Alegeri prezidentiale in SUA, se poate vorbi de alegeri democratice?

Parerea mea este ca sistemul pentru alegerea presedintelui SUA nu este un sistem democratic, acest lucru este evident si usor de probat cu exemple. Nu vreau sa spun ca SUA nu sunt o democratie, din fericire exista acolo o cultura politica si institutii puternice care incearca sa compenseze deficitul sistematic constitutional. Totodata, sistemul electoral din SUA nu poate fi niciodata un model, pentru nicio democratie mai tanara sau mai batrana din Europa sau din lume.

Multa lume crede ca astazi cetatenii SUA vor decide cine va fi presedintele acestei mari si puternici republicii. Multa lume se inseala. Presedintele SUA nu este ales direct de catre cetatenii SUA,  ci indirect stat cu stat prin “electori”. Sistemul este uninominal majoritar intr-un tur, neschimbat de 230 de ani, predemocratic, nedemocratic, o pata imensa de rusine pentru orice democratie.

Electorii presedintelui sunt alesi uninominal majoritar stat cu stat (in 48 din cele 50 de state), candidatul prezidential care obtine majoritatea relativa a voturilor, castiga TOTI electorii acelui stat. Cu alte cuvinte, daca sa zicem in statul Ohio, candidatul A, Obama, obtine 49% din voturi, si candidatul B, sa zicem in acest caz Romney, obtine 48% din voturi, toti cei 18 “electori” trimisi de statul Ohio pentru a alege presedintele sunt sustinatori ai lui Obama, si toti ceilalti alegatori ai statului au votat deageaba. In aceeasi situatie se afla si alte 47 de state, cu exceptia a doua state mici (si e aceea irelevante in ecuatia totala), Maine si Nebraska.

1. Votul majoritatii alegatorilor este irelevant pentru rezultatul alegerilor, nici majoritatea simpla nici cea calificata nu este necesara pentru alegerea presedintelui. Nu conteaza nici optiunile la nivel national, nici sondajele la nivel national.

Chiar daca de multe ori presedintele ales a avut in spate macar o majoritate relativa a votutilor, adica mai multe voturi decat candidatul infrant, acest lucru este pur intamplator, nu o regula a sistemului electoral uninominal.  Sistemul permite sa fie ales presedinte un candidat cu mai putine voturi la nivel national decat candidatul infrant. Acest lucru s-a intamplat de cateva ori in istoria SUA, cel mai recent in anul 2000, cand (NB indiferent de presupusele fraude din Florida, care au afectat doar rezultatul de acolo in sisemul uninominal) George Bush Jr. a fost votat la nivelul SUA de 50.456.002 de alegatori (47,9%), iar Al Gore de 50.999.897 (48,4%), ales fiind candidatul care in orice demcratie ar fi clasat pe locul doi GWB, dar care a castigat 271 de electori fata de cei 266 alesi de candidatul cu cele mai mutle voturi.

In trei alte ocazii a fost ales presedinte candidatul care a intrunit mai putine votrui la nivel national decat candidatul “infrant”. In 1876 candidatul democrat Tilden a castigat majoritatea absoluta, 51% din voturi la nivel national, deci nu doar cea relativa, sub 50% din voturi. Contracandidatul sau republican Hayes a avut doar 47,9% din voturi insa a castgat alegerile in colegiul electoral cu 185 de electori alesi fata de cei 184 de electori democrati.
Sistemul american nu indeplineste prin urmare condita fundamentala democratica de respectare a principiului majoritatii, “majoritatea casiga”.

2. Un singur tur de scrutin, majoritatea absoluta, descurajarea altor candidaturi si a unei dezbateri politice sanatoase.

In lipsa unui al doilea tur de scrutin, si cu toate distorsiunile alegerii indirecte uninominal majoritare practic doar doi oameni au din start sanse sa fie alesi. Cum unul dintre ei este in cele mai multe cazuri presedintele in functie este vorba de o singura alternativa. Niciun alt candidat, oricat de mutle voturi ar intruni nu are nicio sansa sa fie ales sau sa influenteze direct sau indirect rezultatul alegerilor.

In 1992 candidatul independent Ross Perot a obtinut numai putin decat 19% din voturi, presedintele in functie George Bush Sen. 37,5%, democratul Bill Clinton 43%. Perot, cu o cincime de votrui in spate, nu a reusit sa aleaga nici macar un singur “elector” din cei 538. 20% din voturi =0%. Bill Clinton a castigat alegerile cu 370 de electori alesi (69% dintre cei 538), cu toate ca 60% dintre alegatori au votat alt candidat!!

Faptul ca practic doar doi candidati cel mult au sanse sa fie alesi, incalca pentru mine dreputl de a fi ales si votul egal in lipsa unui al doilea tur de scrutin.

