Germania revine la un sistem electoral proportional – O victorie pentru democratie si Curtea Constitutionala, o palma pentru CDU, si lectii pentru Romania

Stirea: in ultimele sapatamani grupurile parlamentare din Bundestag-ul german (puterea si opozitia impreuna)  s-au inteles pentru modificarea legii electorale, pentru a asigura un sistem electoral perfect proportional, asa cum a fost cerut de Curtea Constitutionala Federala (Bundesverfassungsgericht), prin deciziile de neconstitutionalitate fata de legea actuala introdusa de popularii lui Merkel in coalitie cu FDP, si care nu a respectat o decizie de neconstitutionalitate din partea judecatorilor supremi.

 

Pentru a intelegede ce au fost palmuiti oamenii lui Merkel si fortati sa faca in sfarsit ce trebuie si nu vroiau trebuie stiute urmatoarele lucruri:
-sistemul electoral german a fost din start conceput ca un sistem proportional (chiar daca jumatate dintre parlamentari sunt alesi uninominal). Este in sine un sistem foarte corect pentru Germania si poate si pentru alte tari insa a avut doua mici defecte in constructie defecte care au devenit evidente abia la alegerile din 2005. Au fost in principal doua defecte mici si usor de corectat, mai multe delatii aici si aici. Primul era ca din cauza alegerii uninominale a jumatate dintre parlamentari, in cele mai multe cazuri (intr-un sistem cu deja 5 sau 6 partide consacrate) alesi cu majoritate relativa (intr-un tur,  deci cu mult sub 50% din voturi in colegiu) un anumit partid, in speta CDU, avea alesi mai multi parlamentari decat ar fi meritat prin proportia voturilor la nivel national. Al doilea mic defect a devenit evident tot atunci cand un candidat uninominal a decedat inaitnea alegerilor si alegerile intr-un singur colegiu au fost amanate cu doua saptamani in 2005, atunci a devenit evident un efect pervers, si anume ca CDU-ular fi avut in total mai multi parlamentari daca nu castiga acel colegiu.

 

– Curtea Constitutionala Germana a fost sesizata si in 2008 cu multa vreme inaintea alegerilor din 2009 a declarat legea electorala neconstitutionala in a impus parlamentului german modificarea ei in aceste doua puncte, fara a stabili insa un termen pentru reforma.  CDU-ul lui Merkel a tras de timp intentionat astfel incat alegerile din 2009 s-au desfasurat pe acelasi sistem electoral declarat neconstitutional.

– Si mai scandalos si rusinos a fost insa ca noua coalitie CDU-CSU-FDP a votat in 2011 o noua lege electorala, care insa nu a remediat principala problema, neproportionalitatea sistemului. O sfidare deschisa la adresa Curtii Constitutionale, si a principiilor democratice. De data aceasta Curtea Constitutionala s-a sesizat si a fost sesizata si de partidele din opozitie, si de ONG-uri care lupta pentru mai multa democratie. Curtea a decis foarte repede, dand din nou verdict de neconstitutionalitate legii nedemocratice si neconstitutionale pe care si-ar fi dorit-o Merkel si slujbasii ei.  De data aceasta a impus si un termen scurt pentru modificarea legii.

 

– In aceste saptamani se prevede in sfarsit un acord a tuturor partidelor, iar Germania va reveni definitiv la un sistem electoral deomcratic, just si proportional, chiar daca CDU nu si-a dorit acest lucru.
Existau doua solutii pentru rezolvarea problemei – problema care ar fi existat si in Romania avand in vedere ca ssistemul german a fost propus si in Romania. Cele doua solutii (si recomandarea mea) le-am prezentat si in articole precedente.
1. Prima solutie este ca toti candiatii alesi uninominali in colegiile care ar trebui sa insumeze 50% din numarul total de parlamentari sa fie alesi. asta inseamna ca in cazul in care un partid alege cu majoritati mici, relative, mai multi candidati uninominali decat numarul total care i se cuvine, atunci numarul parlamentarilor nu este suplimentat doar cu acesti parlamentari, ci si cu parlamentari suplimentari pentru celelalte partide , astfel incat per total proportia fiecarui partid in parlament sa reprezinte proportia voturilor.  Consecinta este ca numarul parlamentarilor nu poate fi fixat, el poate fluctua cu mult sau cu putin peste un anumit numa minim. Aceasta este solutia pe care au ales-o parlamentarii germani.

