansat proiectul ce este cunoscut ca și Autostrada ”Transilvania”. Pe 23 iunie 2001, parlamentari și președinți de Consilii Județene din toată Transilvania, parlamentari și președinți de Consilii Județene din două județe din Ungaria, precum și demnitari guvernamentali din cele două țări, au semnat ”Declarația de la Oradea”, prin care cereau Guvernului României să acorde prioritate maximă construirii unei autostrăzi care să lege România de Europa de Vest și să traverseze Transilvania.
Ideea de la care am pornit, când am organizat acea întâlnire, era că autostrada va aduce o dezvoltare economică explozivă de-a lungul întregului ei traseu, pentru că este un element de infrastructură ce facilitează și stimulează relațiile comerciale internaționale. Din păcate, când alte țări construiesc autostrăzi în cel mult 5 ani, noi nu reușim să o facem nici în 11 ani.

 
Cred că este timpul să lăsăm la o parte diferendele prezentului, să privim în viitor și să ne concentrăm pe realizarea proiectelor de importanță națională. Chem toate forțele politice să se unească în jurul proiectului Autostrăzii ”Transilvania” și să sprijine finalizarea lui într-un termen cât mai scurt. Acesta nu este doar interesul bihorenilor sau al transilvănenilor, este interesul întregii națiuni. Dacă Transilvania își accelerează ritmul de dezvoltare economică, întreaga Românie are de câștigat.

Oradea, 23 iunie 2012
Senator Cornel Popa
președinte al Consiliului Județean Bihor pentru următorii 4 ani”

Nu pot decat sa subscriu. Autostrada Transilvania este singura salvare, singura solutie pentru a aduce investitii, bunastare si un trai decent, nu doar in Transilvania, si in Moldova (fara Autostrada Transilvania nici Moldovele -cea occidentala si cea de peste Prut- nu vor avea niciodata o legatura cu Europa) si in toata Romania.
Autostrada Transilvanie este si va ramane cea mai importanta tema pentru Transilvania, si ma bucur ca domnul senator Popa reaminteste de ea.
PDL-ul cu un prim ministru “clujean” in ultimii trei ani, si cu ministrii ai transporturilor in 7 din ultimii opt ani, a ingropat Autostrada Transilvania.
Acum Autostrada Transilvania a devenit o tema si o prioritate liberala. Dupa alegerile locale si judetene din 10 iulie candidati ai PNL (in cadrul USL) au castigat presedentia Consiliilor Judetene din Bihor, Cluj (prin Horea Uioreanu), Mures si Brasov, adica pe intreg traseul Autostrazii Transilvania. Cornel Popa si Horea Uioreanu au facut nenumarate demersuri pentru continuarea rapida a autostrazii. In plus noul ministru al transporturilor este un satamarean, alt ardelean dintr-un judet castigat de PNL.

 

Autostrada Transilvania langa Cheile Turzii

Interviu cu istoricul Dr. Adrian Andrei Rusu despre stema si istoria Clujului

Ii multumesc foarte mult domnului Dr. Adrian Andrei Rusu, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, primul interviu pe care l-am realizat pentru acest blog, si pe care va invit sa-l cititi.

Domnul Dr. Adrian Andrei Rusu este istoric arheolog, profesor la Institutul de Arheologie si Istorie a Artei al Academiei Romane, specialist in istoria medievala, realizator al excelentului site de specialitate medievistica.ro (pe care vi-l recomand cu mare caldura).

1. De 13 ani primaria si Consiliul Local folosesc in toate actele o stema ilegala. Ce parere aveti despre aceasta stema, depre motivele care o compun, intre altele un monument recent construit de acelasi primar care a schimbat si stema?

AAR: Părerea este simplă şi directă: este o monstruozitate de prost gust, care frizează regulile elementare ale heraldicii, manifestare aproape patologică a unei epoci de naţionalizanţi de joasă cultură şi înţelegere a istoriei.

2. Sa vorbim insa de stema veche, adevarata, a Clujului, cea pe care nimeni inaintea lui Funar nu a incercat sa o inlature. Ea provine din sigiliul orasului Cluj, sigiliu atestat documentar prima data in 1377. Orasul liber a fost intemeiat, privilegiile sale confirmate definitv, deja la 1316. Putea functiona un oras medieval fara un sigiliu? In opinia Dvs se poate porni de la prezumtia ca sigiliul Clujului exista inca inainte de 1377 din primele decenii ale secolului 14, incepand cu privilegiul regal din 1316?

