Posts Tagged ‘Boc’

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (II) – autostrada si adevarata centura

01/06/2012

PDELISTII, DUPA CE AU INGROPAT AUTOSTRADA SI CENTURA, PROPUN UN DRUM DE MACADAM!

In articolul precedent am vorbit de falsa centura, o risipa scandaloasa de bani. O tema mult mai importanta si, din pacate, mai putin dezbatute este cea a centrii adevarate, a autostrazii urbane est-vest, cat si a autostrazii Transilvania.

Clujul are doua probleme majore care ii afecteaza dezvoltarea economica si urbanistica:

1. Absenta unei legaturi de infrastructura moderna cu Ungaria si, implicit, restul tarilor, marilor piete din UE. Din aceasta cauza Clujul este subdezvoltat in comparatie cu alte orase din Romania, nu reuseasca sa atraga investitori prin forte proprii, ii pierde pe cei existenti, pierde locuri de munca, conditii de viata mai bune, pierde putere economico-financiara.
2. Absenta unei centuri adevarate pe axa est-vest, care sa lege celepatru drumuri nationale de autostrada, singura solutie pentru a scoate traficul de tranzit extern din oras. Centura adevarata are un al doilea rol, la fel de important: este singura care poate scoate din oras si tranzitul intern (Clujul fiind un oras alungit pe valea Somesului, cu o lungime de peste 20 de km pe axa est vest, cu un trafic care acum sufoca centrul orasului).

Pentru ambele probleme exista solutii, atat doar ca Boc, pedelistii din Cluj si de la Bucuresti, au dat cu piciorul in ele, comitand adevarate atentate la adresa viitorului orasului. Pe rand:

1. Autostrada Transilvania a fost suspendata de guvernul Boc

Contractul pentru autostrada Transilvania (AT) a fost semnat de guvernul Nastase, lucrarile au inceput in 2004.
Pana acum au fost livrati doar 55 de km intre Campia Turzii si Gilau. Ministrii Transporturilor din PDL (care s-au aflat la carma ministerului in 7 din ultimii 8 ani, sub tutele premierului si presedintelui de partid Boc), au intrerupt, si “renegociat” chipurile contractul, astfel incat finalizarea acestor 55 de km a fost mult intarziata. In cele din urma acesti 55 de km au costat ca. 1 miliard de euro, jumatate din suma prevazuta intital pentru toata autostrada (400 de km de la Brasov la Oradea)!

Dupa inaugurarea acestui tronson guvernul Boc a reziliat contractul cu Bechtel.

Utilitatea unei autostrazi este foarte redusa daca nu este legata de alta autostrada (cea din Ungaria) si daca lungimea ei este foarte modesta.
Nu doar pentru Cluj, ci pentru intreaga Transilvanie, si  mai mult pentru Moldova noastra (si pentru cea orientala) necontinuarea autostrazii inseamna o condamnare la subdezvoltare economica.

Aici aspectul cheie este continuarea autostrazii spre vest, pe traseul Gilau-Bihor. La acest tronson nu s-a lucrat niciun metru, si nici nu se putea devreme ce nici macar nu a fost scos la licitatie (in link o culegere de articole si stiri pe aceasta tema).
Astfel marele “clujean si ardelean” Emil Boc a demonstrat ca nu-l intereseaza cel mai important si strategic proiect menit sa asigure un viitor sanatos pentru Cluj si pentru Transilvania.
As adauga ca parlamentari, alesi locali, consilieri judeteni, reprezentanti ai mediului de afaceri din Transilvania au facut nenumarate petitii, demersuri pentru continuarea AT, toate fiind ignorate de guvernul Boc, de ministrii pedelisti de la transporturi.

