Posts Tagged ‘Ionel Haiduc’

Rezolutia comuna Universitatii Babes-Bolyai Cluj, a Academiei Romane si a ICOMOSRomania in urma conferintei Rosia Montana in Istoria Universala

14/11/2011

REZOLUŢIA

Conferinţei

ROŞIA MONTANA ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ

Cluj-Napoca, 11-12 noiembrie 2011

Conferinţa ROŞIA MONTANĂ ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ, organizată de Universitatea Babeş-Bolyai, Academia Română şi ICOMOS România, cu participarea unor specialişti geologi, geografi, chimişti, biologi, istorici, arheologi, arhitecţi, economişti, ingineri, sociologi, agronomi, lingvişti etc. din ţară şi străinătate (Germania, Italia, Marea Britanie, Ungaria), analizând patrimoniul natural, istoric, arheologic şi cultural al zonei Roşia Montană, în contextul implementării proiectului RMGC, a ajuns la următoarele concluzii:

  1. Roşia Montană posedă un potenţial natural (morfologic, hidrografic, climatic, biogeografic) specific, ce va fi afectat iremediabil de proiectul actual.
  2. Patrimoniul geologic al Roşiei Montane, ca şi al întregului “patrulater aurifer” al Munţilor Apuseni este alcătuit din zăcăminte de aur, argint, cupru, telur, wolfram etc, de o mare valoare economică. In actuala situaţie, a unei crize internaţionale de resurse minerale, aceste zăcăminte sunt resurse strategice ale statului român ce trebuie valorificate in strânsă corelaţie cu interesele majore ale acestuia.
  3. Se apreciază că zăcământul de la Roşia Montană conţine mai mult aur şi argint decât s-a estimat de către investitorul implicat. O evaluare riguroasă a acestuia de către specialiştii statului român, conform principiului audiatur et altera pars, inclusiv pentru alte minerale asociate şi conţinutul de metale rare, deosebit de valoroase, este imperios necesară.
  4. Prin efectul contractului actual, statul român a cedat practic zăcământul de la Roşia Montană gratuit unei companii externe. Reevaluarea sa este stringentă şi imperios necesară, inclusiv sub aspectul costurilor sociale şi de asigurare a riscurilor, luând în calcul costurile sociale şi de asigurare a riscurilor proiectului.
  5. Patrimoniul istoric, arheologic şi cultural de la Roşia Montană este de notorietate mondială(Panteon al Daciei RomaneMiracolul arheologic al Daciei Romane – referitor la tăbliţele cerate –Eldorado arheologic), a cărui distrugere nu poate fi justificată de nicio formă de exploatare economică.
  6. Prin distrugerea vestigiilor unice istorice, arheologice şi culturale de la Roşia Montană (galeriile daco-romane, siturile arheologice, cimitire, edificii de cult etc.) sunt afectate iremediabil numeroase dovezi ale etnogenezei şi continuităţii poporului român, constituente ale civilizaţiei europene.
  7. Din zona arheologică de la Roşia Montană a fost cercetată arheologic în mod ştiinţific doar o infimă parte.Anularea imediată a tuturor avizelor de descărcare de sarcină arheologică, inclusiv a celui din 14.07.2011-Cârnic, se impune deoarece contravin legislaţiei în vigoare.
  8. Autorităţile publice chemate să apere patrimoniul istoric, arheologic şi cultural de la Roşia Montanătrebuie să îşi facă datoria şi să acţioneze conform intereselor naţionale.
  9. Riscurile induse peisajului şi mediului de proiectul RMGC sunt multiple, severe şi de lungă durată, iar gestiunea efectelor acestora rămâne după încheierea exploatării, în seama exclusivă a statului român. Iazul de decantare din Valea Cornei va fi o veritabilă bombă ecologică cu potenţial de explozie întârziată.
  10. Proiectul contravine majorităţii absolute a principiilor dezvoltării teritoriale ale Uniunii Europene: dezvoltarea durabilă, coeziunea teritorială, principiul ecologic, principiul dezvoltării economico-sociale echilibrate, principiul avantajului comparativ.
  11. Proiectul este deficitar conceput în ceea ce priveşte peisajul şi mediul aferent. El vizează obţinerea de avantaje maxime şi rapide pentru promotor, prin extorcarea unei resurse economice şi strategice de primă importanţă, în vreme ce statului român îi revine o infimă parte din câştigurile preconizate. În schimb, toate consecinţele nefaste de după închiderea exploatării miniere (gestiunea unui imens depozit de metale grele şi cianuri secole la rând, distrugerea unui patrimoniu ştiinţific şi cultural inegalabil) urmând să fie suportate numai de cetăţenii statului român.
  12. Derularea proiectului va avea efecte psihologice incalculabile asupra populaţiei zonei, care va migra în masă din vecinătatea unui lac cu cianuri şi metale grele ce pot polua pânza freatică şi pot fi antrenate de agenţii atmosferici pe suprafeţe mult mai extinse decât cele ale exploatării propriu-zise. În acest context orice afirmare a turismului în zonă, aşa cum susţin promotorii proiectului, devine iluzorie.
  13. Reconsiderarea modului de valorificare a zăcământului în folosul statutului român şi în respectul dreptului la proprietate, în condiţii de prezervare a valorilor peisagistice, istorice, arheologice şi culturale,este obligatorie.
  14. Valorificarea turistică inspirată a peisajului şi vestigiilor istorice şi arheologice de la Roşia Montană poate aduce localităţii, zonei şi poporului român, pe o durată nedeterminată, beneficii mult mai mari decât exploatarea zăcământului aurifer într-o perioadă de timp limitată, cu costuri materiale şi spirituale infinit mai mici.
  15. Proiectul actual trebuie oprit şi înlocuit cu o strategie de dezvoltare economică durabilă a localităţii în respectul valorilor şi potenţialului său cultural şi natural în care turismul, agricultura, valorificarea fondului forestier şi alte activităţi tradiţionale să coabiteze eficient cu mineritul. În acest context, elaborarea unui nou PATZ de către o instituţie avizată şi echidistantă, este stringentă.
  16. Participanţii la conferinţă susţin, cu argumente ştiinţifice de necontestat, necesitatea continuării demersurilor pentru înscrierea Roşiei Montane în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Participanţii la Conferinţa ROŞIA MONTANA ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ solicită autorităţilor statului român să ia notă de opiniile ştiinţifice autorizate ale specialiştilor români şi străini şi să oprească proiectul actual, deja menţionat, extrem de defavorabil intereselor propriului popor. El trebuie substituit cu un plan de amenajare şi o strategie de dezvoltare durabilă a zonei, în condiţii de prezervare a patrimoniului său material şi spiritual de valoare mondială.

