Posts Tagged ‘regele Mihai’

O emisiune exceptionala

31/10/2011

Emisiunea “Sinteza Zilei” de ieri seara a fost excetionala, avandu-i ca protagonisti pe Printul Charles, si fragmente importante din documentarul “Wild Carpathia” a britanicilor de la Travel Channel. Am vazut una dintre cele mai frumoase pledoarii pentru Transilvania, pentru turism in Transilvania, cu aprecierile cele mai frumoase rostite de “un strain, Printul Charles.

 

Pentru cei care au ratat emisiunea sau doresc sa o revada: inregistrarea se gaseste aici.

 

Recomand si interviul cu realizatorul documentarului britanic, jurnalistul Charlie Ottley.

                                         Foto: cancan.ro

 

Am si eu o nedumerire: nu trebuie sa fii Printul Charles pentru a-ti da seama ca patrimoniul si natura din Transilvania este o comoara lasata de izbeliste. De ce insa salvarea patrimoniului transilvan, protejarea naturii, si dezvoltarea unui concept turistic integrat nu a reprezentat o prioritate guvernamentala in ultimii ani? Cat timp va mai trece pana cand acest lucru se va intampla?

Chestiunea este valabila si pentru patrimoniul din alte parti ale Romaniei. Eu sunt convins ca doar o regionalizare si descentralizare temeinica a Romaniei, in care regiunile vor dispune de fonduri proprii consistente pentru a-si ingriji patrimoniul, va rezolva aceasta situatie.

 

Calin Popescu Tariceanu despre republica parlamentara si monarhia parlamentara

25/10/2011

Ma bucura foarte mult ca, inca o data, Calin Pepescu Tariceanu, exprima opinii pe chestiuni politice fundamentale pe care le impartasesc in totalitate. Cum spuneam, sunt inainte de a fi republican, un adept al sistemului parlamentar, imi este aproape indiferent daca parlamentara este republica sau monarhia.

Iata ce a declarat astazi fostul prim-ministru liberal (sursa Adevarul.ro):

 

Eu spun că o formă de guvernare mai bună decât cea de astăzi poate fi monarhia constituţională sau republica parlamentară. Sunt forme de guvernământ în care nu există o dublare a puterii executive cum există astăzi în România între Guvern şi Preşedinte. Nu există posibilitatea interpretării după ureche a Constituţiei de cel care este ales vremelnic preşedinte, după cum, la noi, cel care reprezintă statul, nu este un factor de coagulare , ci de dezbinare. Monarhiile au evoluat după cum se poate vedea în toată Europa Occidentală, s-au adaptat la condiţiile politice şi sociale din ziua de astăzi. Conceptul de monarh absolut nu mai există astăzi, cel puţin în Europa”

 

Imediat după discursul Regelui din Parlament, fostul premier a mărturisit pe holurile Casei Poporului că dacă românii ar considera că monarhia este o opţiune, el ar fi printre cei care ar susţine această posibilitate şi România ar funcţiona atunci aşa cum funcţionează celelalte monarhii constituţionale din Europa.

România, în viitor, trebuie să producă o schimbare constituţională profundă şi să înţeleagă” că într-o democraţie parlamentară “Parlamentul e forul principal de dezbatere şi decizie”. “Trebuie asigurată această condiţie minimală, trebuie readus Parlamentul la rolul lui esenţial. (…) Dacă românii vor considera că monarhia este o opţiune, eu aş fi unul care aş susţine o astfel de opţiune”, a adăugat el.

Tăriceanu a precizat că, în acest caz, “România ar funcţiona ca celelalte monarhii din Europa, în care Casa Regală este simbolul statului, şi nu un factor perturbator”, iar “Parlamentul şi Executivul vor avea rolul de a lua deciziile importante”.”

 

Absolut remarcabila mi s-a parut si pledoaria fara echivoc a Regelui Mihai pentru o democratie europeana adevarata, un sistem parlamentar, asa cum a fost rostita de la tribuna Parlamentului!

 

Mersul României europene de astăzi are ca fundament existența Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989.

Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.

 

La Multi Ani Regelui Mihai! – Transilvania si Monarhia

25/10/2011

Inainte de toate, cu ocazia acestei zile istorice, 25 octombrie 2011, in care Regele Mihai implineste 90 de ani si se va adresa tarii de la tribuna Parlamentului, doresc sa-i urez multa sanatate si “La Multi Ani!”.

Ziua de astazi este una speciala, si voi incerca sa urmaresc pe at pot evenimentele aniversare. Regele Mihai se intoarce in Parlament dupa 64 de ani, implineste o varsta venerabila, si continua sa fie acelasi om modest si cuceritor cum l-au cunoscut atatea generatii de romani. Zilele acestea ar trebuis a fie un prilej, nu doar de a sarbatori aniversarea Regelui Mihai alaturi de invitati distinsi din tara si din strainatate (intre care Regele Suediei si regina Spaniei, ci  ar trebui sa fie si un prilej de reflectie, de constientizare a istoriei adevarate, a modelelor de succes din istoria noastra si a altora, si de reflectie in legatura cu viitorul pe care ni-l dorim.

Nu sunt un monarhist cum scrie la carte. De fapt, sunt un republican (ceea ce nu ma impiedica deloc, si nu ar trebui sa impiedice pe nimeni sa admire personalitatea istorica a Regelui Mihai, cu care avem norocul de a fi contemporani), insa inainte de a fi republican sunt un adept al unei democratii autentice parlamentare. Imi este aproape indiferent daca seful statului, cu atributii strict protocolare si reprezentative, este un monarh sau un presedinte. Prefer o monarhie curat parlamentara actualului sistem in care semi-prezidentialismul a fost dus in mod ilegal si neconstitutional peste toate limitele, legale, constitutionale, democratice si de bun simt.

Transilvania si Monarhia

M-am gandit sa scriu cu aceasta ocazie cateva randuri despre monarhia in Transilvania. Monarhia are, in Transilvania, o istorie de aproape 1000 de ani (1000 -1948), o istorie mult mai lunga decat in alte regiuni ale Romaniei. O istorie colorata, nuantata, in care monarhii au fost uneori membrii unor dinastii renumite in Europa (Arpad, Anjou, Luxemburg, Iagello, Habsburg, Hohenzollern), alteori au fost monarhi din case nobiliare mai mici, autohtone. Uneori monarhia a fost ereditara, alteori electiva. Transilvania a fost cand parte a Regatului Ungariei (mai ales la inceput), cand Principat, chiar independent.

Primii monarhi care au domnit in Transilvania au fost cei 21 de Regi ai Ungariei din dinastia arpadina. Timp de doua secole, pana in anul 1301, ei au pus bazele Transilvaniei medievale, ca voivodat, cu o populatie distincta fata de celelalte parti ale regatului maghiar, in care cele patru “natiuni”, nobilimea maghiara, secuii, sasii si romanii erau reprezentate in dieta starilor din Transilvania. Mai ales dupa dezastruasa invazie mongola din 1241, arapazii au facut tot ce le a stat in putinta pentru a fortifica si dezvolta Transilvania.

Dupa stingerea dinastiei arpazilor pe tronul Ungariei au ajuns regii dinastiei franceze de Anjou, Carol Robert si Ludovic cel Mare. Ei au impulsionat “occidentalizarea” Transilvaniei, au incurajat, comertul, mestesugurile si au contribuit la fondarea oraselor, intre care Clujul la 1316 a fost unul dintre primele.

Urmatorul rege al Ungariei a fost Sigismund de Luxemburg, in acelasi timp Imparat al Germaniei si Rege al Boemiei. Sigismund a petrecut mult timp in Transilvania, fortificand-o cu cat mai multe cetati, inarmand-o si pregatind campaniile sale antiotomane la sud de Carpati.

Stemele lui Sigismund de Luxemburg pe portalul bisericii Sf. Mihail din Cluj.