Capatul AT la Gilau, groapa in care guvernul Boc (“836 de km de autostrada”, “autostrada se executa nu se discuta”)a trimis perspectivele Clujului

2. Autostrada urbana Gilau – Apahida

Singura solutie pentru a doua problema majora a Clujului o reprezinta centura adevarata, in regim de autostrada pe axa est-vest. Ea ar urma sa faca legatura cu autostrada, sa creeze un by-pass care sa uneasca toate drumurile nationale care se incruciseaza in Cluj, si sa ofere arhinecesara varianta de ocolire rapida a centrului orasului si pentru traficul clujean intern, intre cartierele vestice si cele estice.
Aceasta solutie a fost promovata in a doua jumatate a guvernarii Tariceanu, cand la sefia ministerului Transporturilor se afla Ludovic Orban, si la presedentia Consiliului Judetean, liberalul Marius Nicoara.
Autostrada urbana a fost proiectata, si s-a realizat un studiu de fezabilitate care a costat 1,4 milioane de lei.

Emil Boc, atunci primar, a sustinut (cel putin verbal) la vremea aceea aceasta autostrada absolut necesara (ea fiind adoptata si de consiliile locale si judetene). Iata ce Declara Emil Boc in octombrie 2008:

„În contextul în care Clujul este pol national de dezvoltare trebuie sa aiba o centura ocolitoare care sa aiba si legaturi cu municipiul”, a declarat pentru ZF Transilvania Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca

Autostrada urbana, centura Clujului, proiect oficial al Ministerului Transporturilor 2007-2008.

Acest proiect avea, pe buna dreptate sustinerea tuturor partidelor, si a PDL-ului condus de Emil Boc. Se discuta la vremea aceea si de prelungirea centurii pana la Jucu, chiar pana la Dej sau Bistrita, de deschiderea unei uzine Mercedes-Benz. Adaug cateva linkuri cu articole de presa din acea perioada: link1, link2, link3, link4, link5.

La mai putin de trei luni dupa afirmatiile citate mai sus “clujeanul” Emil Boc ajungea prim ministru. Pentru prima data in istorie PDL-ul detinea si functia de prim-ministru, si cea de primar al Clujului (Sorin Apostu, mana dreapta a lui Boc), presedentia Consiliului Judetean Cluj, ministerul Transporturilor, si sefia comunelor limitrofe Clujului.

Una dintre primele masuri ale guvernului Boc, la inceputul lui 2009, a fost abandonarea totala a proiectului de autostrada urbana, atat de necesar Clujului!
Astfel Clujul este singurul oras de marimea sa din Centrul si Estul Europei care nu are o centura, nici macar la stadiul de proiect!
Tranzitul intern si extern este introdus si indopat cu forta intr-o palnie neincapatoare, chiar in centrul orasului. (Fara a mai vorbi prea mult de absenta investitiilor straine serioase, si a perspectivelor de dezvoltare) Calitatea vietii, comfortul locuitorilor, situatia locurilor de parcare si a timpului pierdut in trafic, poluarea, si acustica este de cosmar.
Nu stiu ce s-au gandit Boc si compania cand au taiat centura Clujului. Daca si-au inchipuit ca “merge si asa”, ca Clujul nu ar putea eschiva inca odata toate regulile urbanismului.

In orice caz au comis un nou atac premeditat (nu neglijent) la adresa Clujului, intarziind recuperearea handicapurilor pe care Clujul le avea oricum fata de alte orase cu cel putin patru ani! Au dovedit ca sunt incompetenti si nu le pasa de Cluj, la fel cum nu i-a pasat nici lui Funar.

Centura Sibiului

“Centura” Clujului trece prin inima orasului, pe opt benzi prin piata sa centrala

“Centura” lui Boc

P.S. Vreau neaparat sa mentionez scurt un alt fapt de-a dreptul scandalos.  La intrarea in Cluj dinspre Oradea-Gilau, dinspre autostrada Gilau-Campia Turzii, respectiv la iesirea din Cluj catre aceste destinatii: intre Cluj si Floresti (comuna devenita cartier al Clujului) exista CA IN EVUL MEDIU UN SINGUR DRUM! Si fara evenimente rutiere acest drum este mereu congestionat. Daca se intampla un accident (si s-au intamplat mai multe) care sa duca la blocarea drumului, se formeaza ambuteiaje de peste zece kilometri.
Sfidarea insultatoare, batjocura absoluta la adresa clujenilor si florestenilor, din partea edililor lor, ambii pedelisti, vine din propunerea serioasa de a creea totusi un al doilea drum intre Cluj si Floresti, UN DRUM DE MACADAM!!!