 

2. A doua solutie pentru a preveni asemenea situatii intr-un “sistem german” este reducerea numarului parlamentarilor alesi uninominal de la 50% la 40 sau 30%.  Aceasta solutie are avantajul ca nu este nevoie de “parlamentari suplimentari” pentru a respecta proportionalitatea, ca numarul parlamentarilor poate fi fix si stabilit prin lege.

 

Fireste ca sunt si alte sisteme electorale mai utile decat sistemul german. Avand in vedere faptul ca sistemul german este superior sistemului actual din Romania, si mai multi politicieni l-au adus in discutie am facut aceste precizari importante. In concluzie, pe langa palmele pe care le-au primit-o CDU-CSU (dar si parte din SPD si FDP) pentru deonstratia ca nu li se pare importanta democratia sau decizia Curtii COnstitutionale, pentru Romania ar fi urmatoarea lectie:
Asa cum nu exista niciun motiv ca toti candiatii sa fie alesi uninominal, nici sistemul german care a fost pana acum nu poate fi un model, pentru a pastra un numar fix de parlamentari respectand proportionalitatea si in cele din urma corectiudinea votului pentru alegerea institutia suprema reprezentativa a unei democratii.

Mare atentie la sistemul electoral! Urmeaza saptamani decisve

In ultimele zile a revenit in agenda publica modificarea celei mai importante legi organice, legea electorala. O comisie a Camerei Deputatilor a dezbatut tema, a rezultat intentia de a schimba sistemul, uninominalul majoritar nu a fost preferat de catre majoritatea componentilor comisiei care au optat pentru un sistem “mixt” (altii spun “german”), in care 50% dintre parlamentari sunta lesi uninominal intr-un tur, iar restul repartizati de pe liste. Subiectul a fost pasade catre comisie Autoritatii Electorale Permanente, care in aceasta saptamana urmeaza sa faca o recomandare. De aici decurg o serie de probleme, pe care le consider extrem de importante, si care merita o foarte mare atentie.
Inainte de toate, ca mica paranteza, eu sustin un sistem perfect proportioal pe liste partial deschise (unde alegatorul decide si partidul dar si candidatii preferati de el), in circumscriptii electorale cat mai mari cu putinta. Acum insa lucram cu materialul clientului, si temele sunt altele.

 

1.  Uninominalul majoritar a fost respins. Sa nu ne bucuram prea devreme – asta nu inseamna ca va fi propus un sistem proportional, sau unul mai bun si corect decat cel actual!

De cand am inceput sa scriu pe acest blog am avertizat cu prisos de argumente impotriva sistemelor uninominal majoritare (intr-un tur sau doua), nedemocratice, care isi bat joc de votul alegatorului, si duc la rezultate perverse, in care o minoritate devine o majoritate, majoritatea voturilor sunt pierdute sau se regasesc in opozitie, si care distrug sistemul de partide si reprezentarea corecta a optiunilor politice exprimate la urme in Parlament.

Acest sistem a fost sustinut de Traian Basescu, si daca nu de intreg PD-ul cel putin de nenumaratele sale portavoci din media, fie politicieni sau ziaristi. Mai recent a fost sustinut in contrapartida, si mai mult de ochii lumii decat sincer,  de catre liderii PNL si PSD, intr-o incercare extrem de nefericita de a pune oglinda in fata pedelistilor care fireste nu au cum sa mai sustina un sistem neproportional care i-ar sterge de tot din Parlament.