Dupa moartea lui Sigismund, guvernatorul (de-facto regele) Ungariei a devenit Iancu de Hunedoara, cel mai stralucit comandant militar al vremii, sic are provenea dintr-o familie nobiliara romana. Fiul sau, Matia Corvinul (de Hunedoara), nascut la Cluj,  a fost poate cel mai mare Rege al Ungariei domnind timp de 32 de ani. Succesorul sau a fost Vladislav Iagello, in acelasi timp Rege al Boemiei.

Stema lui Matia de Hunedoara in Biserica Neagra din Brasov.

Dupa moartea lui Ludovic, fiul lui Vladislav, pe campul de lupta de la Mohacs, si destramarea regatului Ungariei, Transilvania a devenit un Principat electiv independent. Primul Principe al Transilvaniei a fost Ioan Sigismund de Zapolya, un poliglot care vorbea sapte limbi, si care a introdus in Transilvania toleranta religioasa, unica in Europa, prin care cinci confesiuni crestine erau recunoscute si au putut convietui in pace inca inainte ca in alte parti ale Europei sa se duca razboaie confesionale dintre cele mai devastatoare. Alti straluciti principi ai Transilvaniei au fost Stefan Bathory (care a devenit si Rege al Poloniei), Sigismund Bathory, Stefan Bocskay, Gabriel Bethlen si  George Rakoczi, ultimii doi luptand in Razboiul de 30 de ani, si aducand recunoasterea internationala a Transilvaniei ca principat independent.

Dupa recucerirea Ungariei de catre austrieci Transilvania a ramas principat, Imparatul de la Viena (mai intai al germaniei, pe urma al Austriei) fiind in acelasi timp si Principe (ulterior Mare Principe) al Transilvaniei. Astfel Leopold I, Maria Tereza, Iosif II, Francisc II si Franz Joseph au purtat acest titlu in titulatura lor oficiala, ultimii doi fiind primiti cu mare entuziasm in Transilvania cu ocazia vizitelor lor.

In urma primului razboi mondial si a Unirii de la 1918 Transilvania a trecut de la monarhia habsburga la dinastia noastra,din casa Hohenzollern-Sigmaringen. Primii regi fiind Regele Ferdinand si Regina Maria. Putem fi mandri ca Regele mihai, ultimul rege al Romaniei este inca in viata, si ca astazi ii putem ura inca odata “La Multi Ani!”.

 

Update: articolul a fost preluat de cotidianul.ro

Apelul bloggerilor liberali cu ocazia jubileului Regelui Mihai

22/10/2011

Preiau apelul bloggerilor liberali cu ocazia jubileului Regelui Mihai, a aniversarii varstei de 90 ani:

 

24 -27 octombrie – Apel la concordie nationala

In perioada curpinsa intre 24 si 27 octombrie, noi, bloggerii liberali, facem un apel la reconciliere nationala in jurul Monarhului nostru.

In aceste zile, in particular, invitam blogosfera si mass-media la incurajarea unui armistitiu politic. Sunt momente, precum “Jubileul de 90 de ani ai Regelui Mihai”, cand romanii, indiferent de nationalitate, religie sau orientare politica, trebuie sa isi regaseasca speranta comuna intr-un viitor mai bun.

Coroana Romaniei, sub care s-a facut Unirea cea Mare, sa fie macar in aceste zile simbolul sub care sa ne regasim unitatea si fraternitatea pierduta la 30 decembrie 1947.

In vremurile tulburi pe care le traim, avem nevoie mai mult decat orice de un moment de respiro, in care sa ne omagiem in liniste Suveranul. De aceea, noi, bloggerii liberali, ne obligam ca in aceste zile sa nu raspundem niciunei provocari, de orice natura ar fi aceasta, si sa cultivam valorile nationale, in bucuria jubileului Majestatii Sale, Regele Mihai.

Bogdan Duca, Vasi Baescu, Monika Lungu, Liliane Michels, Marius Manea-Rizea, Lilick, Transildania

Ii rugam pe toti colegii nostri care vor sa se alature apelului, sa il semneze si sa il promoveze.”

