Posts Tagged ‘infrastructura’

Waterloo-ul Angelei Merkel, tratatul fiscal si Romania

22/06/2012

Angela Merkel a suferit un dublu Waterloo ieri.

 

In primul rand pentru a primi aceptul opozitiei pentru votarea tratatului fiscal (este nevoie de o majoritate d edoua treimi in ambele camere) a fost nevoita sa accepte toate conditiile opozitiei: taxa pe tranzactii la bursa, program de investitii si crestere econominca de sute de miliarde de euro. Cu alte cuvinte: politica Merkozy-FMI de “salvare” prin austeritate si bani din tiparnita pentru banci (implementata de Basescu-BNR-FMI in Romania) a fost inmormantata definitv si in Germania.
In al doilea rand, ieri dupamasa presedintele (conservator!) al Germaniei, a anuntat ca nu va semna (promulga) legea de ratificare a tratatului fiscal (imediat) dupa votul favorabil care va avea loc saptamana viitoare in Parlamentul German. Motivul: Curtea Constitutionala a Germaniei i-a cerut acest lucru (un gest fara precedent), pentru a avea timp sa delibereze plangerile de neconstitutionalitate, inainte ca legea, a carei consecinte sunt cu adevarat dramatice din multe puncte de vedere,  sa intre in vigoare. Curtea Constitutionala germana a mai torpilat recent si nenumarate alte legi ale guvernului Merkel, si foarte probabil va declara neconstitutionala si legea electorala.
Prin urmare Germania, tara care prin decizia unilaterala si fara consultarea Parlamentului a incercat sa impuna aceasta lege intregii Europe (doar cehii si englezii au fost destepti sa o respinga din start)  nu va ratifica tratatul fiscal foarte curand (in niciun caz pe 1 iulie). Este posibil sa nu-l ratifice niciodata. Politica gresita a Angelei Merkel (politica neocon – FMI ) este deja aproape zi de zi blocata chiar in Germania de catre Curtea Constitutionala, garantul democratiei germane.

Caricatura in saptamanalul politic conservator Cicero:  Germania (masina) condusa de Angela Merkel cu girofarul pachetelor de urgenta pentru “salvarea Euro”, calca acvila germana (stema germaniei, simbolul constitutiei si democratiei germane), si este oprita de judecatorul in roba rosie a Curtii Constitutionale, politistul care o amendeaza. Angela Merkel ii zice: “Ah, trebuia sa va intreb mai intai (inainte sa calc Constitutia)?”

 

Promotorul cel mai infocat din Romania al Tratatului Fiscal este Traian Basescu. In lunile de iarna gasise el acest carlig de care s-a agatat din mai multe motive: pentru a forta o schimbare a Constitutiei (pentru implementarea tratatului) in termeni dicati de el, pentru a-si demonstra servilismul fata de licuricii mijlocii deveniti intre tim mai mari Germania si Franta, Merkel si Sarkozy. Un servilism indreptat profund impotriva intereselor Romaniei, care pe langa ca nu face parte din zona Euro, are cu totul alte probleme decat tarile pentru care Merkozy au nascocit medicina panaceu a tratatului fiscal.

 
In februarie, cand nici opozitia de atunci nu avea curajul sa critice deschis tratatul fiscal, am scris un articol amplu, enumerand toate motivele pentru care “Doamne Fereste ca Romania sa semneze tratatul fiscal”. Ultimele evenimente ma confirma si in acest context este chiar foarte bine ca Romania sa nu mai fie reprezentata niciodata la intalniri la nivel inalt in cadrul UE de catre presedintele Basescu.

 

In mod cert indatorarea nu este o solutie in sine pentru iesirea din criza. Tocmai Basescu si guvernul sau PDL-UDMR-tradatori-FMI-BNR, au fost cei care au indatorat in trei ani romania cu dublul tuturor datoriilor anterioare din ultimii 20 de ani, peste 30 de miliarde. Cu siguranta in Romania trebuie schimbate in mod inteligent si  legile fiscale, taxele, si trebuie combatuta evaziuanea, tot in mod inteligent: Insa avand in vedere decalajul enorm al romaniei inc e priveste infrastructura, ratificarea tratatului fiscal ar fi insemnat prelungirea eterna  a agoniei economice din Romania. Guvernele actuale si viitoare ale Romaniei trebuie sa se poata indatora, peste limitele tratatului fical Merkozy, cu conditia sa foloseasca acesti bani in investitii generatoare de crestere economica, investitii in infrastructura (autostrazi, cai ferate, electrificare, canalizare) si educatie.