 

Nu sunt deloc surprins ca uninominalul majoritar nu are sustinerea necesara in Parlament. Portocaliii nu si-l mai doresc, UDMR-ul care detine balanta puterii nu la vrut niciodata. Nici in PNL nu are o sustinere adevarata. Crin Antonescu l-a calificat recent, si pe buna dreptate drept o aberatie nedemocratica chiar pentru alegerea unei singure persoane (presedinte, primar, presedinte de consiliu judetean). Calin Popescu Tariceanu a facut, tot recent la Antena 3 o pledoarie excelenta pentru un sistem de vot proportional. La PSD nus tiu prea bine cum stau lucrurile in afara declaratiilor pro-uninominal ale lui Victor Ponta, insa sunt sigur ca Adrian Nastase si alti parlamentari PSD nu ar sustine acest uninominal.
Vestea foarte buna este deci ca uninominalul majoritar nu va veni. Nu este un motiv de jubilatie insa, pentru ca de aici incolo incep problemele.

 

Ce va propune AEP?

Mis e pare suspect faptul ca parlamentarii puterii pun in sarcina Autoritatii Electprale Permanente gasirea unui sistem de vot. Sistemul electoral trebuie stabilit si dezbatut pe larg in Parlament, dar si in dezbateri publice, cu audierea expertilor academici in domeniu, a ONG-urilor competente, in media si in forul legiutor. Dupa cum stim in fruntea AEP se afla acum reprezentanta numita de PDL, care a petrecut cu pedelistii chiar in noaptea ultimei lor victorii electorale.

 

“Mixt” nu inseamna proportional, sau “german”

Propunerile care vor veni din partea AEP, si dezbatarile si modificarile ulterioare ale propunerii legislative, trebuie analizate cu maxima prioritate si atentie.
Doar faptul ca jumatate dintre parlamentari vor fi alesi uninominal, iar restul pe liste nu garanteaza absolut nimic, nu asigura corectitudinea sistemului de vot.

 
Un sistem mixt, dar neproportional, se practica in Ungaria, cu consecinte pe cre le consider nefaste pentru  democratia si independenta institutiilor din Ungaria.

 

In al doliea rand este cunoscut faptul ca PDL si-ar dori un sistem mixt, in care cei 50%  de pe “lista”, ar fi candidatii din colegiile uninominale clasati pe locurile doi. Ar rezulta o farsa cam la fel de rusinoasa ca uninominalul majoritar, in care indiferent de votul alegatorilor rezultatul ar tinde mereu catre un fifty-fifty intre doua tabere mari politice.

In al treilea rand sistemul german, si voi explica imediat, nu poate fi preluat integral in Romania. Pentru a fi preluat necesita anumite modificari, nu doar din cauza ca in Germania este folosit doar pentru alegerea Bundestagului.
Faptulc a nu paote fi copiat in scara de 1:1 inseamna o usita din dos pentru amendamente si modificari, cu totul altele decat cele necesare pentru a-l adapta la nevoiile noastre.

 

Lucrurile sunt foarte simple: exista un singur instrument pentru a masura calitatea, viabilitatea si corectitudinea sistemului si sistemelor de vot care vor fi propuse si dezbatute de acum incolo: proportionalitatea. Daca vor fi proportionale va fi in ordine. Daca nu vor fi proportionale vor avea o influenta profund negativa si pe termen mediu si lung in dezvoltarea unei culturi politice democratice si sanatoase in Romania. Cu aceasta unealta trebuie verificat orice sistem electoral care va fi discutat sau propus ca lege in saptamanile care vin.

 

2. Sistemul “german” e bun, daca e modificat cum trebuie

 

Sistemul german l-am prezentat pe larg aici. In anumite conditii este un sistem mai bun decat cel actual fiind un sistem proportional. Pe scurt ma voi  referi la cele trei patru probleme ale sale, care fiind minore, sunt usor de remediat.

 

2.1 In Germania exista 16 Land-uri, regiuni descentralizate, prin urmare exista 16 liste regionale, de compensare, pentru a asigura proportionalitatea.
In Romania nu exista regiuni descentralizate, cu toate ca ar trebui. Nu ar fi bine, tocmai dina cest motiv, ca lista sa fie una singura, nationala, pe de alta parte nu este bine sa fie prea multe. Intr-un prim pas cred ca ar fi bine sa existe trei liste pe cele trei mari regiuni istorice: a. ) Moldova b.) Transilvania-Banat (inclusiv Crisana) c.) Muntenia-Oltenia-Dobrogea. Ulterior unei descentralizari adevarate ar putea fi mai multe, dar nu mai multe decat cele sapte sau opt regiuni istorice inclusiv Bucuresti.