AAR: Problema nu este foarte simplă. Aici se combină drepturile de blazon, practicile de sigilografie şi jurisdicţia dobândită treptat de către oraş. Abia când s-a început emisiune de acte proprii, când era nevoie de sigilarea unor mărfuri, s-a impus folosirea însemnului oraşului. Pe de altă parte, nu există vreo localitate simplă care să aibă sau să folosească blazon. Oricum, blazonul/sigiliul/heraldica aparţine mereu unui privilegiat, care poate fi nobil ori o instituţie.

3. Pe teritoriul Transilvaniei si pe teritoriul Romaniei, cate steme (sau sigilii) existente astazi au o istorie mai lunga decat cea a Clujului, zidul cu poarta si trei turnuri?

AAR: Aşa nu pot răspunde. Pentru acest răspuns trebuie făcută o cercetare anume. Oricum, în secolul al XIV-lea sigilii de localităţi sunt/s-au conservat puţine; nu ştiu dacă ar fi vreo 20 în total…

4. Cateva intrebari despre statutul de oras liber regesc al Clujului. Se poate spune ca sigiliul orasului simbolizeaza acest statut, dreptul de a se fortifica si autoapara?

AAR: Nu. Cum am menţionat, sigiliul este o exteriorizare a unui statut privilegiat, nu are legătură cu fortificaţiile.

5. Ce inseamnatate are statutul de oras liber pentru istoria Clujului, pentru pozitia si devenirea sa intre orasele transilvane, pana in actualitate? Daca este permisa din punct de vedere istoric o asemenea comparatie prezumtiva: ce ar fi fost astazi Clujul (in comparatie cu alte orase din Transilvania si din Romania) daca in evul mediu nu ar fi fost un oras liber si doar un targ sau centru de comitat?

AAR: Este un scenariu de fantezie, la care istoricii nu trebuie incitaţi să ia parte. Să spunem aşa: chiar dacă ar fi existat o autoritate exterioară (regele) care să fi voit a ridica Clujul la un statut superior, acelaşi statut nu s-ar fi validat dacă oraşul/locul însuşi nu ar fi construit singur realitatea care să-i consolideze statutul. Cazuri în care locuri sunt numite „oraşe”, dar nu se validează, se cunosc.

6. In perioada national-comunista dar si in ultimii 22 de ani istoria Clujului si a Transilvaniei a fost in opinia mea in mare parte fie trecuta sub tacere, fie extrapolata selectiv si rastalmacita in registre nationaliste. Anumite asemenea interpretari istorice au fost si sunt inca folosite si in chestiunea stemei Clujului. Mai sunt unii care afirma si publica, fie ca stema Clujului ar fi una maghiara, fie ca lipseste un element romanesc, fie ca cele trei turnuri ar simboliza cele trei asa-zise “natiuni, maghiara, secuiasca si saseasca”. Cateva intrebari in acest context. Prima: care a fost componenta “etnica” a orasului liber in secolul 14, cand s-a fondat orasul si s-a nascut sigiliul-stema?

AAR: Stema Clujului nu reflectă nici un statut etnic, aşa cum nici altele nu o făceau. Destul să privim oricare din oraşele miniere din Slovacia (fosta „Ungarie Superioară”) – nimic nu trădează populaţia care era în ele. Dacă există ambiţioşi care doresc să facă din stema Clujului o stemă etnică, le sugerez să se gândească foarte serios că etnia ţigănească nu este reflectată în stema lui Funar. În acest context, peste alte câteva decenii, Consiliul Local va avea de suportat o revendicare justificată prin precedentul creat de către Funar (el însuşi de cripto-etnie asemănătoare).

7. Daca nu doar in Transilvania, ci si in tot regatul Ungariei, in Cehia sau in Polonia, primele orase care au fost fondate si majoritatea lor au fost fondate de catre germani, ne-am putea pune urmatoarele intrebari: De ce germanii stiau cum se face un oras si natiunile central si est europene inca nu? Ce rol au avut aceste orase in dezvoltarea Transilvaniei?