P.S. Nota Bene sau Disclaimer: nu sunt in niciun caz eurosceptic, anti-european, din contra. Sunt un adversar inversunat a propagandei eurosceptice din Romania, cea care fara niciun motiv intemeiat incearca sa mentina Romania in afara Europei si in afara valorilor europene.
Daca exista probleme in cadrul Uniunii Europene, si exista, acestea trebuie tratate ca atare, cu totul diferentiat de propaganda anti europeana. Este vorba de politici si masuri gresite care au fost implementate la nivel european de catre unii lideri europeni, cum ar fi Merkel, Sarkozy sau aliatul lor Berlusconi. La fel si euroscepticii de fatada din Anglia, Cehia sau Polonia, care cu toate ca s-au opus anumitor masuri nu au contribuit cu nimic pentru a rezolva corect situatia.

Doamne fereste ca Romania sa semneze sau sa ratifice “tratatul de stabilitate” al lui Merkozy!

27/02/2012

Romania nu are absolut niciun motiv sa semneze “tratatul de stabilitate” pe care Basescu, PDL, si guvernul (PDL-FMI-BNR-UNPR-UDMR-minoritati) si l-au insusit. Mult mai grav: semnarea sau ratificarea acestui tratat ar echivala, intre altele, cu o semnatura pe o condamnare eterna a Romaniei la saracie si subdezvoltare, un act de subminare a economiei nationale. Argumentele pe larg:

1.  Cum s-a nascut aceasta propunere de tratat si ce prevedea el initial.

Cu ocazia summit-ului UE din decembrie, s-a inscenat o piesa proasta. S-a creat mai intai o presiune mediatica, un fals scenariu apocaliptic, cu Merkel si Sarkozy in rol de salvatori. Merkozy nu au propus nici mai mult nici mai putin decat rescrierea tratatului UE, in termeni dictati de ei, ad-hoc. Marea Britanie s-a opus, astfel incat tratatul UE nici nu se poate modifica, insa peste 20 de tari intre care si Romania, mai bine zis Basescu, si-au semnalat acordul pentru o intelegere restransa.

Punctele cele mai importante si in acelasi timp cele mai problematice ale acestui tratat:

– limitarea datoriei structurale la 0,5% din PIB

– introducerea de amenzi automate daca aceasta limita este incalcata

– cresterea rolului FMI prin suplimentarea finantarii sale, in mod unilateral de catre statele UE cu peste 250 de miliarde de euro.

2. Rolul Romaniei

Cu toate ca toata lumea care a vorbit de acest tratat, pana si Merkozy, cei care l-au propus, stiau ca este o propunere pentru stabilizarea zonei Euro, reprezentantii Romaniei, care nu face parte din zona Euro, au fost printre primii care l-au sustinut neconditionat si pentru Romania. In ultimele doua luni guvernul Basescu a inceput propaganda masiva, pentru ca Romania sa fie prima tara non-Euro care sa implementeze acest tratat. Partidele din guvern si l-au asumat, si au au pus presiune pe Opozitie sa-l semneze neconditionat. Despre motive si implicatii in cele ce urmeaza.

3. Argumente pentru care guvernul Romaniei nu are voie sa semneze acest tratat, care ar insemna incatusarea si autocondamnarea Romaniei la saracie, subdezvoltare si la pierderea suveranitatii.

