Posts Tagged ‘Funar’

Stema Clujului – Fotoreportaj

12/03/2012

Stema Clujului este mai mult decat simbolul orasului, ea este si un simbol pentru istoria recenta a Clujului, o istorie care a lasat in urma sechele de care orasul inca nu a scapat.

Nici macar regimul criminal national-ceausist nu a incercat sa stearga stema, si parti importante, secole intregi ale istoriei Clujului din mentalul colecetiv in demersurile sale revolutionar-culturale, asa cum a facut-o sinistra administratie Funar. Aceasta din urma, incalcand legile si regulamentele a inlocuit stema Clujului la sfarsitul anilor ’90 cu o impostura ilegala. De opt ani de cand au ajuns la putere administratiile Boc-Apostu au perpetuat acest abuz.

Cu toate acestea stema Clujului cea unica si adevarata este vizibila in multe locuri din oras, sculptata in piatra, indestuctibila. Sper ca ea sa redevina mai devreme sau mai tarziu si stema oficiala a primariei si Consiliului Local. Am incercat sa strang toate reprezentarile ei grafice care imi sunt cunoscute.

Stema orasului isi are originea in simbolul sigiliului orasului medieval fondat la 1316. Primarii, juzii si consilierii au folosit inca din 1316 acest sigiliu, chiar daca prima sa atestare documentara este din 1377. Astefel stama-sigiliu cu cele trei turnuri este una dintre cele mai vechi steme din Transilvania, si din toata Romania, avand o istorie mai lunga decat stema Moldovei, Valahiei, sau insasi cea a principatului Transilvaniei.

In 1480 orasul isi confectioneaza o noua matrice sigilara. Mai multe detalii despre sigiliul orasului in acest articol, care este si sursa foto.

Cea mai veche realizare plastica a stemei orasului se gaseste in interiorul bisericii Sf. Mihail, la baza stanga a portalului sacristiei, opera de arta renascentista datata la 1528.

Scultura amplasata mai demult pe zidul cetatii Clujului, acum in lapidariul Muzeului de Istorie a Transilvaniei.

Pe latura estica exterioara a Turnului Croitorilor (1627)

Emblema tipogragiei fondate la 1550 in Cluj de catre Kaspar Helth, una dintre cele mai vechi si importante tipografii din Transilvania, si prin urmare si din Romania.

Florini (guldeni, ducati) batuti la Cluj de Regele Ioan, principele Ioan Sigismund si principele Gabriel Bethlen: Sursa foto: Transyvanian Numismatics

Stema Clujului pe monede transilvane ca insemn al Monetariei clujene. Incepand cu 1526 in aceasta monetarie clujenii au batut monede pentru voivozii, principii si cancelarii Transilvaniei

Pe obeliscul Carolina, piata Muzeului (1818)

Pe strada Republicii , pe zidul fortificatiei medievale (1717)

Pe Primaria Veche, in Piata Unirii (1846)

Sigiliu in ceara rosie: sursa foto: brainwash.ro

Pe balconul unei loje din Teatrul National (1906)


Pe cladiri din centrul orasului

Stema Universitatii Babes-Bolyai

Asociatia Patronilor; Divizia 4 de Infanterie “Gemina”

Sigla Muzeului National de Istorie a Transilvaniei

Zilele Culturale Maghiare din Cluj si Zilele Clujului


Pe Palatul Postei si deasupra intrarii in Turnul Croitorilor.

Stema municipiului Cluj dupa 1968. nici macar comunistii nu au indraznit sa se atinga de stema Clujului (facand doar adaugiri “revolutionare”, asa cum nu s-au atins nici de Stema Brasovului, Sibiului, etc. Dintre toate aceste orase doar primaria Clujului nu a revenit la stema adevarata.

In stema Transilvaniei, cele sapte cetati reprezinta cele sapte orase libere fortificate sasesti din Transilvania. Clujul este unul dintre ele. Astfel Clujul se numara printre orasele care au privilegiul (prin intermediul stemei Transilvaniei) sa fie reprezentate direct in stema Romaniei.

Peste tot in Transilvania in reprezentari plastice ale stemelor oraselor libere, aici in biserica din Daia Seciasca, judetul Mures, alaturi de stema Brasovului si a Sibiului.