Unde e centura? Harta incompetentei portocalii

Stema Clujului – Fotoreportaj

12/03/2012

Stema Clujului este mai mult decat simbolul orasului, ea este si un simbol pentru istoria recenta a Clujului, o istorie care a lasat in urma sechele de care orasul inca nu a scapat.

Nici macar regimul criminal national-ceausist nu a incercat sa stearga stema, si parti importante, secole intregi ale istoriei Clujului din mentalul colecetiv in demersurile sale revolutionar-culturale, asa cum a facut-o sinistra administratie Funar. Aceasta din urma, incalcand legile si regulamentele a inlocuit stema Clujului la sfarsitul anilor ’90 cu o impostura ilegala. De opt ani de cand au ajuns la putere administratiile Boc-Apostu au perpetuat acest abuz.

Cu toate acestea stema Clujului cea unica si adevarata este vizibila in multe locuri din oras, sculptata in piatra, indestuctibila. Sper ca ea sa redevina mai devreme sau mai tarziu si stema oficiala a primariei si Consiliului Local. Am incercat sa strang toate reprezentarile ei grafice care imi sunt cunoscute.

Stema orasului isi are originea in simbolul sigiliului orasului medieval fondat la 1316. Primarii, juzii si consilierii au folosit inca din 1316 acest sigiliu, chiar daca prima sa atestare documentara este din 1377. Astefel stama-sigiliu cu cele trei turnuri este una dintre cele mai vechi steme din Transilvania, si din toata Romania, avand o istorie mai lunga decat stema Moldovei, Valahiei, sau insasi cea a principatului Transilvaniei.

In 1480 orasul isi confectioneaza o noua matrice sigilara. Mai multe detalii despre sigiliul orasului in acest articol, care este si sursa foto.

Cea mai veche realizare plastica a stemei orasului se gaseste in interiorul bisericii Sf. Mihail, la baza stanga a portalului sacristiei, opera de arta renascentista datata la 1528.

Scultura amplasata mai demult pe zidul cetatii Clujului, acum in lapidariul Muzeului de Istorie a Transilvaniei.

Pe latura estica exterioara a Turnului Croitorilor (1627)

Emblema tipogragiei fondate la 1550 in Cluj de catre Kaspar Helth, una dintre cele mai vechi si importante tipografii din Transilvania, si prin urmare si din Romania.

Florini (guldeni, ducati) batuti la Cluj de Regele Ioan, principele Ioan Sigismund si principele Gabriel Bethlen: Sursa foto: Transyvanian Numismatics

Stema Clujului pe monede transilvane ca insemn al Monetariei clujene. Incepand cu 1526 in aceasta monetarie clujenii au batut monede pentru voivozii, principii si cancelarii Transilvaniei

Pe obeliscul Carolina, piata Muzeului (1818)

Pe strada Republicii , pe zidul fortificatiei medievale (1717)

Pe Primaria Veche, in Piata Unirii (1846)

Sigiliu in ceara rosie: sursa foto: brainwash.ro

Pe balconul unei loje din Teatrul National (1906)


Pe cladiri din centrul orasului

Stema Universitatii Babes-Bolyai

Asociatia Patronilor; Divizia 4 de Infanterie “Gemina”

Sigla Muzeului National de Istorie a Transilvaniei

Zilele Culturale Maghiare din Cluj si Zilele Clujului


Pe Palatul Postei si deasupra intrarii in Turnul Croitorilor.

Stema municipiului Cluj dupa 1968. nici macar comunistii nu au indraznit sa se atinga de stema Clujului (facand doar adaugiri “revolutionare”, asa cum nu s-au atins nici de Stema Brasovului, Sibiului, etc. Dintre toate aceste orase doar primaria Clujului nu a revenit la stema adevarata.