3.1 Tratatul nu exista

In afara bluff-ului mediatic organizat de Merkozy in decembrie, acest tratat nici nu exista de fapt. Nu exista niciun text comun propus, sau agreat. Cum era foarte clar din start, nici macar tarile din zona Euro nu ar fi avut niciun motiv sa fie de acord cu el, si nu vor fi. Santajate la maxim sa colaboreze la inca un succes mediatic pe hartie al unui summit, au murmurat acolo un “Da”. Insa in ultmele doua luni toata tema a intrat in adormire.  Nimeni nu mai vorbeste de ea, nimeni nu crede ca se va implementa. Din contra, saptamana trecuta 12 sefi de guvern din UE, au semnat o scrisoare deschisa, adresata direct Comsiei Europene, si indirect adresata Merkozy. In ea cer o focusare a politicilor economice catre generarea de crestere economica. Romania nu a semnat aceata scrisoare si nici nu a luat vreo pozitie fata de ea (poate nici nu au fost intrebat primul ministru Ungureanu). Scrisoarea a fost semnata de catre David Cameron, prim ministrul al MB, Mario Monti (Italia), Mariano Rajoy (Spania), Mark Rutte (Olanda), Frederick Reinfeldt (Suedia), Donald Tusk (Polonia), Necas (Cehia), Radickova (Slovacia),  si de prim ministrii Irlandei, Finlandei, Estoniei si Lituaniei. O manusa aruncata Frantei si Germaniei, un mesaj: “Gata, nu mai dictati voi doi temele”.

Indifrerent de aceste fapte, pentu a ajunge la concluziile cele mai importante trebuie pornit de la premiza ca aceste propuneri ar fi in continuare pe agenda, asa cum au fost stabilite initial.

3.2 Nu suntem in zona Euro, de ce sa-l implementam noi?

Intentia, cel putin declarata, este stabilitatea zonei Euro. Romania este in zona Euro? Doar din aceasta cauza nu are niciun motiv sa-l semneze. Asa cum si Anglia sau Cehia au spus din start ca nu e treaba lor.

Chiar daca Romania vrea sa adere candva la zona Euro, nicidecum acest tratat nu este o conditie pentru aderarea la Euro. Din contra, ar fi contra productiv. Limitarea datoriei la 0,5% din PIB acum nu este in niciun caz o masura pentru iesirea Romaniei din prapastia economica in care se afla, sau pentru a crea o convergenta cu tarile din UE.

3.3 Guvernul Basescu, cel care care a dublat datoria romanilor in ultimii trei ani fara sa construiasca nimic, ultimul care are dreptul sa vorbeasca  sau sa dea lectii despre datoria publica.

In anul 2008 totalul datoriei publice a Romaniei insuma o valoare de circa 14% din PIB, un nivel ok. Nu spun neaparat sanatos, pentru ca daca ar fi fost ceva mai inalt, dar banii respectivi ar fi fost investiti in infrastrucura, nu ar fi fost nicio problema. In ultimii trei ani guvernele lui Basescu, prin imprumuturi FMI sau de pe pietele bancare, au reusit sa dubleze, aproape sa tripleze nivelul datoriei publice al Romaniei acumulat in 18 ani!

Raportata la bugetul anual datoria a fost in 2000 de 4,7% din PIB, in 2001 de 3,5%, de atunci a scazut in 2002 la 2%, in 2003 de 1,5%, in 2004 si 2005 de 1,5%, in 2006 de 2,2%, in 2007 de 2,6% in 2008 de 5,7%. In 2009 au crestut la 8,5%, in 2010 la 6,4% din PIB, pentru 2011 si 2012 nu ne putem astepta la o cifra mai mica decat aceasta.

Prin urmare, Basescu, PDL-ul, dar si Pambuccienii, Kelemenii, si gradatii din UNPR care-l sustin, sunt absolut ultimii care au dreptul sa vorbeasca despre o ingradire la o,5 % a datoriei publice!

Inainte de toate ei ar trebui sa dea primii o socoteala: unde s-au dus cele 20 pana la 30 de miliarde de euro de datorie pe care le-au acumulat in ultimii 3 ani? Unde sunt banii pe care toti romanii vor trebui sa-i plateasca inapoi, ce s-a facut cu ei? Daca ar fi fost investiti toti in infrastructura ar fi fost in ordine, ar fi generat creste re economica. Stim insa ca nu a fost asa.

Nu trebuie sa fi economist pentru a sti ca sume exorbitante de bani imprumutati nu pot fi folosite pentru cheltuieli curente.