Arhitectii si istoricii clujeni despre stema Clujului

08/03/2012

De mai mult de zece ani Primaria si Consiliul Local Cluj folosesc o stema ilegala, un kitsch insultator la adresa istoriei si culturii orasului principal al Transilvaniei. Pana cand?

Cateva opinii ale arhitectilor si istoricilor clujeni, specialisti in patrimoniu si heraldica:

1. Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National, opinie unanima

Stema utilizata in prezent este aculturala.

– Avand in vedere ca stema utilizata in prezent nu are avizele necesare, nu este nevoie de avize suplimentare pentru revenirea la stema traditionala care a fost utilizata din evul mediu pana la aparitia national-comunismului de tip ceausist.

Stema traditionala a Clujului nu poate avea nicio conotatie negativa.

Utilizarea stemei actuale este o rusine pentru Clujul de azi si nu reprezinta decat un reziduu national-comunist.

Concluzie: Comisia Zonala sustine revenirea la stema traditionala (opinie unanima).  15.12.2011 Arh. Virgil I. Pop” (facsimilul se gasese mai jos)

2. Alte opinii 

“Am participat în toate comisiile de cultură care au discutat în ultimii 20 de ani despre stema Clujului. Am susţinut de fiecare dată că vechiul simbol din secolul 14 trebuie să figureze ca stemă. A fost preluat şi în perioada interbelică, iar în perioada comunistă imaginii i s-au adăugat două câmpuri, fără să fie înlăturată”, a precizat istoricul Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Statului Cluj şi membru al Comisiei Zonale de Heraldică. Specialistul susţine, de asemenea, că actuala stemă a Clujului este una ilegală. “Nu trebuia schimbată cea veche, aşa cum nu trebuia ca următoarele administraţii să tolereze ilegalitatea şi acum ar trebui atacată de către Instituţia Prefectului. Problema ar trebui rezolvată în cel mai scurt timp de către administraţia locală. Heraldica are legile ei şi trebuie aplicate. Avem nevoie de o stemă demnă de un oraş demn, cum este Clujul“, a apreciat Drăgan.

Mediul academic al oraşului s-a pronunţat în repetate rânduri pentru revenirea la vechea stemă, a spus istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. “E vorba de redescoperirea unor simboluri identitare care au însoţit istoria oraşului timp de 500 de ani“, a precizat Sălăgean. Specialistul e de părere că tărăgănarea rezolvării acestei probleme ţine mai degrabă de “dificultăţi administrative legate de schimbarea stemei” decât de eventuale interese ascunse.” (citat din ziuadecj.ro, dintr-un articol recent semnat de Florentina Tatar)

Profesorul Adrian Andrei Rusu (sursa): “Batjocura s-a mediatizat şi mai monstruos cu simbolurile heraldice ale urbei. Poarta cu hersă (grilajul cu ţepi, ridicător) şi trei turnuri (foto 1), de la începuturile primilor orăşeni, nobilă şi neutră, a fost substituită cu o alta emblemă de pus pe steag sau ecuson de gardian public. Vechea boală românească a schimbării formelor făcută în iluzia lepădării fondului, a lovit şi aici. Noutatea colcăie de mesaje istorice: stindardul dacilor din Napoca cea negăsită, alături de o Minervă apatridă menită să sublinieze (poate) că oraşul are mai mulţi deştepţi decât alte aşezări. Cea mai monstruoasă dintre noile podoabe heraldice lopătate din convingerea că nimic din ce ar fi tipic oraşului nu trebuie să lipsească (amintiţi-vă doar de vechea stemă a României comuniste, în care spicele, sondele, soarele şi roata dinţată se buluceau să arate tututor că suntem complecşi şi foarte proletari înfrăţiţi cu natura simpatizantă), este silueta Monumentului Memorandiştilor. Emanaţie a orgoliului funariot, a închipuitului său triumf asupra „pieţei ungureşti”, redusă la câţiva milimetri de ştampilă, ea nu sugerează decât un oarecare beţigaş (foto 2). Bine că s-au dus creatorii de colaje heraldice amatoristice, pentru că – cine ştie? – ne-am fi trezit acolo poate şi cu „minunata” statuie a lui Avram Iancu ori, şi mai rău, cu o piele de ianoş purtată în băţ de vreun mănăşturean verde. Dar, deşi neavizată oficial, stema cea grotească flutură în continuare pe banere şi pe antetele Primăriei lui Boc.