AAR: Problema etnicilor germani este destul de clară. Păcat că am uitat-o prea repede. Au fost un grup compact şi foarte lucrativ. S-au solidarizat şi concentrat tocmai pentru că erau în zone ocupate de către alţii, care nu aveau calităţile lor. Oricum, fără germani, nici Transilvania, nici Ţările Române transcarpatice nu ar fi arătat vreodată la fel!

8. Exista in evul mediu o simbolistica nationala? Reprezinta stema Clujului cu cele trei turnuri o anumita etnie (sau chiar mai multe)?

AAR: Nu există aşa-ceva. Cele mai timpurii steme de grupuri privilegiale, nu etnice, au fost cele ale Universităţii Săseşti (în condiţiile în care „sasul” era un privilegiat, doar în teritoriul ei, în afară fiind iobag sau nobil) şi ale Secuimii (vă rog a păstra majuscula, pentru este un teritoriul echivalent cu cel al saşilor privilegiaţi).

Daţi o căutare simplă pe net şi o să descoperiţi câte simboluri cu cetăţi, cu porţi cu trei turnuri au existat în Europa şi dacă se leagă ori nu de vreo etnie. Este dezarmant de simplu.

9. Din ceea ce am citit eu din istoria orasului nostru, vreme de mai multe secole incepand inca dinainte de 1316, cetatenii, orasenii clujeni s-au aflat in conflicte deschise, chiar militare cu nobilimea din imprejurul Clujului. Aveau conflictele din acea perioada o motivatie etnica si cum erau reprezentate cele trei etnii (romana, maghiara, germana) intre diferitele clase sociale ale vremii: tarani iobagi, tarani liberi, nobili, cetateni liberi?
AAR: Conflictele au fost, iniţial, interioare, între elita foştilor colonişti (de obicei numiţi „greavi”) şi noua pătură de meşteşugari şi negustori, îmbogăţită între timp. Treptat, oraşul a avut probleme cu vecinii săi, pentru că erau încălcate hotarele sau pentru că nu se respectau drepturile scutire de vamă. Între timp, şi oraşul a cumpărat sate vecine şi a devenit el însuşi, un „nobil”.

Nici o clipă conflictele nu s-au bazat pe vreun backgroud etnic. Aşa ceva nu exista într-un stat care se numea Ungaria, dar avea o mulţime de etnici. Conta mereu calitatea de stare dobândită. Deci puteai fi nobil, dar vorbitor de maghiară, română şi germană, puteai fi ţăran, tot aşa de diferit etnic.

Reprezentativitatea în oraşul Cluj s-a rezolvat între unguri şi germani. Aceasta spre deosebire de majoritatea altor oraşe, în care etnia germană era prevalentă. Românii nu făceau parte din această comunitate. S-a întâmplat aceasta mai des din cauza lor. În situaţia Mediaşului, românii au cerut, către finele secolului al XV-lea, să intre în oraş. La care li s-a replicat cu întrebarea: „aţi contribuit cumva la ridicarea şi apărarea zidurilor oraşului”? 

10. O ultima intrebare: din ce motive credeti ca mare parte din istoria Clujului este trecuta sub tacere, sau rastalmacita in ultimele decenii? Ce ratiuni exista? Si ce se poate face pentru ca mai multa lume sa cunoasca intreaga si adevarata istorie a Clujului si a Transilvaniei?

AAR: Istoria oraşului nu este trecută sub tăcere, ci pur şi simplu nepopularizată cum ar trebui. Primăria nu a ştiut vreodată să-şi unifice cetăţenii pe ideea respectului şi mândriei locului în care s-au adunat de peste tot; pentru că populaţia neaoşă, clujeană, este copleşită de venetici. O mare monografie a oraşului, scrisă în perioada pozitivistă şi semnată de către Jakab Elek, nu a fost tradusă în româneşte. De ce? Cum poţi să o combaţi sau corijezi dacă nu şti ce scrie în ea? Istoria Clujului, redactată de o echipă condusă de Ştefan Pascu este o mizerie, cu doar părţi utilizabile. Nu avem istorii ale monumentelor Clujului sistematic publicate… Monumentele-simbol ale oraşului arată aproape ca nişte gunoaie din Lumea a treia. La problemele de promovare turistică ale oraşului, aceeaşi Primărie debusolată şi fără ochi pentru stimulat acte de cultură de calitate, a spus realizatorilor ca pentru documentare să utilizeze …. Wikipedia! Acesta este preţul pe care administraţia îl alocă istoricilor ei. Mereu au fost ascultaţi câţiva gurişti cu studii istorice, care au fost cozi de topor ai administraţiei politice. De mult oraşul care se pretinde a fi un vârf de intelectualitate, ar fi trebuit să plătească o nouă Istorie a oraşului. La fel, o bancă ardeleană, de felul Transilvaniei, ar fi trebuit, la fel de mult timp, să scoată ca o obligaţie morală elementară, o serie de lucrări de prezentare, de la albumul de lux, la lucrarea ştiinţifică şi variante de popularizare în şase-zece limbi. Dar nu compilaţii redactate într-o lună!