Deficitele bugetare ale statelor UE din ultimii ani

3.4 Prioritatile zero ale Romaniei, principiul de-a dreptul comunist “toti la fel ” si ipocrizia franco-germana.

Incep cu ultimul aspect, dupa cum puteti vedea si in tabelul de mai sus: in 8 dintre ultimii 10 ani Germania a incalcat criteriul Maastricht pentru zona Euro, de datorie noua sub 3% din PIB, iar Franta a incalcat acest critreriu in 7 din ultimii 10 ani. Au facut-o si pe vreme buna, 3-4 ani la rand,  inaintea declansarii crizei economice. Atunci au gasit tot felul de scuze. Dupa inceperea crizei nici nu au mai cautat scuze. Acum vor sa impuna o limita de 0,5% pentru tot restul tarilor, si cele care inaintea crizei nu au facut datorii excesive.

Principiul “toti la fel” incalca toate principiile rationale de bun simt si economice. Nici macar toate statele din zona Euro nu se afla la acelasi standard de dezvoltare. Nici la acleasi standard de indatorare, incalcat tocmai cel mai des de Franta sau Germania. Nu mai vorbim de Romania, tara care prin Basescu si sustinatorii sai sustine cel mai infocat tratatul.

Si mai clar spus: daca guvernul actual ar Romaniei ar semna si ratifica asemenea prevederi ar insemna o condamnare definitiva la moarte lenta pentru Romania. Dintre toate tarile din UE, Romania este cea mai subdezvoltata economic si infrastructural.

Romania poate si chiar trebuie neaparat sa investeaca masiv in infrastructura, pentru a creste economic, si a reduce din handicapul urias pe acare il are chiar fata de alte tari foste comuniste. Trebuie sa o faca din toate resursele posibile (nu doar din fondurile UE pe care oricum portocaliii sunt prea incapabili si corupti pentru ale accesa): Pe langa fondurile UE,  din taxe, si desigur si pe bani imprumutati, daca acestia merg in investitii in infrastructura.

4. Pe scurt despre motivele guvernantilor si rapunsul opozitiei

4.1 Motivele lui Basescu, cam transparente si penibile sunt:

– Stiind ca vor pleca mai devreme sau mai tarziu de la guvernare vor sa incatuseze viitorul guvern PNL-PSD, sa-l lase fara camp de manevra, fara posibilitatea de a remedia situatia Romaniei. Cei care au dublat in doi ani datoria Romaniei, fara niciun efect pozitiv, cei care au acumulat datorii anuale de 6 pana la 8% din PIB, vor ca urmatorul guvern sa fie amendat de UE daca trece datoria structurala de 0,5% din PIB.

– Este vorba de o tentativa absolut ridicola de anti-europenism daca nu sustine acest tratat fantoma si indreptat impotriva intereselor romanesti si europene.

– Un pretext de a cere modificarea Constitutiei, din cu totul alte motive, si sprijinul opozitiei pentru o Constitutie basista.

4.2 Opozitia a exprimat foarte clar ca nu va semna neconditionat acest tratat, ca este nevoie de debateri, de informare publica, si ca in niciun caz nu va sustine modificarea Constitutiei. Cred ca opozitia poate face linistita si urmatorul pas: sa combata mai deschis aceasta propunere, si sa informeze mai bine opinia publica ce ar insemna semnarea acestui pact.

Dezastrul infrastructurii din Romania se dezbate in Parlament

22/11/2011

Astazi se dezbate in Parlament motiunea simpla a opozitiei pe tema transportului si infrastructurii. Chiar daca alte teme acapareaza momentan mai mult spatiu, dezastrul infrastructurii din arhipelagul Romania, merita demult o dezbatere parlamentara si o motiune simpla, fiind una dintre cauzele principale ale problemelor economice si de dezvoltarea ale Romaniei, si cea mai buna dovada a incompetentei ministrilor pedisti de resort, care au condus in 6 din ultimii 7 ani ministerul. Textul integral al motiunii se afla aici. Citez cateva fragmente:

Calea ferata Cluj-Oradea-Budapesta, simpla si neelectrificata, ca pe vreamea imparatului Franz-Joseph, cand a fost inaugurata in anul 1870.

