Posts Tagged ‘Constitutie’

Votul uninominal este neconstitutional!

09/05/2012

Astazi Senatul a adoptat uninominalul intr-un tur, legea trecand la Camera Deputatilor, camera decizionala pentru aceasta lege.

Cei care urmaresc acest blog imi cunosc parerea, neclintita si in conjunctura de fata: uninominalul majoritar (intr-un tur sau doua, totuna) ar insemna uciderea cu premeditare a democratiei incipiente in Romania, ar distruge dezvoltarea la fel de incipienta a sistemului politic si de partide.
Argumentele pentru aceasta afirmatie sunt atat de multe incat nici nu le pot enumara pe toate in acest spatiu, succint. Insa pe toate le-am strans aici si recomand tuturor care nu s-au interesat pana acum de aceasta tema sa le treaca in revista, fiind vorba de cea mai importanta lege organica cu repercursiuni pe termen mediu si lung aproape imposibil de corectat.

Sistemul uninominal majoritar nu este doar nedemocratic. Sistemul uninominal majoritar nu doar ca este incompatibil cu Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba iulia din 1 decembrie 1918, in care reprezentantii politici ai ardelenilor (care au infaptuit Marea Unire, si si-au dorit o Romania democratica) au stiut foarte bine de ce votul, citez, “in mod proportional” este o conditie absolut necesara pentru “Înfaptuirea desavârsita a unui regim curat democratic pe toate tarâmurile vietii publice“.

Mai mult: votul uninominal majoritar este NECONSTITUTIONAL! Si nici nu este nevoie ca proportionalitatea sa fie mentionata prin acest cuvant  in Constitutia Romaniei.

* Articolul 1, aliniatul 3 din Constitutia Romaniei:

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate

Un sistem de vot care face posibil ca in rezultatul alegerilor parlamentare, care este dat de numarul de mandate obtinut de fiecare partid, cei alesi de catre o minoritate a alegatorilor, sa zicem 30%,  sa obtina o majoritate absoluta in Parlament, si optiunile a 70% dintre alegatori sa se gaseasca ori in opozitie, ori cu totul in afara parlamentului, nu este un sistem democratic.

In ce priveste pluralismul politic: cavantul latin “pluri” inseamna “(mai) mult” nu inseamna “doua (partide politice)”. Sistemul uninominal majoritar duce catre un sistem in care in mod artifical puterea unui sau a doua partide este umflata artifical, printr-un numar mult mai mare de mandate, neproportional cu numarul de voturi, catre un sistem bipartid.  Este un sistem in care alte partide sunt reprezentate de catre un numar prea mic de parlamentari, sau chiar deloc. Este un sistem care impiedica crearea, si reprezentarea in parlament a unor partide noi. Prin urmare votul uninominal majoritar incalca plurarismul politic garantat de chiar primul articol al Constitutiei.

* Articolul 2 al Constitutiei
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Un organ al statului, Parlamentul, nu este reprezentativ, atunci cand numarul de mandate obtinut de fiecare partid (sau alianta electorala) nu are o legatura directa, proportionala, cu numarul de voturi primit din partea alegatorilor. Iar alegerile, care au la baza o asemenea lege electorala, si permit un asemenea rezultat, nu sunt corecte.

* Articolul 8 din Constitutie:
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.

(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei

Cum aratam mai sus votul uninominal incalca principiul pluralismului politic. In al doilea rand, prin caracteristica sa de a elimina din parlament anumite partide, si de a face imposibila accederea in Parlament a altor partide, VUM contravine rolului fundamental pe care Constitutia o atribuie tuturor partidelor politice, si impiedica exprimarea vointei politice respectand principiile democratiei.

* Articolul 61, Parlamentul

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Articulul 61 stipuleaza foarte clar ca Parlamentul este institutia care reprezinta poporul roman, in intregimea sa. Prin urmare sistemul electoral trebuie sa repartizeze mandatele in functie de votul alegatorilor la nivel national, al numarului de voturi obtinute de partide la nivel national.
Votul uninominal majoritar impiedica distruge reflectarea in Parlament a vointei politice la nivel national, si o inlocuieste cu reflectarea vointei la nivelul unor subdiviziuni geografice, colegiile electorale, si aceea de ilegitima (putand fi alesi candidati cu mult sub 50% din voturi).
In al doilea rand un sistem de vot care elimina din Parlament optiunile foartor multor alegatori, sau care le reflecta disproportionat, nu este un organ reprezentativ.

* Articolul 62
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.