Nici Funar, nici cine l-a urmat, nu au acţionat fără implicarea unor nume de istorici fără identitate profesională, care au prestat doar în calitate de servanţi-iobagi ori mistici-patrioţi la ceea ce era plăcut de auzit în urechile unor şefi veniţi din fundul Banatului, din creierul Apusenilor ori chiar din Moldova (acum spre puşcărie).

Ce jalnic poate fi decât să vrei să devii Capitală Europeană, fără ca să nu respecţi nimic din valorile care te-au condus unde eşti astăzi?

P.S. Sublinierile in bold apartin domnului Dr. Adrian Andrei Rusu.

Transilvania printre cele mai sarace regiuni din UE – o decalratie de faliment a centralismului si a guvernarii PD care a inselat ardelenii

Asazisa “regiune de dezvoltare Nord-Vest”, mai corect Transilvania nordica:

– se afla pe locul 15 in topul celor mai sarace (PIB pe cap de locuitor) regiuni din UE

– este devansata ina cest clasament putin onorabil doar de regiunile Moldova, Oltenia si Muntenia

– Se afla cam la acelasi nivel cu asa-zisa “regiune de dezvoltare Centru, mai corect Transilvania sudica, alaturi cu cele mai sarace regiuni din Bulgaria, si din zonele estice ale Ungariei si Poloniei.

– sase dintre cele opt “regiuni de dezvoltare” ale Romaniei se afla in topul celor 20 regiuni subdezvoltate ale UE, iar celelate doua nu sunt cu mult peste.

Aceste date consider ca trebuie  interpretate din mai multe puncte de vedere:

1. In toate statele noi membre ale UE regiunile care s-au dezvltat cel mai bine au fost cele occidentale, cele mai apropiate de Centrul si vestul Europei. Transilvania este singura exceptie. Daca Banatul o duce ceva mai bine este doar din cauza ca se afla la granita cu Ungaria si in imediata apropiere a autostrazii Szeged-Budapesta. De acelasi avantaj geografic ar fi trebuit sa profite si Transilvania. Ca sa fie insa foarte clar, nu doar Transilvania, ci si Moldova, Muntenia intreaga Romanie. Ce-i bine pentru Transilvania e bine pentru intraga tara, cu efecte pozitive si pentru celelate regiuni. Insa Transilvania este una dintre cele mai subdezvoltate regiuni deoarece de la Bucuresti nu s-a dorit legarea ei de UE printr-o infrastructura adecvata. De opt ani din autostrada Transilvania s-au realizat 50 de km, care se termina la 150 de km distanta de granita si autostrazile din Ungaria . In loc sa fie o regiune prospera care sa fie o punte catre sudul si estul Romaniei, Transilvania este la fel de izolata de centrul Europei ca in vremurile comuniste, si mult mai izoltata decat a fost inainte de ele.

2. In opinia mea raspunderea pentru aceasta situatie revine pe de o parte centralismului administrativ din Romania, si in special guvernarii PDL-UDMR- tradatori cu suport FMI si BNR. De ce?
Din mai multe motive:

– Sa ne amintim ca in 2008 PDL-ul, la alegerile parlamentare a fost votat mai ales in Transilvania, cand Boc promitea 800 de km de autostrazi si era aclamat cand spunea “autostrada se executa nu se discuta”.
– Inca din 2005, adica de 7 ani, ministerul Transporturilor s-a aflat la cheremul unor ministrii din PDL. Cu o intrerupere de un an. Inainte ca Ludovic Orban sa ajunga ministru au blocat autostrada Transilvania. Dupa ce Ludovic Orban a lansat un program absolut necesar de autostrazi si drumuri rapide in regim de autostrada (inclusiv centura Clujului, sau legatura intre Sibiu si Cluj, Sibiu si Brasov), primul pas al guvernului Boc si al ministerului Transporturilor a fost sa anuleze aceste proiecte vitale. Radu Berceanu spunad deschis ca insasi autostrada Transilvania “a fost si este o prostie”.