 

“Investiţiile record în infrastructura rutieră din România promise de Guvernul Boc precum şi cel mai mare program de construcţii de autostrăzi din România s-au concretizat, în tot mandatul de până acum, în 90 de kilometri de autostradă, în condiţiile în care bugetele de investiţii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au însumat, în 2009 şi 2010, peste 3 miliarde de euro în total. În acest ritm, pentru a putea onora promisiunea electorală din 2008, de aproape 1000 kilometri de autostradă, actualul Executiv ar avea nevoie de 12 ani.

      În tot acest timp, România pierde investiţii şi reputaţie în plan european. Astfel, un raport întocmit de “World Economic Forum” clasează România pe locul 134 din 139 de state la capitolul calitate a drumurilor. România nu are decât circa 300 de km de autostradă, comparativ, de exemplu, cu vecina sa Ungaria, o ţară pe jumătate ca dimensiuni, dar care beneficiază de peste 1.100 de km de autostradă. Această situaţie nu ar trebui să ne mire în condiţiile în care fostul ministru Berceanu declara în februarie 2009  că „autostrăzile nu sunt o prioritate”!…

 

Aşadar “performanţa” Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a Guvernului Boc în materie de infrastructură rutieră în al treilea an de mandat de guvernare este finalizarea a celor 52 de kilometri din autostrada Transilvania, a mai puţin de 20 de kilometri din şoseaua de centură a Sibiului (17 km mai exact), precum şi a unei porţiuni din centura Constanţei şi a tronsonului Medgidia – Constanţa, acestea din urmă însumând 21 km. Autostrada Bucureşti – Ploieşti, care ar fi trebuit să preia din traficul infernal de pe DN1, nu poate fi terminată până la finalul acestui an, deşi, potrivit contractului semnat în 2008, pe această autostrada trebuia sa circulăm încă din 2010. Ca să nu mai amintim de transonul Comarnic-Braşov, despre care Guvernul nu suflă nicio vorbă, o continuare a autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, o necesitatea pentru traficul de pe Valea Prahovei şi o urgenţă având în vedere potenţialul turistic al acestei zone. …

De exemplu, atribuirea lucrărilor de finalizare a construcţiei autostrăzii Cernavodă – Medgidia consorţiului de firme Astaldi / Max Boegl clasat pe locul 6 din punctul de vedere al ofertei financiare, la un cost suplimentar de 120 de milioane de lei faţă de cel mai bun ofertant, eliminându-se primele cinci firme, dintre care multe de prestigiu internaţional….

Prin urmare, Bruxelles-ul a avertizat România într-o scrisoare din 20 octombrie şi menţionată pe 3 noiembrie de preşedintele Traian Băsescu, în legătură cu unele îngrijorări legate de calitatea rezultatelor competiţiei” pentru construirea tronsoanelor Nadlac – Arad şi Oraştie – Sibiu.  De asemenea, există riscul ca UE să nu mai finanţeze lucrările la tronsonul de autostradă Timişoara – Lugoj din cauza contestaţiilor în instanţă.

            În acest caz, situaţia este halucinantă: deşi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), în urma unei prime contestaţii a obligat CNADNR să reevaluzeze ofertele, compania a desemnat acelaşi câştigător. A urmat o altă contestaţie cu acelaşi rezultat, contestat de această dată de CNADNR la Curtea de Apel care a decis că asocierea de firme de pe primul loc nu îndeplineşte cerinţele de calificare, iar CNADNR este obligată să desemneze câştigătorul dintre singurele firme calificate la licitaţie. Din cauza acestui blocaj generat de neregulile semnalate la licitaţiile organizate de CNADNR, tronsonul Timişoara – Lugoj nu poate primi banii europeni. Fără bani, CNADNR ar trebui să finanţeze lucrările din bugetul statului. …

 

Dacă tot suntem la capitolul pierderi, aşa cum ne-a obişnuit Guvernul Boc, nu putem să nu semnalăm renegocierea de către doamna ministru Boagiu a contractului cu firma Bechtel şi implicit, blocarea proiectului Autostrăzii Transilvania, fără nicio perspectivă concretă de continuare în viitorul apropiat. Ne amintim cum ministrul Radu Berceanu promitea, în 2009, că până în 2012 va fi finalizată autostrada de la Borş la Câmpia Turzii obiectiv ce apare, de altfel, şi în programul de guvernare al PDL. ….