Profesorul academician Nicolae Edroiu, istoric (sursa): ” Însemnul oficial nu este, însă, şi legal, potrivit academicianului Nicolae Edroiu, şeful Biroului Zonal de Heraldică. „Ne râde toată Europa cu stema actuală. Am colegi de breaslă din străinătate care râd când văd această stemă. Nu respectă nimic: tradiţia heraldică, regulile sau culorile heraldice. E puerilă”, este de părere istoricul. Profesorul Edroiu luptă pentru scoaterea din uz a actualei steme din 1999, când a început folosire ei. „În 2003 m-a dat Primăria în judecată, pe motiv că nu am aprobat stema. Anul trecut, primarul Sorin Apostu mi-a spus că renunţă la proces, dar eu încă nu am primit nicio hârtie oficială”, mai spune Nicolae Edroiu.

Capitala Culturala Europeana cu o stema ilegala, abuziva si netraditionala?

23/05/2011

Comunicat al TNL Cluj, 23.05.2011:

Cum sabotează Sorin Apostu proiectul Cluj – Capitală Culturală Europeană în 2020

Administraţia condusă de Apostu foloseşte în continuare în mod ilegal, ca simbol al oraşului, o stemă care nu respectă reglementările legale în vigoare, normele heraldice de împărţire a scutului şi nici tradiţia istorică locală.

Şeful PD-L Cluj-Napoca, primarul Sorin Apostu, promite de doi ani de zile că va rezolva chestiunea stemei, dar până acum nu a făcut nimic în acest sens, la fel ca şi Emil Boc, care vreme de 5 ani a tot tergiversat şi amânat soluţionarea litigiului. Stema utilizată astăzi de municipalitate, un kitsch cu iz politic personal, a fost introdusă de către Gheorghe Funar în 1999 şi nu a primit niciodată aprobarea Comisiei Zonale de Heraldică. Mai mult, Primăria poate fi amendată pentru folosirea de însemne ilegale în acte oficiale din cauza acestei steme.

Statutul de oraş candidat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020 impune îndeplinirea unor condiţii de ordin istoric şi cultural, iar oferta Clujului poate fi serios afectată de încăpăţânarea primarului Apostu  de a promova oraşul sub o stemă puerilă şi ilegală. În acest context, considerăm obligatorie intrarea în legalitate a simbolului heraldic al oraşului.

Stema tradiţională a municipiului, de sute de ani, este cea a zidului de cetate cu poartă şi cu cele trei turnuri argintii pe fond albastru şi conţine aceleaşi elemente precum sigiliul aplicat încă din 1377, de către autorităţile cetăţii, pe hotărârile administrative, judecătoreşti şi politice, vreme de mai multe veacuri, până în epoca Funar. Braşovul, Sibiul şi Sighişoara au revenit la stemele lor tradiţionale, fără alte adăugiri, la fel alte oraşe din centrul şi estul Europei, trecute prin urgia dictaturii comuniste (Praga, Cracovia, Budapesta).

TNL Cluj-Napoca solicită primarului, Sorin Apostu, să demareze rapid toate procedurile necesare pentru revenirea la vechea stemă românească a Clujului, a cărei descriere o putem citi în Monitorul Oficial nr. 171 din 2 august 1930 („În scut, pe albastru, un zid de cetate, de argint, având trei turnuri crenelate pătrate, cel din mijloc fiind mai înalt, cu ferestre, poarta cetăţii cu gratii fiind deschisă. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din şapte turnuri.”), ca primă măsură în lungul proces de obţinere a titlului de Capitală Culturală Europeană.

    Două luni de zile sunt suficiente pentru ca adevărata stemă a Clujului, care subliniază tradiţia şi cultura profund europeană, sub egida căreia oraşul nostru s-a dezvoltat sute de ani, să redevină simbol oficial al administraţiei locale.”