In stema Transilvaniei, cele sapte cetati reprezinta cele sapte orase libere fortificate sasesti din Transilvania. Clujul este unul dintre ele. Astfel Clujul se numara printre orasele care au privilegiul (prin intermediul stemei Transilvaniei) sa fie reprezentate direct in stema Romaniei.

Peste tot in Transilvania in reprezentari plastice ale stemelor oraselor libere, aici in biserica din Daia Seciasca, judetul Mures, alaturi de stema Brasovului si a Sibiului.

Arhitectii si istoricii clujeni despre stema Clujului

08/03/2012

De mai mult de zece ani Primaria si Consiliul Local Cluj folosesc o stema ilegala, un kitsch insultator la adresa istoriei si culturii orasului principal al Transilvaniei. Pana cand?

Cateva opinii ale arhitectilor si istoricilor clujeni, specialisti in patrimoniu si heraldica:

1. Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National, opinie unanima

Stema utilizata in prezent este aculturala.

– Avand in vedere ca stema utilizata in prezent nu are avizele necesare, nu este nevoie de avize suplimentare pentru revenirea la stema traditionala care a fost utilizata din evul mediu pana la aparitia national-comunismului de tip ceausist.

Stema traditionala a Clujului nu poate avea nicio conotatie negativa.

Utilizarea stemei actuale este o rusine pentru Clujul de azi si nu reprezinta decat un reziduu national-comunist.

Concluzie: Comisia Zonala sustine revenirea la stema traditionala (opinie unanima).  15.12.2011 Arh. Virgil I. Pop” (facsimilul se gasese mai jos)

2. Alte opinii 

“Am participat în toate comisiile de cultură care au discutat în ultimii 20 de ani despre stema Clujului. Am susţinut de fiecare dată că vechiul simbol din secolul 14 trebuie să figureze ca stemă. A fost preluat şi în perioada interbelică, iar în perioada comunistă imaginii i s-au adăugat două câmpuri, fără să fie înlăturată”, a precizat istoricul Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Statului Cluj şi membru al Comisiei Zonale de Heraldică. Specialistul susţine, de asemenea, că actuala stemă a Clujului este una ilegală. “Nu trebuia schimbată cea veche, aşa cum nu trebuia ca următoarele administraţii să tolereze ilegalitatea şi acum ar trebui atacată de către Instituţia Prefectului. Problema ar trebui rezolvată în cel mai scurt timp de către administraţia locală. Heraldica are legile ei şi trebuie aplicate. Avem nevoie de o stemă demnă de un oraş demn, cum este Clujul“, a apreciat Drăgan.

Mediul academic al oraşului s-a pronunţat în repetate rânduri pentru revenirea la vechea stemă, a spus istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. “E vorba de redescoperirea unor simboluri identitare care au însoţit istoria oraşului timp de 500 de ani“, a precizat Sălăgean. Specialistul e de părere că tărăgănarea rezolvării acestei probleme ţine mai degrabă de “dificultăţi administrative legate de schimbarea stemei” decât de eventuale interese ascunse.” (citat din ziuadecj.ro, dintr-un articol recent semnat de Florentina Tatar)

Profesorul Adrian Andrei Rusu (sursa): “Batjocura s-a mediatizat şi mai monstruos cu simbolurile heraldice ale urbei. Poarta cu hersă (grilajul cu ţepi, ridicător) şi trei turnuri (foto 1), de la începuturile primilor orăşeni, nobilă şi neutră, a fost substituită cu o alta emblemă de pus pe steag sau ecuson de gardian public. Vechea boală românească a schimbării formelor făcută în iluzia lepădării fondului, a lovit şi aici. Noutatea colcăie de mesaje istorice: stindardul dacilor din Napoca cea negăsită, alături de o Minervă apatridă menită să sublinieze (poate) că oraşul are mai mulţi deştepţi decât alte aşezări. Cea mai monstruoasă dintre noile podoabe heraldice lopătate din convingerea că nimic din ce ar fi tipic oraşului nu trebuie să lipsească (amintiţi-vă doar de vechea stemă a României comuniste, în care spicele, sondele, soarele şi roata dinţată se buluceau să arate tututor că suntem complecşi şi foarte proletari înfrăţiţi cu natura simpatizantă), este silueta Monumentului Memorandiştilor. Emanaţie a orgoliului funariot, a închipuitului său triumf asupra „pieţei ungureşti”, redusă la câţiva milimetri de ştampilă, ea nu sugerează decât un oarecare beţigaş (foto 2). Bine că s-au dus creatorii de colaje heraldice amatoristice, pentru că – cine ştie? – ne-am fi trezit acolo poate şi cu „minunata” statuie a lui Avram Iancu ori, şi mai rău, cu o piele de ianoş purtată în băţ de vreun mănăşturean verde. Dar, deşi neavizată oficial, stema cea grotească flutură în continuare pe banere şi pe antetele Primăriei lui Boc.