Participanţii îi mandatează pe cei de mai jos să facă cunoscută această Rezoluţie.

Rector,
Prof. univ. dr. Andrei MARGA

Preşedinte,
Acad. Ionel HAIDUC


Preşedinte,
Conf. univ. dr. Sergiu NISTOR

(Si) Casa Regala apara Rosia Montana. Felicitari Casei Regale pentru acest demers civic!

12/07/2011

Luni 27 iunie 2011, in cadrul unei ceremonii oficiale la Palatul Elisabeta, Casa Regala a Romaniei si-a asumat Inaltul Patronaj asupra Fundatiei Culturale Rosia Montana. Certificatul regal de Inalt Patronaj a fost inmanat de catre Principesa Margareta directorului Fundatiei, profesorul Ioan Piso. La ceremonie a participat si presedintele Academiei Romane, profesorul Ionel Haiduc, care a rostit si el un discurs pentru a sustine cauza patrimoniului si dezvoltarii durabile a Rosiei Montane.

Casa Regala a Romaniei se alatura astfel Academiei Romane, Bisericii Ortodoxe si Catolice, si multor altor organizatii non-guvernamentale si initiative pentru apararea Rosiei Montane fata de proiectul Rosia Montana Gold Corporation.

(sursa foto si text: Blogul ASR Principele Radu al Romaniei)

Postez un fragment din discursul ASR Principesa Margareta:

Casa Regală a României, care a fost martora directă a prăbușirilor identitare, instituționale și economico-sociale din a doua jumătate a secolului trecut, nu are cum să fie indiferentă la drumul Roșiei Montană în viitor. Alături de Academia Română, de Bisericile Ortodoxă și Catolică și de societatea civilă, Familia noastră va sprijini, în orice fel posibil, salvgardarea și înflorirea virtuților și valorilor Roșiei Montană, așa cum s-au dăltuit ele timp de două mii de ani.

Felicit Fundaţia Culturală Roşia Montană pentru programele şi proiectele pe care le-a dezvoltat pe parcursul celor trei ani de activitate şi pentru realizarea şi lansarea, în luna mai 2011, a ghidului cultural-turistic dedicat Roşiei Montane. Acest ghid este un instrument preţios – o adevărată monografie prin intermediul căreia putem descoperi istoria, arhitectura şi frumuseţea acestei regiuni.

Acord, astăzi, Înaltul Patronaj Regal Fundaţiei Culturale Roşia Montană luând în considerare nobilul ţel al acesteia de promovare şi conservare a bogăţiilor naturale şi a valorilor comunităţii din această regiune unică a Munţilor Apuseni.

Ţara noastră are nevoie de valori durabile, de oameni şi proiecte care să contribuie la păstrarea patrimoniului regiunilor din România. Cu fiecare nouă activitate, Fundaţia Culturale Roşia Montană va ajuta comunitatea de aici să se afirme şi să devină vizibilă pe plan naţional şi european.