 

2.2 In Germania se modifica acum sistemul german.
Din cauza complexitatii federale in sistemul german s-a strecurat o problema care a devenit evidenta atunci cand din cauza decesului unui candidat intr-ul colegiu s-au amanat alegerile. S-a demonstrat atunci un efect pervers prin care la alegerile ulterioare din acel colegiu un rezultat bun pentru un anumit partid ar fi afectat in mod negativ rezultatul general al partidului respectiv. Curtea Constitutionala din Germania a reactionat imediat declarand neconstitutional sistemul de vot de pana acum si cerand Bundestagului sa-l modifice pentru a elimina aceasta problema. Din pacate, coalita CDU-FDP a operat o reforma care pretinzand ca rezolva problema a creat altele si mai mari, si care a fost imediat atacata din nou la Curtea Constitutionala. Aceasta va casa probabil si aceasta solutie proasta.
Pe scurt: sistemul german perfectionat nu va fi gata inaintea alegerilor din Romania, si de aceea nu poate fi anticipat sau preluat.
Si aici solutia pentru Romania este extrem de simpla: pentru a respecta proportionalitatea, numarul de mandate in Parlament trebuie atribuit in fuctie de numarul de voturi pentru partidul respectiv, pe lista nationala sau pe cele trei liste regionale.

 

2.3 Numarul de parlamentari si impartirea 50% uninominali – 50% pe liste
O caracteristica a sistemului german este ca numarul parlamentarilor nu este fix, ci poate creste din cauza impartirii 50-50. Daca un partid castiga uninominal mai multe mandate decat i-ar cuveni atunci acei candidati raman alesi dar pentru a respecta proportionalitatea si corectitudinea votului creste putin numarul total al parlamentarilor.
Asta inseamna ca numarul parlamentarilor nu poate fi stabilit si fixat prin lege.
Este o problema? In opinia mea deloc: Daca numarul parlamentarilor fluctueaze usor pentru a asigura proportionalitatea este un lucru foarte bun. Avand in vedere obsesia absolut bolnava, si propaganda din Romania in care numarul parlamentarilor ar fi cea mai mare problema pentru tara cred ca detractorii unui sistem proportional se vor folosi de aceasta falsa problema, si vor inceca  introduca un sistem neproportional folosindu-se de aceasta portita.
Si aici solutia este foarte simpla:  numarul parlamentarilor alesi uninoinali trebuie redus de la 50% din totalul parlamentarilor undeva la 40 sau 35%. Atunci poate fi stabilit si prin lege un plafon maxim de parlamentari si toata lumea este multumita.

 

2.4 Cele doua voturi si ordinea lor
Sistemul german presupune doua buletine de vot, unul pentru candidatul uninominal, al doilea pentru lista de partid. Doar al doilea buletin de vot, cel pentru lista, este cel cu adevarat relevant, cel care determina in mod corect, proportional, raportul de forte in Parlament, cine guverneaza si cine se afla in opozitie. Dintr-o mica eroare de design in Germanianuletinul de vot cu adevarat important nu a fost pus in fata, fiind denumit “Zweitstimme”, adica votul secund, permitand impresia falsa ca ar fi mai putin important decat “Erststimme”, primul vot. In Germania insa nu exista aceasta problema, pentru ca deja la scoala copii sunt educati politic, si afla ca “al doilea vot” este singurul important.

 
In Romania sunt sigur ca ar exista confuzii foarte usor de remdiat, de aceea in cazul in care exista doua buletine de vot, cel pentru lista de partid trebuie sa fie primul, si comunicat ca atare. Am vazut anumite informatii conform carora se doreste un singur buletin de vot, ceea ce ar insemna din nou ca nu va fi vorba de sistemul german si ca alegatorul nu ar avea posibilitatea sa aleage mai bine, pe de o parte partidul pe care il vrea la putere, dar nu neaparat si pe candidatul uninominal propus de acel partid in colegiul sau.

 

Voi urmari cu interes urmatoarele evolutii.