Profesorul academician Nicolae Edroiu, istoric (sursa): ” Însemnul oficial nu este, însă, şi legal, potrivit academicianului Nicolae Edroiu, şeful Biroului Zonal de Heraldică. „Ne râde toată Europa cu stema actuală. Am colegi de breaslă din străinătate care râd când văd această stemă. Nu respectă nimic: tradiţia heraldică, regulile sau culorile heraldice. E puerilă”, este de părere istoricul. Profesorul Edroiu luptă pentru scoaterea din uz a actualei steme din 1999, când a început folosire ei. „În 2003 m-a dat Primăria în judecată, pe motiv că nu am aprobat stema. Anul trecut, primarul Sorin Apostu mi-a spus că renunţă la proces, dar eu încă nu am primit nicio hârtie oficială”, mai spune Nicolae Edroiu.

Clujul, o Sicilie fara maslini si lamai – “Cu è surdu, orbu e taci, campa cent’ anni ’mpaci”

14/12/2011

Citind ultltimele declaratii ale prim-ministrului Boc despre famiglia sa clujeana anchetata de procurorii anti-coruptie, mi-au venit in minte filmele si documentarele despre Cosa Nostra, si legea ei suprema, numita omerta.

 

Cred în nevinovăţia lui şi sper să şi-o demonstreze în faţa instanţei de judecată, pentru că a fost un om care a avut un rol decisiv în modernizarea Clujului, alături de mine şi de alţi colegi, şi este un om care îşi iubeşte familia, este un om care ţine foarte mult la copii, este un om care cred că îşi va demonstra nevinovăţia”, a afirmat Boc într-o emisiune la B1 TV, citat de Mediafax.”

1.  Nici nu trebuie sa fii in anul intai la drept pentru a stii ca un principiu de baza al justitiei  este ca niciodata nu se poate (si nici nu trebuie) dovedita nevinovitaia. Ca intr-un proces se poate dovedi doar vinovatia de catre partea acuzatoare. Boc este absolvent al facultatii de drept, si fost avocat, membru al baroului, si vorbeste de “demonstrarea nevinovatiei”.

2. Termenul de “familie” poate avea diferite conotatii, aici s-ar potrivi cel mai bine de familie politica. In opinia mea un mesaj foarte clar catre inculpatul Apostu, sa nu cumva sa ciripeasca in instanta lucruri care ar murdari onoarea si umilitatea (omerta) famigliei politice.

Se potriveste de minune un proverb sicilian:

“Cu è surdu, orbu e taci, campa cent’ anni ’mpaci”

(Chiar daca se intelege, cred, foarte bine, o traducere: “Cine e surd, orb si tace, traieste o suta de ani in pace”)

 

P.S. Tot in legatura cu famiglia portocalie clujeana si conditiile de arest ale inculpatilor: Sorin Apostu isi bea cafeaua cu seful Inspectoratului Judetean al Politei, chiar in biroul acestuia, iar inculpatul Stoia iese zilnic fara autorizatia procurorilor din arest, la piscina si masaj, pentru a-si trata durerile de spate….

“Romania are drumuri mai proaste ca Botswana: Autostrada Transilvania va fi gata in 2026”

29/11/2011

Este titlul unui material foarte interesant publicat de Mediafax.ro sub semnatura lui Thomas Dinca.