“Votul egal” este o cerinta veche a liberalilor si democratilor din intreaga Europa, in secolul 19 si 20, cand in mari parti ale Europei exista votul cenzitar. PRin votul cenzitar anumiti alegatori, foarte putini, aveau fiecare mai multe voturi, anumiti alegatori aveau un singur vot, iar alti cetateni nu aveau drept de vot.
Daca un sistem de vot, cel uninominal, permite voturile a 40% pana la 60-70% sa nu conteze deloc in stabilirea rezultatului alegerilor, atunci votul nu paote fi egal.

* Articolul 4 (Egalitatea intre cetateni) si articolele 36 si 37 (dreptul de a alege si dreptul de a fi ales).

(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială

(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)

Daca un sistem de vot (VUM) permite ca votul exprimat de o mare parte a alegatorilor, catre 50%, sa nu fie luat in calcul in stabilirea rezultatului alegerilor parlamentare, si doar votul celorlalti alegatori sa conteze, atunci egalitatea intre cetateni este incalcata, si dreptul de vot nu mai exista de facto pentru multi cetateni.
La fel, un sistem de vot care exclude practic candidatura si alegerea unor cetateni care nu dispun de mari averi, incalca egalitatea intre cetateni dar si dreptul de a fi ales.

Sunt de parere ca in cazul in care, prin absurd, Camera Deputatilor ar adopta legea electorala uninominala intr-un tur, Curtea Constitutionala o va declara neconstitutionala, asa cum a declarat neconstitutionala si comasarea alegerilor.
Prin urmare ar fi foarte bine ca deputatii sa analizeze foarte bine ce si cum voteaza, pentru a nu se acoperi de o rusine imensa sustinand un sistem de vot nedemocratic si neconstitutional! Exista doua alternative rationale si democratice la aceasta lege, fie patrarea pana dupa alegerile parlamentare a sistemului actual, imperfect, dar inca proportional si mult mai corect decat votul uninominal. Fie amendarea legii electorale catre un sistem proportional cum ar fi sistemul german, sau un sistem pe liste deschise.

Nu vreau sa intru in speculatii despre false sau pretinse motive pentru care PNL si PSD sustin aceasta lege, compromitatoare si compritandu-se chiar prnoua alianta cu tradatorii din UNPR.
Tot ce pot sa spun este ca urmarirea acestei propuneri legislative este o eroare strategica de proportii, din absolut toate punctele de vedere, si – chiar daca nu va trece – nu va face decat sa indeparteze alegatorii care cred in democratie, si care au sprijinit opozitia tocmai pentru ca aceasta era incalcata de catre Basescu si PD.


P.S. Recomand si urmatoarele articole si postari pe aceasta tema:

* Comunicatul semnat de reprezentantii a noua ONG-uri din 20 Aprilie.

* Rational Idealist: O magarie a noii puteri

* Lucian Gheorgiu, Cotidianul, despre viitorul propunerii legislative.

* E-Xtrema: Uninominal.

* Dan Selaru: un nu hotarit votului uninominal

* Florin Iaru

Propunerile USL pentru o noua Constituie – varianta de lucru

23/03/2011

Blogul pesurse.ro publica o varianta de lucru a PNL si PSD in ce priveste modificarea Constitutiei. Fireste acest proiect nu poate fi decat unul pe termen mediu, care va putea fi aplicat cel mai devreme dupa viitoarele alegeri parlamentare.

Din mai multe motive propunerile USL sunt de actualitate, pentru ca arata directia in care aceasta alianta intentioneaza sa schimbe regimul politic si constitutional, si pentru ca tema reformei constitutionale este o tema neideologica care poata fi liantul acestei aliante, si unul dintre principalele sale puncte programatice.

Redau punctele publicate de pesurse.ro (in cursiv), comentariile mele sunt in bold:
1.Necesitatea unei ample reforme administrativ-teritoriale. Apariţia Regiunilor
Excelent, descentralizarea este necesara si ma voi referi in curand in mai multe postari la ea.
2.Menţinerea sistemului parlamentar bicameral. Senatul să devină reprezentantul unităţilor administrativ-teritoriale.
Pastrarea bicameralismului este de salutat. Modul de alegere al Senatului trebuie analizat cu mare grija inainte ca Senatuls a devina reprezentantul regiunilor, pentru ca majoritati diferite in cele doua camere pot duce la blocajul intregului proces legislativ in tari fara o cultura a compromisului.

3.Republică parlamentară (preşedintele să fie ales prin vot universal sau de către Parlament).

Corect, definitorii pentru republica parlamentara sunt atributiile constitutionale ale presedintelui, nu modul in care este ales. Altfel decat parerile raspandite de unii propagandisti ai prezidentialismului, presedintele unei republici parlamentare poate fi ales si prin vot direct.