– In portavocile portocalii din media clujeana mereu s-a trambitat ca Clujul si Transilvania profita de pozitia si influenta lui Boc. Realitatea este cu totul alta. Nici cand Boc mai era prim-ministru (sau purtator de cuvant al guvernului) Transilvania nu a beneficiat cu nimic, nici nu era nevoie sa fi beneficiat pe pile, dar nici asa nici invers nu a profitat cu nimic, iar alegatorii care au avut incredere au fost marnic inselati.

– PDL nu a incercat niciodata sa implementeze o strategie adevarata de descentralizare, din contra, a dus centralizarea si coruptia endemica la noi culmi. Proiectul prezidentialist de reforma a administratiei locale, absolut impropriu numit “regionalizare”, prevedea o si mai accentuata centralizare prin crearea unor judete mai mari, fara niciun fel de autonomie financiara.

– Cu toate ca UDMR face parte din acest de mai bine de doi ani nu am remercat ca UDMR sa fi facut presiuni sau sa fi pus conditii in ce priveste dezvoltarea infrastructurii din Transilvania.

8km (Gilau-Nadasel) in 6ani!!! -In ce hal a ajuns sa isi bata joc guvernul PDL-Boc de Cluj si de Transilvania

Recunosc ca initial imi scapase detaliul foarte important, care trebuia sa fie titlu in multe articole (nu ascuns undeva in subsoluluri). Multumita bloggerului Inginerul.ro, si publicatiei Foaia Transilvana tot am aflat: Intr-adevar, termenul de executie pentru minitronsonul de autostrada Gilau – Nadasel este de 72 de luni!!!

 

Inca odata in cuvinte: sase ani pentru opt kilometri de autostrada!!!

 

Nu exista o necesitate mai vitala pentru Cluj, pentru Transilvania dar si pentru Moldova, decat finalizarea cat mai urgenta a autostrazii A3, Autostrada Transilvania. Ea este prima si cea mai importanta conditie pentru dezvoltarea acestor regiuni si a intregii tari, pentru investitii, pentru locuri de munca, pentru crestere economica, pentru ca un trai decent sa fie posibil in aceste zone, si produatorii, firmele mai mici sau mai mari sa poata concura cu cele din tarile vecine.

 

Atunci cand guvernul Boc a reziliat contractul cu firma Bechtel, dupa ce l-a renegociat au aparut repede anunturile publice ale trambitasilor Boc si Bogiu, ca Autostrada va fi continuata in ritm accelerat prin noi licitatii si finantari europene. Tronsonul Gilau-Nadasel, pe cat de scurt, este inceputul prelungirii autostrazii existente catre Oradea si Ungaria, prioritatea zero pentru inteaga zona, nu doar pentru Cluj.

 

Termenul de 6 ani pentru cei 8 kilometri de autostrada reprezinta o lovitura de pumnal in inima pentru perspectivele economice ale Clujului, si demonstreaza inca odata cat de mult tine la Cluj, guvernul condus de “clujeanul” Boc.

Acest termen mai arata si cat de importanta este dezvoltarea economica regionala pentru acest guvern, in care ministra de resort Udrea dispune de 4 miliarde de lei intr-un singur an (de zece ori mai mult decat costurile acestui tronson) pentru a-i arunca pe geam cu telegondole unde nu exista partii, sau sali de sport si locuri de joaca pentru pentru comune cu primari PDL.

Autostrada Transilvania la Gilau

 

Pentru ca autostrada sa ajunga la Oradea si sa lege in sfarsit Transilvania de UE mai este nevoie de 160 de km de autostrada, dintre care pe 100 de km nici nu s-au demarat lucrarile sau procedurile de licitatie. Prin regula de trei simpla deducem ca pentru PDL e okay daca autostrada s-ar finaliza in 120 de ani!