Informatiile prezentate demonstreaza inca odata faptul ca dezvoltarea economica a Transilvaniei si Moldovei, a Clujului in mod special, nu este absolut deloc o prioritate pentru guvernul PD-UDMR, condus de “clujeanul” Boc si dinc are fac parte ministrii transporturilor din PD si ardelenii din UDMR.

 

Cea mai mare bataie de joc, dintr-un sir in care este foarte greu de gasit superlativul (sau peiorativul), o reprezinta pentru mine faptul ca tronsonul de continuare a continuare a autostrazii de la Cluj catre Oradea, scurt de doar 8 kilometri, are un termen de executie de doi ani!! Deasemenea tronsonul bihorean la care lucrarile au inceput in urma cu cinci ani are un termen de finalizare amanat pana in 2013. In lipsa bucatii de mijloc, care sa faca legatura intre autostrada clujeana si cea bihoreana, practic AT nu exista. Tronsonul de mijloc, lung de 90 dekm insa inca nici nu este licitat, si nici nu se prevede curand inceperea licitatiilor la el. Cateva informatii interesante din articol:

 

Proiectul a început în 2004, cu semnarea unui contract de 2,2 miliarde euro pentru construcţia a 415 kilometri, dar porţiunea realizată până în prezent cu finanţarea statului depăşeşte cu puţin 10% din traseul total.

Pentru un tronson de doar 52 kilometri construiţi într-un interval de şapte ani, dar pentru care guvernele îşi dispută cu îndârjire meritele şi dreptul de a tăia panglica inaugurală, statul a cheltuit până în prezent 5,6 miliarde lei, reprezentând mai mult de jumătate din totalul fondurilor care ar fi trebuit alocate pentru întregul proiect.

Din acest punct de vedere al duratei de execuţie, România concurează cu cele mai mari autostrăzi din lume, precum Trans-Canada Highway (10.000 kilometri), Autostrada Trans-Siberiana (11.000 kilometri), Australia’s Highway 1 (20.000 kilometri), dar şi cu Autostrada Karakoram (1.300 kilometri), care leagă China de Pakistan şi care a fost construită tot într-un interval de 20 ani, dar la o altitudine de 4.693 metri, cea mai mare înălţime dintre toate autostrăzile din lume.

Din punct de vedere al calităţii, România are alţi concurenţi conform ultimului raport al Forumului Economic Mondial, încercând să depăşească, fără a reuşi deocamdată, ţări precum Namibia, Botswana, Sri Lanka, Rwanda, Trinidad Tobago, Tanzania, Uganda, Burkina Faso în ceea ce priveşte calitatea drumurilor. Aceasta în condiţiile în care calitatea infrastructurii rutiere reprezintă unul dintre principalele argumente pentru care investitorii străini evită România.

La această oră, Marocul construieşte cu 800 milioane dolari o autostradă de 172 kilometri, care va traversa Munţii Atlas şi care are ca termen de finalizare luna iunie 2013, iar Germania construieşte anual peste 1.700 kilometri de autostradă, cu un ritm de 3,5 kilometri pe zi.

 

Oficialii CNADNR au amintit că tronsonul Suplacu de Barcău-Borş (64 kilometri) ar urma să fie finalizat în totalitate de constructorul Bechtel în 2013 şi că pentru secţiunile Gilău-Nădăşelu (8,7 kilometri) şi Târgu Mureş-Câmpia Turzii (37,1 kilometri) contractele de lucrări vor fi atribuite în cursul anului viitor, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 24 luni.

Gilau 2011. Asa arata (a aratat si va mai arata) Autostrada Transilvania, continuarea ei de la Cluj catre Oradea si pietele UE, in epoca Basescu-Boc-Boagiu

Autostrada Transilvania rupta in bucati si reziliata sine die – Clujul izolat – Boc umilit de proprii ministri

04/08/2011

Stiri foarte grave vin de la Bucuresti: guvernul Romaniei prin ministerul Transporturilor reziliaza contractul cu Bechtel pe toate tronsoanele mai putin cel aproape finalizat (Suplacu de Barcau -granita romano-ungara).