4.Întărirea atribuţiilor autorităţilor locale prin transfertul de atribuţii de la nivel central.

Este nevoie nu doar transferul de atributii ci si de recladirea sistemului de finantare a autoritatilor locale, astfel incat administratia locala sa dispuna de resurse proprii, suficiente, si sa nu depinda de impartirea resurselor de la centru, pe criterii politice.


5.Întărirea controlului de constituţionalitate cu privire la actele normative – se propune ca în cazul OUG-urilor Guvernul să notifice cele două Camere ale Parlamentului care în 3 zile au timp să conteste la CCR fiecare din aceste OUG-uri. Dacă OUG-ul nu este contestat în termen, atunci actul normativ intră în vigoare, iar dacă NU atunci se aşteaptă decizia CCR.

Propunerea este un pas intr-o directie corecta insa, in opinia mea, intregul proces legislativ trebuie sa fie atributia aproape exclusiva a Parlamentului. OUG-urile ar trebui limitate la situatii de calamitate naturala, iar angajarea raspunderii guvernului la maxim o lege pe an.

6.Completarea procedurii de legiferare prin consacrarea constituţională a dreptului parlamentarilor de a formula amendamente.

7. Combaterea traseismului politic la nivelul parlamentarilor. Se va stabili o procedură prin care parlamentarul “să fie rechemat” de electorat în cazul în care părăs eşte partidul politic pe care l-a reprezentat. În acest caz se va opta pentru un referendum local prin care unu număr de cetăţeni egal cu cel care l-au votat să-i poată retrage mandatul (asta după ce în prealabil o treime din cetăţenii cu drept de vot din colegiul respectiv semnează o petiţie în acest sens).

OK.

8.Separarea clară a atribuţiilor de preşedinte şi de premier. Preşedintele va avea doar un rol de moderator între puterile statului stabilite foarte clar, în timp ce primul ministru se va ocupa de realizarea politicii interne şi externe a ţării (art.102).

9.Primul ministru va avea rolul cel mai important în sistemul politic românesc, fixând politicie publice şi asumându-şi întreaga responsabilitate în faţa Parlamentului.

10.Cabinetul va prelua majoritatea atribuţiilor CSAT, în special cela care ţin de controlul civil asupra forţelor armate.

11.Premierul va fi cel care va decide exclusiv cel care decide asupra componenţei Cabinetului.

De acord.

12.Preşedintele îl va desemna ca prim-ministru pe liderul partidului politic care a obţinut majoritatea absolută în Parlament. În cazul în care o asemenea majoritate nu există, va fi desemnată persoana care beneficiază de sprijinul unei majorităţi parlamentare aşa cum a fost ea conturată în cadrul negocierilor politice. În cazul în care nici această majoritate nu există, preşedintele îl va desemna prim-ministru pe liderul partidului cu cel mai mare număr de parlamentari numai o singură dată, iar în cazul eşecului acestuia va fi obligat să se adreseze celorlalte partide parlamentare.

Mult mai simplu: Parlamentul alege primul ministru care nu are nevoie de nicio desemnare

13.În cazul în care Guvernul va pierde încrederea Parlamentului, acesta va adopta moţiunea de neîncredere constructivă, prin care va indica el însuşi care e persoana potrivită pentru a deveni prim-ministru precum şi elementele principale ale programului politic ale viitorului Cabinet.

Despre motiunea constructiva de cenzura si desemnarea primului ministru am scris aici in februarie 2010.

14.Toate decretele preşedintelui României să fie contrasemnate de prim-ministru, după modelul constituţiilor democratice româneşti anterioare anului 1938.

15.Imunitatea prezidenţială totală va fi eliminată. se va menţine doar cea pentru declaraţiile politice.

Foarte bine.

16.Comisiile parlamentare vor avea puteri sporite. O comisie parlamentară de anchetă va putea suspenda un ministru acuzat de corupţie, după adoptarea raportului aceslei comisii.

As adauga aici si modificarea regulamentului parlamentar astfel incat si opozitia (minoritatea) sa poata institui comisii speciale si de ancheta (chiar daca in comisie opozitia va fi in minoritate).

17.Clarificarea procedurilor constituţionale ăn cazul cererilor de urmărire penală în cazul membrilor Cabinetului.

18.CSM va avea rolul exclusiv în a desemna judecătorii.
Este evident un proiect pentru o arhitectura constitutionala parlamentara. Nu pot decat sa salut acust lucru. In dreapta paginii principale a blogului am adaugat o pagina “republica parlamentara” in care voi adauga cu timpul toate postarile pe aceasta tema.