Am avut privilegiul sa o vad si sa o aud pe Doamna Doina Cornea

02/07/2011

Astazi am trait un eveniment pe care nu-l voi uita niciodata. Am avut onoarea sa fac parte dintr-un grup de prieteni bloggeri care, la initiativa lui Vasi Baescu si datorita ajutorului de nepretuit al Doamnei Elena Uioreanu (multe multumiri!!), au fost oaspetii unei gazde ilustre: Doamna Doina Cornea.

Timpul in care ne-am aflat – impreuna cu Lilick, Mirena Salcudeanu, Elena Uioreanu, Horatiu Buzatu, Vasi Baescu si Epistole pentru Zeus – in prezenta dansei (timp care ni s-a parut mult mai scurt decat a fost in realitate) in camera ei de zi, a fost indeajuns pentru a auzi marturii si relatari emotionante, lectii de viata, sfaturi si indemnuri curajoase.

Doamna Cornea a semnat bucuroasa “Protestul Tradatorilor” (pe care va invit sa-l semnati daca nu ati facut-o deja) care s-a pornit impotriva incercarii criminale de a aduce o insulta Regelui Mihai, adevarului si istoriei Romaniei. Doina Cornea si-a marturisit sentimentele fata de Rege, citez din memorie: “Il iubesc pe Rege si mi-as da si viata pentru el”, si ne-a aratat cu mandrie o fotografie roasa de soare si de vreme care se afla de 20 de ani pe usa de la intrarea casei ei, o fotografie care se afla lipita acolo din 1990 cand i-a fost facuta cadou de catre Principese, la prima lor vizita in tara. In modestia ei desavarsita si admirabila, Doamna Cornea nu ne-a spus ca l-a avut ca oaspete distins pe Rege, care a vizitat-o in toamna anul 2009, pentru a-i decerna Ordinul Regal “Crucea Romaniei” probabil in aceeasi incapere in care am stat noi de vorba cu dansa astazi. Cine altcineva a avut parte de o asemenea onoare, si cum se poate dovedi mai multa modestie?

Tot in acest scurt rastimp Doamna Cornea a inistat sa ne comunice inca odata -si incerc sa rememorez cuvintele ei “importanta spirituala” a protestului civic si politic, a gestului simbolic. “Actul marunt”, cum il numeste Doina Cornea, “poate sa trezeasca ceva in suflet”, sa convinga usor un numar mare de oameni. Conditiile ca “actul  marunt” sa reuseasca sunt curajul, perseverenta, modestia, renuntarea la orice idee de folos personal de pe urma sa. Gestul simbolic trebuie practicat insa oricand si in orice conditii, si -foarte important- indiferent de numarul de sustinatori sau participanti. “Doi daca sunteti e destul”, ne-a spus Doina Cornea, adaugand ca ea in toate demersurile ei nu a mizat sa fie sustinuta de mai mult de cinci persoane.

Cred ca suntem cu totii privilegiati sa fim contemporani cu o asemenea personalitate, care uneste in mod inegalabil modestia, curajul, bunatatea, intelepciunea, ironia, perseverenta, morala si spiritul de sacrificiu.

Fotografia Regelui Mihai pe usa Doinei Cornea.

Viitorul rege al Marii Britanii si Transilvania

11/05/2011

Anul 2011 este unul bogat in evenimente in casele regale europene, in special in cele doua case regale inrudite, cea britanica si cea romana. Acum doua saptamani a avut loc intens mediatizata nunta a Printului William, al doilea in linia de succesiune dupa tatal sau Printul Charles. La eveniment a asistat si Regele Mihai, ca invitat de onoare, fireste, si cu un protocol de care au mai beneficiat doar cateva capete incoronate europene.

Regele Mihai este singura persoana din lume care a asistat la ultimele trei nunti regale ale casei Windsor, cele ale viitorilor monarhi Elisabeta, Charles si William. Deasemenea, tot in acest an Regele Mihai va sarbatori aniversarea de 90 de ani. Ieri, cu ocazia Zilei Regatului Romaniei, 10 mai, Regele Mihai a primit din partea unei delegatii de 60 de londonezi una dintre cele mai vechi distinctii engleze, Freedom of the City of London.