Trailer-ul unui documentar de exceptie: “Orgile din Transilvania”

Este vorba de un documentar care va fi difuzat abia la anul la televiziunile din Germania si poate si din Romania. Un documentar despre orgile din Transilvania, un aspect poate marunt (pentru unii), dar nu mai putin valoros al patrimoniului nostru cultural. Aproape toate bisericile sasesti din Transilvania, si multe alte biserici sunt dotate cu o orga. Probabil, din toate tarile central si est europene, Romania, datorita orgilor transilvane, este tara cea mai binecuvantata cu aceste instrumente muzicale care au o varsta seculara. Drama patrimoniului transilvan se oglindeste in drama orgilor transilvane. In multe locuri ele sunt lasate prada distrugerii, ca si zidurile si interioarele bisericilor care le adapostesc. Abia astept acest documentar si va recomand sa vizionati acest trailer.

 

O emisiune exceptionala

Emisiunea “Sinteza Zilei” de ieri seara a fost excetionala, avandu-i ca protagonisti pe Printul Charles, si fragmente importante din documentarul “Wild Carpathia” a britanicilor de la Travel Channel. Am vazut una dintre cele mai frumoase pledoarii pentru Transilvania, pentru turism in Transilvania, cu aprecierile cele mai frumoase rostite de “un strain, Printul Charles.

 

Pentru cei care au ratat emisiunea sau doresc sa o revada: inregistrarea se gaseste aici.

 

Recomand si interviul cu realizatorul documentarului britanic, jurnalistul Charlie Ottley.

                                         Foto: cancan.ro

 

Am si eu o nedumerire: nu trebuie sa fii Printul Charles pentru a-ti da seama ca patrimoniul si natura din Transilvania este o comoara lasata de izbeliste. De ce insa salvarea patrimoniului transilvan, protejarea naturii, si dezvoltarea unui concept turistic integrat nu a reprezentat o prioritate guvernamentala in ultimii ani? Cat timp va mai trece pana cand acest lucru se va intampla?

Chestiunea este valabila si pentru patrimoniul din alte parti ale Romaniei. Eu sunt convins ca doar o regionalizare si descentralizare temeinica a Romaniei, in care regiunile vor dispune de fonduri proprii consistente pentru a-si ingriji patrimoniul, va rezolva aceasta situatie.

 

La Multi Ani Regelui Mihai! – Transilvania si Monarhia

Inainte de toate, cu ocazia acestei zile istorice, 25 octombrie 2011, in care Regele Mihai implineste 90 de ani si se va adresa tarii de la tribuna Parlamentului, doresc sa-i urez multa sanatate si “La Multi Ani!”.

Ziua de astazi este una speciala, si voi incerca sa urmaresc pe at pot evenimentele aniversare. Regele Mihai se intoarce in Parlament dupa 64 de ani, implineste o varsta venerabila, si continua sa fie acelasi om modest si cuceritor cum l-au cunoscut atatea generatii de romani. Zilele acestea ar trebuis a fie un prilej, nu doar de a sarbatori aniversarea Regelui Mihai alaturi de invitati distinsi din tara si din strainatate (intre care Regele Suediei si regina Spaniei, ci  ar trebui sa fie si un prilej de reflectie, de constientizare a istoriei adevarate, a modelelor de succes din istoria noastra si a altora, si de reflectie in legatura cu viitorul pe care ni-l dorim.

Nu sunt un monarhist cum scrie la carte. De fapt, sunt un republican (ceea ce nu ma impiedica deloc, si nu ar trebui sa impiedice pe nimeni sa admire personalitatea istorica a Regelui Mihai, cu care avem norocul de a fi contemporani), insa inainte de a fi republican sunt un adept al unei democratii autentice parlamentare. Imi este aproape indiferent daca seful statului, cu atributii strict protocolare si reprezentative, este un monarh sau un presedinte. Prefer o monarhie curat parlamentara actualului sistem in care semi-prezidentialismul a fost dus in mod ilegal si neconstitutional peste toate limitele, legale, constitutionale, democratice si de bun simt.