3. State sigure si “swing states”.

Un efect nefast al votului uninominal cunoscut si din Marea Britanie este impartirea tarii in colegii sigure si colegii ” de lupta”. In SUA practic in marea majoritate a statelor (cu 70 pana la 80% din totalul alegatorilor) este stiut inca cu luni si ani inainte de alegeri care candidat va castiga majoritatea relativa a voturilor si toti electorii statului. In Claifornia spre exemplu  candidatii democrati au castigat mereu in ultimii 30 de ani,  in Alaska sau Texas mereu cei republicani. astfel in aceste state nici nu mai are loc o campanie electorala. ea se concenreza pe cateva putine state-colegii, unde lupta este mai pe muchie de cutit si unde cateva mii de alegatori decid soarta unor alegeri in care voteaza sute de miloane deageaba.
Foarte clar spus: intre  40 si 60% din totalul alegatorilor voteaza deageaba in acest sistem uninominal intrucat votul lor nu are nicio greutate in a stabili rezultatul final si corect! Orice vot al unui republican in California nu conteaza, 100% dintre electorii californieni vor fi democrati. orice vot al unui democrat in Texas nu conteaza, 100% dintre electorii texani fiind republicani.
Astfel se produce un enorm prejudiciu  in ce priveste participarea la vot, respectul fata de alegatori, votul egal fiind pus in paranteze.

4. Finantarea campaniilor electorale

De multe decenii incoace sistemul american de finantare a campaniilor electorale a fost criticat dur chiar in SUA. Acum zece ani cativa senatori americani din ambele partide, intre ei senatorul republican mcCain si senatorul democrat Feingold, au incercat sa propuna o legislatie care sa reformeze sistemul corupt si dezbordand al finantarii campaniilor electorale. Fara succes. La ultimele alegeri nivelul banilor directi, indirecti, transparenti si mai netransparenti folositi in campania electorala s-a duplat sau triplicat fata de nivelul deja ingrijorator de acum 8 sau 12 ani.
In ce priveste finantarea partidelor, candidatilor si a campaniilor electorale se paote spune ca in SUA se practica la scara tot mai inalta cel mai intransparent si corupt sistem posibil, care nu poate servi ca model nicunei alte tari.

5. Siguranta votului

In multe state din SUA votul nu se mai exercita prin marcarea fizica a unui buletin de vot, ci prin tastarea unei optiuni de vot intr-un calculator. Votul pe o masina electronica de vot, si numararea voturilor de catre aceasta, este din start susceptibil de frauda. Software-ul care numara votul poate fi manipulat extrem de usor, fara urme vizibile, nu exista nici o proba fizica a votului si posibilitatea de a renumara voturile. In Germania partidul CDU a facut incercari plapande de a propune introducerea unor masini de vot. Curtea Constitutionala din Germania le-a respins definitiv din start. Votul prin ecranul onor calculatoare, detinute de firme care au legaturi cu anumite partide politice nu poate fi un vot corect, democratic, verificabil si renumarabil.

Ar fi de dorit ca de data aceasta la alegerile din SUA candiatul cu cele mai multe voturi sa fie ales presedinte, insa si mai mult ar fi de dorit nu doar pentru SUA, ci si pentru cei care o admira, ca sistemul ei politic sa fie cat de curan modificat si democratizat, astfel incat sa devina unul modern, rational, crect si demn de urmat.

Era sa uit ca nu au loc doar alegeri prezidentiale, ci si parlamentare pentru Congres. Se alege toata Camera Reprezentantilor si o treime dintre senatori. Si aceste alegeri se desfasoara in sistemul nedemocratic si corupt uninominal majoritar, in colegii decupate cu dedicatie ca cel de mai jos. Mai multe detalii: aici.

Republicanii din SUA nu sunt democrati – Farsa alegerilor primare republicane

Sistemul de vot prin care republicanii isi aleg candidatul la presedentia SUA este profund nedemocratic.

Cu mai multi ani in urma am auzit de mai multe ori urmatoarea anecdota: “Ce nume nepotrivite si-au ales cele doua mari partide din SUA, partidul democrat si partidul republican. Parca republicanii nu ar fi democrati, sau parca democratii ar fi monarhisti”.

Anecdota nu este insa intemeiata decat pe jumatate. Sa vedem de ce numai democratii sunt democrati, nu si republicanii (foarte stimati insa de multi in Romania).

In general in SUA, sistemul de vot pentru alegerea senatorilor, reprezentantilor dar si al presedintelui, este profund nedemocratic, un anacronism predemocratic, nereformat de peste 200 de ani, o rusine pentru o tara ca SUA si cel mai prost exemplu pentru orice alta tara care vrea sa fie o democratie: uninominalul intr-un singur tur, care nu respecta principiul reprezentativitatii proportionale, principiul “majoritatea decide”.