Lucrarile vor mai continua doar la acest tronson (in 2012 cu finalizare in 2013; pentru ca probabil 2011 nu e un an potrivit pentru constructii), si la un tronson minuscul de 24 de km de la Cluj catre Zalau, care va fi licitat abia la sfarsitul lui 2011/inceputul lui 2012.

Practic, prin aceasta reziliere, vanduta in mod mincinos ca un mare succes de reducere a costurilor, guvernul Boc se leapada de Autostrada Transilvania, o ingroapa, isi creaza pretextul necesar pentru a nu mai finanta-o pana la alegerile din 2012, si pune cruce dezvoltarii economice in Transilvania si in Cluj.

Scandalul major, de o gravitate enorma, implicat de aceasta reziliere este amanarea tronsonului Cluj Vest (Gilau) – Suplacu de Barcau (Bihor). Fara acest tronson, intermediar intre cel construit deja si cel bihorean care este partial finalizat, nu exista Autostrada Transilvania!! Fara el tronsonul bihorean este o adevarata “autostrada catre nicaieri”, lipsita de orice fel de utilitate in lipsa continuarii. Orice program guvernamental de investiti in infrastructura ar trebui sa contina – ca prioritate zero – inceperea imediata a lucrarilor la acest tronson!

Sa facem o mica estimare: cand va fi inaugurat (cel mai devreme) si dat folosintei acest tronson, vital pentru Autostrada Transilvania?

Pentru a gasi un raspuns, in opinia mea foarte plauzibil, la aceasta intrebare ma folosesc de o comparatie intre acest tronson si tronsonul bihorean (Suplacu-Bors).

Tronsonul bihorean, are 66 de km, este unul in campie (deci mai usor de realizat), la el se lucreaza de sase ani, constructiile mai importante (poduri, viaducte) sunt deja executate, gradul de finalizare fiind apreciat la peste 50%.

Cu toate acestea termenul de finalizare este sfarsitul lui 2013!

In comparatie: tronsonul Cluj Vest – Suplacu este mai lung (in total 100 de km), in relief mult mai greu (trebuie sa parcurga cinci trecatori peste cinci dealuri sau munti), iar la el nu s-a lucrat pana acum niciun kilometru. Acest tronson trebuie licitat (nu inainte de sfarsitul anului 2011). Sa mai adaugam la problema urmatoareale date: in bugetul 2011 nu este alocat niciun leu pentru Autostrada Transilvania, iar anul 2012 este unul electoral in care prioritatile bugetare sunt pomenile electorale.

Astfel este usor de estimat faptul ca lucrarile de constructie a tronsonului Cluj Vest (Gilau) – Suplacu nu vor demara inainte 2012, si, avand in vedere lungimea si dificultatea tronsonului, si timpii de executie a celorlalte tronsoane, nu va fi finalizat inainte de 2015! Cel mai devreme… si nefiind excluse alte intarzieri datorate alegerilor, licitatiilor, contestatiilor, schimbarii guvernului sau lipsei de fonduri.

In concluzie, cel mai important si prioritar proiect de infrastructura, pentru Crisana, Transilvania, Moldova, in loc sa fie abordat cu urgenta necesara, este amanat. Cu consecinte dezastruase pentru toate regiunile mentionate dar in special pentru Cluj. Clujul, privat pentru inca cel putin cinci ani de legatura de care are nevoie ca de oxigenul din aer cu infrastructura europeana, ca ramane in starea sa de izolare, stagnare si regres economic. In tot acest timp va pierde si mai mult teren fata de alte orase mari din Romania si din vecinatatea europeana cu care se afla in competitie pentru investitii economice.