Transilvania si Monarhia

M-am gandit sa scriu cu aceasta ocazie cateva randuri despre monarhia in Transilvania. Monarhia are, in Transilvania, o istorie de aproape 1000 de ani (1000 -1948), o istorie mult mai lunga decat in alte regiuni ale Romaniei. O istorie colorata, nuantata, in care monarhii au fost uneori membrii unor dinastii renumite in Europa (Arpad, Anjou, Luxemburg, Iagello, Habsburg, Hohenzollern), alteori au fost monarhi din case nobiliare mai mici, autohtone. Uneori monarhia a fost ereditara, alteori electiva. Transilvania a fost cand parte a Regatului Ungariei (mai ales la inceput), cand Principat, chiar independent.

Primii monarhi care au domnit in Transilvania au fost cei 21 de Regi ai Ungariei din dinastia arpadina. Timp de doua secole, pana in anul 1301, ei au pus bazele Transilvaniei medievale, ca voivodat, cu o populatie distincta fata de celelalte parti ale regatului maghiar, in care cele patru “natiuni”, nobilimea maghiara, secuii, sasii si romanii erau reprezentate in dieta starilor din Transilvania. Mai ales dupa dezastruasa invazie mongola din 1241, arapazii au facut tot ce le a stat in putinta pentru a fortifica si dezvolta Transilvania.

Dupa stingerea dinastiei arpazilor pe tronul Ungariei au ajuns regii dinastiei franceze de Anjou, Carol Robert si Ludovic cel Mare. Ei au impulsionat “occidentalizarea” Transilvaniei, au incurajat, comertul, mestesugurile si au contribuit la fondarea oraselor, intre care Clujul la 1316 a fost unul dintre primele.

Urmatorul rege al Ungariei a fost Sigismund de Luxemburg, in acelasi timp Imparat al Germaniei si Rege al Boemiei. Sigismund a petrecut mult timp in Transilvania, fortificand-o cu cat mai multe cetati, inarmand-o si pregatind campaniile sale antiotomane la sud de Carpati.

Stemele lui Sigismund de Luxemburg pe portalul bisericii Sf. Mihail din Cluj.

Dupa moartea lui Sigismund, guvernatorul (de-facto regele) Ungariei a devenit Iancu de Hunedoara, cel mai stralucit comandant militar al vremii, sic are provenea dintr-o familie nobiliara romana. Fiul sau, Matia Corvinul (de Hunedoara), nascut la Cluj,  a fost poate cel mai mare Rege al Ungariei domnind timp de 32 de ani. Succesorul sau a fost Vladislav Iagello, in acelasi timp Rege al Boemiei.

Stema lui Matia de Hunedoara in Biserica Neagra din Brasov.

Dupa moartea lui Ludovic, fiul lui Vladislav, pe campul de lupta de la Mohacs, si destramarea regatului Ungariei, Transilvania a devenit un Principat electiv independent. Primul Principe al Transilvaniei a fost Ioan Sigismund de Zapolya, un poliglot care vorbea sapte limbi, si care a introdus in Transilvania toleranta religioasa, unica in Europa, prin care cinci confesiuni crestine erau recunoscute si au putut convietui in pace inca inainte ca in alte parti ale Europei sa se duca razboaie confesionale dintre cele mai devastatoare. Alti straluciti principi ai Transilvaniei au fost Stefan Bathory (care a devenit si Rege al Poloniei), Sigismund Bathory, Stefan Bocskay, Gabriel Bethlen si  George Rakoczi, ultimii doi luptand in Razboiul de 30 de ani, si aducand recunoasterea internationala a Transilvaniei ca principat independent.

Dupa recucerirea Ungariei de catre austrieci Transilvania a ramas principat, Imparatul de la Viena (mai intai al germaniei, pe urma al Austriei) fiind in acelasi timp si Principe (ulterior Mare Principe) al Transilvaniei. Astfel Leopold I, Maria Tereza, Iosif II, Francisc II si Franz Joseph au purtat acest titlu in titulatura lor oficiala, ultimii doi fiind primiti cu mare entuziasm in Transilvania cu ocazia vizitelor lor.

In urma primului razboi mondial si a Unirii de la 1918 Transilvania a trecut de la monarhia habsburga la dinastia noastra,din casa Hohenzollern-Sigmaringen. Primii regi fiind Regele Ferdinand si Regina Maria. Putem fi mandri ca Regele mihai, ultimul rege al Romaniei este inca in viata, si ca astazi ii putem ura inca odata “La Multi Ani!”.

 

Update: articolul a fost preluat de cotidianul.ro