Uniunea Europeana sau Dezbinarea Europeana (Definitiva)
Urmatoarele doua luni, la nivel european, vor fi marcate de batalia pentru bugetul UE. Bugetul UE pe sapte ani trebuie stabilit acum, in saptaminile care urmeaza, printr-un vot in unanimitate al guvernelor, urmat de aprobarea Parlamentului European. Se poate spune ca decizile de acum vor fi determinante pentru intreaga politica a UE in ce priveste dezoltarea economica a Europei, in ansamblul ei (indiferent daca tarile sunt mai bogate acum sau mai sarace, daca sunt in zona Euro sau nu). Ocupantii celor doua tabere in aceasta confruntare este cats e poate de interesanta: pe de o parte se afla guvernele Germaniei, Frantei, Marii Britanii eurosceptice, Olandei a catorva tari scandinave, si presedentia semestriala a UE, Ciprul condus de un politician cu trecut marxist-leninist; pe cealalta parte se afla Comisia Europeana (dominata de popularii lui Merkel), Parlamentul European si 15 guverne preponderent ale statelor din Centrul si estul Europei (inclusiv Croatia, care inca nu este membra UE, dar ar fi si ea afectata de decizie). Acestia din urma “prietenii coeziunii” se vor intalni astazi.
1. Inainte de a face aprecieri, opinii personale, trebuie cunoscute anumite fapte obiective foarte esentiale:
1.1 Ca de obicei opinia publica da o atentie mult prea mica chestiunilor bugetare, la fel ca in cazul bugetelor nationale. Legea bugetului este cea mai importanta lege pe care o emite un parlament (in afara legilor constitutionale sau care reglemeteaza sistemul electoral), o lege care face si desface totul, care fixeaza prioritatile si stimulentele pentru economie, de care depind cresterea economica si dezvoltarea. In cazul bugetului UE importanta este cu atat mai mare avand in vedere cadrul multianual (de spate ani) in care este valabil bugetul.
1.2 Chiar daca bugetul UE, in termeni absoluti, este foarte mare, comparat cu PIB-ul UE este undeva sub 1%. Acum chestiunea in discutie nu este ca bugetul sa creasca cu mult peste 1% din PIB-ul UE. Din contra, cateva tari conduse de Germania, incearca acum reducerea sa.
1.3 Aceste tari, care clameaza acum austeritate, au fost si sunt profitoarele bugetului UE. Atat direct, prin alocarea sumelor si controlul la nivel decizional, cat si indirect prin efectele neintentionate dar evidente acum ale extinderii UE.
Mai intai trebuie amintit faptul ca chiar Germania, a profitat enorm de mult (nu doar din existenta UE) cui chiar din fondurile de coeziune. Acestea sunt alocate pe regiuni, in functie de nivelul de dezvoltare economica si necesitati, iar Germania, cu toate ca in mare era una dintre tarile cele mai bogate, in regiunile estice din fosta RDG/DDR, a atras sume colosale din fondurile UE pentru coeziune.
Chiar si tarile din sudul Europei, care acum sunt puse la stalpul rusinii, indiferent de problemele actuale, au profitat enorm de pe urma fondurilor de coeziune. Si economiile mai bogate din nord-vestul europei la fel. Daca nu ar fi existat fondurile UE de coeziune, acum situatia din Spania, Italia sau Grecia, ar fi fost mult mai dezastruasa.
1.4 Cu toate ca, contrar ideii initiale a UE, discrepantele economice sunt tot mai mari (nu doar intre vechii membri UE si noii membri din Europa Centrala si de Est, cu chiar si intre vechii membri), tocmai acum se propune reducerea bugetului UE!
2. Acum cateva opinii personale:
2.1 Fireste ca bugetul UE se cheltuie in mai mutle directii, finantarea investitiilor de coeziune fiind doar una dintre ele (subventiile din agricultura, aparatul birocratic, etc.). Fara dubiu exista un potential de economie la buget in aceste din urma domenii. Insa din tot ce am citit planurile austeritaristilor este de a taia orbeste peste tot la fel de mult, ceea ce consider a fi o procedura lipsita de bun sit, si un atentat direct la fondurile de coeziune.
2.2 Avand in vedere criza economica paneuropeana si situatia precara a infrastricturii si competivitatii producatorilor din tarile central si estice, o reducere a fondurilor de coeziune ACUM ar insemna un adio definitv ideii de crestere si dezvoltare economica sustenabila in Uniunea Europeana. Pentru Romania ca tara cu cea mai inexistenta infrastructura moderna ar fi o situatie deosebit de tragica.
2.3 Acum in acest moment crucial se poate recunoaste perfect atitudinea evidenta a unor guverne sau lideri de guverne, intentiile lor si pozitia lor fata de viitorul Uniunii Europene. Se pare din nou ca actualii lideri de guvern ai Germaniei si Frantei isi doresc o Europa cu doua sau trei clase, cu un est condamnat la subdezvoltare.
2.4 Foarte interesante mi se par si concluziile in ce priveste Marea Britanie:
Timp de foarte multi ani am tot auzit povestea particularismului Marii Britanii, care chipurile se pozitiona mereu impotriva hegemoniei Germaniei si Frantei in UE, si pretindea a fi o contrabalanta si un avocat a statelor mai mici, noi membre ale UE.
Acum se poate vedea ca in fapt politica partidului conservator (si a celui laburist mai nou) din MB este una de a fi un avanpost a austeritaristilor care guverneaza acum in Germania si Franta. Contrar proiectului comun a coalitiei conservator-liberale, foarte multi parlamentari conservatori si-au tradat liderul Cameron votand in Parlament o motiune care cere guvernului sa nu aprobe decat o reducere a bugetului UE, livrand astfel o scuza perfecta pentru austritalistii din celelalte tari, in special Germania.
2.5 Mi se pare excelent ca in acest moment liderii de guvern acelor 15 state central si est europene s-au aliat in grupul “prietenilor coeziunii”. Bugetul trebuie adoptat in unanimitate, fiecare stat avand un drept de veto (nu doar Marea Britanie), iar cei 15 reprezinta mai multi europeni decat reprezentantii celor trei state mai mari.
Va fi interesant de vazut si cati lideri de guvern din grupul “prietenilor coeziunii”, care si din ce motive vor trece pe parcurs in tabara lui Merkel, in detrimentul tarilor pe care le reprezinta.
Uniunea Europeana, oare ce drum va lua
transildania 