Camuflate de stirile, sau mai bine zis barfele nerelvante si dezinformarile, zilnice, in saptamana asta au avut loc o serie de decizii si evenimente foarte importante in legatura cu aurul si patrimoniul de la Rosia Montana. Cred ca foarte putina lume a ajuns sa afle tabloul complet al evenimentelor. “Cazul” Borbely ar putea avea o legatura.
Ce s-a intamplat?
Nu-mi place deloc sa construiesc scenarii conspirationiste, si sa afirm lucruri care nu se pot proba. De aceea subliniez din start ca nu sustin ca toate evenimentele pe care le voi mentiona sunt legate intre ele. Totusi e bine de stiut si recapitulat ce s-a intamplat.
* Inca la sfarsitul saptamanii trecute arheologul si profesorul Ioan Piso, adversar al proiectului minier, a fost demis (“pensionat”) din functia de director al Muzeului National de Istorie al Transilvaniei din Cluj, muezeu care nu mai functioneaza de doi ani spre rusinea orasului. A fost demis de catre ministrul Culturii, Hunor Kelemen, si este la a patra destituire. Instantele judecatoresti au decis pana acum in trei cazuri ca destituirea sa este ilegala, iar profesorul Piso va ataca si acum in instanta demiterea sa.
* Joi, pe furis, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, subordonata ministerului Culturii si Patrimoniului, a emis un aviz de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din masivul Carnic (unul dintre cei patru munti din Rosia, pe care firma de minerit vrea sa-i rada de pe suprafata pamantului).
* In pofida importantei ei aceasta stire nu a fost mediatizata deloc in Romania. Asa cum dezvaluie blogul “Lupta pentru Rosia Montana” stirea a aparut mai intai e in Canada in media, care compileaza stiri relevante pentru bursa canadiana, si abia pe urma pe Agerpres. In urma acestei stiri actiunile firmei canadiene au crescut brusc cu 10%.
* Intr-un interviu cu Radio Romania Actualitati, ministrul Kelemen Hunor dovedeste in premiera ca sustine proiectul firmei canadiene, in loc sa-si indeplineasca sarcina pentru care a fost numit, de a apara Patrimoniul National. Dl. Kelemen foloseste acelasi limbaj ca si agentii de PR al firmei RMGC, si cauta scuze mincinoase pentru neincluderea Rosiei Montane in lista patrimoniului mondial UNESCO, in loc sa fie un avocat al acestui demers.
* In doar patru minute cat a vorbit despre Rosia Montana, ministrul a facut patru afirmatii halucinante, care pe buna dreptate au fost catalogate drept minciuni de catre jurnalistul Mihai Gotiu.
A afirma ca in urmatorii ani nici un obiectiv sau monument din Europa nu va intra pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru ca sunt deja prea multe in Europa si UNESCo vrea sa egalizeze lista cu mai multe obiective de pe alte continente este o minciuna nerusinata. Cine urmareste activitatea UNESCO stie ca lista patrimoniului Mondial se actualizeaza pe criterii corecte, si in fiecare an sunt adaugate obiective din Europa.
Va rog sa cititi la Mihai Gotiu si restul afirmatiilor halucinante ale domnului Kelemen, care de acum este mai mult un director de comunicare al RMGC decat ministrul Patrimoniului Romaniei.
* Tot saptamana trecuta un autodenumit “Grup independent pentru Rosia Montana” format din profesori finantati de firma canadiana scoate un comunicat in care aproba masurile prevazute de RMGC. Si afirma ca acest proiect minier reprezinta singura sansa de a salva patrimoniul Rosiei Montane!
* Vineri si sambata s-a produs ultima actiune din agenda PR a Rosia Monatana Gold Corporation. Toata presa finantata de catre aceasta a inceput sa raspandeasca la unison “buna vestire”: ca firma RMGC a oferit 50 de milioane de euro ministerului Culturii. Pentru protejarea patrimoniului in lectura RMGC, de fapt pentru a cumpara distrugerea patrimoniului. Cu acesti bani RMGC afirma ca va construi galerii fake, in locul celor originale pe care vrea sa le distruga! Extrem de grav este faptul ca insasi nouua fratie pro-cianura, din care face parte acum si ministrul Kelemen, recunoaste ca ministrul a cerut aceasta suma pentru a aproba proiectul, si il felicita pentru aceasta intentie!
* Tot saptamana asta apar scurgeri ilegale in presa dintr-un dosar DNA, care intentioneaza discreditarea (si poate eliminarea) Ministrului Mediului Laszlo Borbely. Al carui minister nu a dat niciun aviz pana acum pentru proiectul cianurist al RMGC. Toata lumea insa vorbeste despre alte motive care ar sta in spatele filtrarii catre presa a acestui dosar DNA, in care domnul Borbely nu este invinuit.
Inca odata: nu afirm ce nu pot sa dovedesc, ca intre toate aceste evenimente ar exista o legatura.
Pot sa spun insa altceva, in mod absolut sigur: e o imensa minciuna si dezinformare afirmatia vehiculata peste tot in media, ca dl Borbely este luat in vizor pentru ca UDMR nu a fost de acord cu desfiintarea judetelor.
Mai mult sunt convins ca jurnalistii care tot pun aceasta placa stiu foarte bine ca lucrurile nu stau asa, si dezinformeaza cu buna stiinta.
Nu-mi poate spune nimeni ca demersul cotrocenist de desfiintare a judetelor si comasare a lor in opt superjudete nu a fost mai mult decat o diversiune (reusita, pentru ca toata media a pus botul). Menirea sa a fost intre altele de a acoperi lansarea programului USL privind descentralizarea si imbunatatirea administratiei. Si de a camufla alte teme sensibile, cum ar fi voturi controversate pe ultima suta de metri a sesiunii parlamentare, voturi fraudate si legi scandaloase, de care nu a mai vorbit nimeni. Era clar din start ca reorganizarea administrativa nu se putea face inc ele trei saptamani ramase din sesiunea parlamentara, fara dezbatere. Era clar din start ca acest demers, care nu era prevazut in protocolul de coalitie, nu va fi niciodata aprobat de UDMR.
De aceea orice discutie despre un atac la UDMR drept pedeapsa pentru refuzul de a desfiinta judetele nu are niciun temei.
Atacul la ministrul Borbely ar putea fi o incercare de a indeparta un obstacol in calea proiectului minier. Nu spun ca este asa, si sper sa ma insel. Sper insa ca in toamna sa nu auzim ca dosarul a fost ingropat, si ca in acelasi timp ministerul mediului a dat avize pentru mineritul cu cianura.
P.S. Recomand acest editorial din Cotidianul.
transildania 