Din cauza acestui sistem este posibil ca un candidat preferat de o majoritate a alegatorilor sa nu fie ales, si sa castige in schimb un candidat votat de catre o minoritate relativa, si niciun alt candidat ina fara celor doi candidati oficiali ai partidelor sa nu aiba nici cea mai mica sansa sa fie ales, si nici macar ca alegatorii unui asemnea al treilea candidat sa fie reprezentati, sau intrebati macar pe care dintre ceilalti doi i-ar sprijini intr-un al doilea tur de scrutin.

Nici macar presedintele SUA, considerat cel mai puternic om politic de pe planeta, nu este ales direct, democratic, ci uninominal majoritar de catre electori din statele membre ale federatiei. Daca de exemplu in statul Texas, candidatul republicanilor obtine 55% din voturi si candidatul democratilor 44%, 100% dintre electorii prezidentiali ai statului Texas sunt republicani, iar 44% dintre alegatori au votat deageaba si nu au nicio influenta. Daca in California 60% au votat candidatul democrat si 40% pe cel republican, din nou 100% dintre electorii prezidentiali ai statului California sunt democrati si cei 40% republicani din California nusunt luati in considerare. Astfel a fost posibil ca la alegerile prezidentiale din anul 2000 Al Gore sa piarda alegerile (si indiferent de fraudele republicane din Florida) cu toate ca la nivel national a fost votat de mult mai multi alegatori decat George W. Bush.

Pentru a pune o anumita masca mai democratica acestui sistem cele doua mari partide din SUA organizeaza alegeri primare, “primaries”, in care alegatorii pot vota cine va fi candidatul partidului. Chiar ieri au avut loc asemenea alegeri pentru nominalizarea candidatului republican in mai multe state deodata, asa-numitul “Super-Tuesday”.

Este insa foarte important de stiut cum isi aleg cele doua partide candidatii la presedentia Statelor Unite:

1. Democratii
Anul acesta democratii nu tin “primaries”, pentru ca presedintele in functie democratul Obama candideaza la un al doilea mandat.
Cand insa au loc alegeri primare pentru candidatul democratilor, ca de exemplu in 2008, delegatii pe care fiecare stat ii trimite la Conventia (Congresul) Partidului care alege candidatul, sunt alesi prin vot proportional in toate statele. Corect, daca in statul New York candiatul X obtine 45% din vot si candidatul Y 40% atunci 45% dintre delegatii statului New York merg la congres sa-l aleaga pe X ia 40% pe Y, si asa in fiecare alt stat.

2. Republicanii

La republicani lucrurile stau cu totul altfel. La ei nu exista reprezentare proportionala in toate alegerile interne. In mare parte dins tate alegerile primare se desfasoara pe sistemul uninominal majoritar. Cel clasat pe primul loc castiga toti delegatii la congres, toti cei care au votat pentru alt candidat nu sunt reprezentati de catre nimeni.

Cateva exemple din aceste alegeri primare, pentru prezidentialele din aceasta toamna:

* In statul Florida la alegerile primare din 31 ianuarie, Mitt Romney a obtinut 46% din voturi, Newt Gingrich 32%, iar ceilalti candidati 22%.

Prin sistemul uninominal majoritar dintre cei 50 de delegati republicani care vor alege candidatul prezidential, toti, 50, vor fi delegati care-l vor vota pe Mitt Romney, cu toate ca proportional, corect, ar fi castigat doar 23 de delegati. Newt Gingrich (cu peste 500.000 de voturi) nu va avea niciun delegat din Florida, cu toate ca ar fi meritat 16. Si alegatorii lui Rick Santorum au votat deageaba.

* In statul South Carolina, la alegerile primare din 21 ianurie, Newt Gingrich a obtinut 40% din voturi, Mitt Romney 28%, iar ceilalti candidati 32%.

Dintre cei 25 de delegati insa Newt Gingrich a castigat 23, peste 90%, Mitt Romney 2 delegati (8%) iar ceilalti candidati zero.

Si in alte state cu numar mare de populatie, si care trimt foarte multi delegati la congresul de desemnare a candidatului, Ohio, Virginia, California, New Jersey delegatii sunt alesi nedemocratic, uninominal majoritar. Fara a mai fi nevoie sa vorbim de alte aspecte cum ar fi finantarea campaniilor si reclamele negative la adresa contracandidatilor, este evident ca alegerile primare republicane arata foarte clar cat de putin democratic este acest partid si sistemul de vot pe care-l foloseste.