Este cunoscut faptul ca dinastiile regale britanice si romane sunt inrudite prin personalitatea Reginei Maria (in acelasi timp bunica Regelui Mihai, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii si verisoara primara a marelui rege George V al Marii Britanii – bunicul Reginei Elisabeta II).

Mai putin cunoscuta este legatura de familie intre casa regala britanica si o familie din nobilimea Transilvana si amploarea atasamentului fata de Transilvania de care da dovada Printul Charles.

Descendenta transilvana a casei regale britanice vine de la Contesa Claudia Rhedey (1812 -1841). Atragatoarea contesa care si-a petrecut adolescenta in palatul Rhedey din centrul Clujului s-a casatorit cu Alexandru de Württemberg, fiul monarhului regatului din sudul Germaniei. Fiul ei este strabunicul Reginei Elisabeta II a Marii Britanii.

Decedand prematur, in urma unui accident, contesa este inmormantata in judetul Mures in biserica localitatii ei natale Sangeorgiu de Padure. Mormantul ei a fost vizitat nu doar odata de catre stra-stra-nepotul Charles care a si declarat ca “‘Transilvania este probabil în sângele meu‘, adăugând că apreciază Transilvania ca fiind “un ţinut special”

(Printul Charles vizitand biserica fortificata saseasca din Viscri. Foto: Peter Tarry/Financial Times)

Despre implicarea viitorului rege al Marii Britaniei (si al Canadei, Australiei, Noii Zeelande, etc. etc.) in Transilvania as mai vrea sa mentionez urmatoarele aspecte:

* Charles detine mai multe imobile si domenii in Transilvania, in zona locuita mai demult preponderent de sasi. Viziteaza cu regularitate Transilvania, calatoriile sale fiind insa particulare si putin mediatizate in Marea Britanie sau in Romania.

* Prin fundatia sa, “The Mihai Eminescu Trust” printul Charles a patronat renovarea unor cladiri de patrimoniu si biserici fortificate din Sibiu, Sighisoara si din fostele sate sasesti. Unele dintre case au fost transformate in pensiuni si puse la dispozitia amatorilor de turism.

* Ca promotor al agriculturii biologice si ecologice Charles face reclama alimentelor traditionale, naturale din Transilvania si Maramures. In 2009 a declarat ca Transilvania este o comoara din punct de vedere agricol şi al producerii de alimente tradiţionale sănătoase, putând da un exemplu întregii lumi în acest sens. Alta fundatie sprijinita de Printul Charles, “Transylvania Authentica“, emite certificate pentru produse procesate in mod traditional, ajuta producatorii sa-si gaseasca clienti, si sa participe la targurile internationale pentru alimente ecologice.

* Oricand are ocazia Printul Charles face reclama si PR pentru Transilvania, patrimoniul, produsele, istoria si oamenii sai.  Un exemplu (din nou mai putin mediatizat): in octombrie 2010 printul Charles a transmis un mesaj personal cu ocazia evenimentelor “Transilvania pierduta si regasita” (la Washigton DC) si “Transilvania Fest” (la Londra) evenimente co-organizate de catre fundatia sa.

Toate acestea sunt de fapt lucruri imbucuratoare. Nu pot sa nu vad insa si jumatatea goala a paharului: autoritatile noastre nu dovedesc ca sunt constiente de oportunitatile mentionate si de Printul Charles. In loc sa faca reclama pentru destinatiile turistice transilvane cu ajutorul acestuia, ministerul turismului trimite papusi kitschoase si pliante prost traduse la targurile internationale. Patrimoniul unic al Transilvaniei este lasat in mare parte prada degradarii, iar agricultura ecologica este privata de sanse egale in competitia pentru a ajunge pe pietele de desfacere interne sau externe. Si astfel pierdem sansa de a dezvolta durabil economia rurala si de a genera venituri si locuri de munca in agricultura si turism.