 

Decizia vânzării pachetului majoritar de acţiuni de la CFR Marfă luată de Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 26 septembrie 2011 naşte suspiciuni. CSAT a luat această decizie după ce Guvernul stabilise iniţial cu FMI vânzarea unui pachet minoritar a CFR de 20%. Pe 25 august, Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a recomandat Ministerului Transporturilor să analizeze implicaţiile privatizării CFR Marfă, în măsura în care pot exista riscuri pentru siguranţa naţională. Creşterea pachetului de acţiuni ce urmează a fi vândut, de la 20% la peste 50%, este cel puţin curioasă şi s-a făcut în lipsa oricărei explicaţii, ceea ce ridică semne de întrebare şi ne duce cu gândul la existenţa unor interese clientelare. Se naşte, aşadar, întrebarea din ce motive s-a decis ca o companie naţională strategică, despre care se discută în CSAT, să fie vândută de statul român!

 

“Reteaua” de autostrazi din Romania si reteaua de autostrazi din Ungaria.

 

 

Rusine! Albania si Kosovo au mai multi km de autostrada decat Transilvania. Bechtel construieste 100 de km…

18/07/2011

… in Kosovo!

Daca v-ati intrebat unde sunt utilajele Bechtel si muncitorii disparuti de pe Autostrada Transilvania: se afla in Kosovo. Unde Bechtel va finaliza dupa un timp de constructie de 3 ani jumate 100 de km de autostrada intr-un relief montan. In Transilvania s-au putut finaliza doar 50 de km in sapte ani, dintre care timp de 5 ani la carma ministerului transportului s-au aflat ministrii din PD.

In Albania, Bechtel a realizat deja mare parte din autostrada Durres-Kosovo, care leaga portul de la Marea Mediterana cu granita muntoasa. Cei 160 de kilometri de autostrada construiti intr-un teren dificil contin peste 20 de poduri si viaducte si un tunel cu o lungime de peste 5 km.

Bechtel a mai finalizat autostrada Zagreb-Split de peste 400 de km lungime, reteaua de autostrazi a Croatiei (o tara cu o suprafata mai mica decat cea a Ardealului) insumeaza mai mult de 1000 de km de autostrada.

In plus, acum si din punct de vedere oficial autostrada Transilvania nu mai figureaza pe lista de prioritati a Guvernului. Asa cum dezvaluie Ziua de Cluj, “conform unui raport citat de consilierul de stat Andreea Paul Vass, lista priorităţilor în transport şi infrastructură, pentru Guvern, este compusă din autostrada Comarnic-Braşov – în regim de concesiune, autostrada Sibiu – Piteşti, autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani, centurile de Sud şi de Nord ale Capitalei, în regim de autostradă, şi respectiv autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni

 

Astfel guvernul Boc condamna la subdezvoltare economica Crisana, Transilvania si Moldova (singura legatura de infrastructura moderna intre Moldova si pietele UE ar fi autostrada Transilvania), condamna la saracie 5 milioane de ardeleni si 4,5 milioane de moldoveni! Investitorii straini vor ocoli mai departe Clujul si Brasovul, orase care iata sunt astfel rasplatite pentru votul acordat in majoritate partidului de guvernamant. De patimit vor avea si maghiarii din Mures, Secuime, Bihor si Salaj, pe care un UDMR-ul aflat la guvernare pretinde ca ii reprezinta.

 

grafica: mediafax.ro

 

Autostrada Transilvania trebuie imediat continuata, si urgent finalizata. Cred ca este nevoie de realizarea unei “Coalitii pentru Autostrada Transilvania”, formata din alesi locali, parlamentari, patronate, organizatii ale oamenilor de afaceri, camere de comert, publicatii, lideri de opinie etc. care sa efectueze prin toate mijloacele un lobby pentru autostrada Transilvania, si pentru modernizarea infrastructurii in general.