Ieri, in cadrul emisiunii “Clujul in Realitate”, pe postul local Realitatea TV Cluj, directorul Ziua de Cluj, Rares Bogdan, a facut o dezvaluire: surse de la Bucuresti, din cadrul partidului de guvernamant, au explicat jurnalistilor de la Ziua de Cluj, ca rezilierea contractului cu Bechtel, si amanarea lucrarilor, ar fi o demonstratie de forta a gruparii ne-ardelene din partid, a ministrului Boagiu, si a altora, si o sfidare deschisa la adresa premierului Boc si a reprezentantilor clujeni ai partidului. Informatia a fost confirmata de catre sursele alzui invitat al emisiunii, senatorul PSD Bota. O informatie care nu ma surprinde avand in vedere ca fostul ministru al Transporturilor Dobre (cel care a blocat lucrarile la autostrada timp de doi ani, si a reusit o “renegociere” cu Bechtel in urma careia pretul ei s-a triplat) detine o functie de conducere in ministerul Transporturilor, sau luand in calcul afirmatiile altui ministru al Transporturilor, Berceanu, care spunea ca “autostrada Transilvania nu reprezinta o prioritate si a fost si este o prostie!”.

Din toata aceasta poveste reiese clar care este “statutul” premierului Boc la bucuresti, si care sunt foloasele pentru orasul si judetul Cluj de pe urma guvernarii portocalii-udemeriste de la Bucuresti…

“Autostrada nu se discuta, se executa” (Boc, 2008)/ Santierul abandonat al autostrazii la Gilau.

P.S. Un articol din Cotidianul care contine informatii din cadrul UDMR confirma ceea ce spuneam: fabricarea unui “dosar” pentru ministrul Mediului Borbely, are legatura cu proiectul Rosia Montana Gold Corporation.

Drumul de la Rachitele, intre coruptia si incompetenta portocalie

22/07/2011

Ieri seara, Antena 3 a prezentat o exceleta ancheta investigativa, despre drumul judetean Rachitele – Ic Ponor. Felicitari jurnalistei Adriana Dutulescu care a condus ancheta. Pentru cei care nu cunosc locurile: Rachitele, la poalele masivului Vladeasa, este satul natal al premierului Boc, ultimul sat din judetul Cluj pe drumul catre Platoul Padis. Padis-ul (aflat in parte in judetul Cluj si in parte in judetul Bihor) este un monument al naturii ( cu statut de rezervatie naturala), in care se intalnesc fenomene carstice, pesteri, defilee, chei, care constituie o importanta atractie turistica.

 

Nu voi ataca deloc faptul ca s-a prevazut asfaltarea acestui drum, asa cum au facut-o unii comentatori la Bucuresti, a propos de satul natal al premierului Boc. Asfaltarea acestui drum este necesara. Problema este cum (nu) s-a facut acest proiect.

 

Pe scurt deci cateva fapte evidente din aceasta ancheta, date pe care nici purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Cluj nu le-a dezmintit:

 

– In satul Rachitele drumul este asfaltat numai pana in “centrul” satului, jumatatea din sat  in care se afla casa parintilor prim-ministrului. Nu s-a reusit prin urmare nici macar asfaltarea drumului in intreg satul.

– Contractul de constructie a fost castigat de firma consilierului local PDL din Turda, domnul Silaghi, celebru deja pentru contracte castigate penstru construirea la suprapret (uneori la pret triplu) a unor sali de sport, patinoare (la Brasov de exemplu). Patinoar, sala de sport, drum de munte, romanul e descurcaret si se pricepe la toate.

– Sotia domnului Silaghi este angajata la Ministerul Dezvoltarii si Turismului ca expert in evaluarea proiectelor. Pe criterii de competenta, evident.

– Valoarea contractului este de 14 milioane de euro pentru 22 de kilometri de drum judetean!

– Firma contractata a cerut suplimentarea contractului si a intrerupt lucrarile. Toti muncitorii si toate utilajele  au fost restrase de pe santier si mutate in judetul Bihor, unde se lucreaza la continuarea drumului pe un contract in valoare si mai mare.

– Lucrarile la drum au inceput in 2009. Dupa doi ani el este complect impracticabil, si inchis. Spre bucuria turistilor, si a operatorilor de turism din zona.

– Motivul pentru sistarea lucrarilor si depasirea termenelor contractuale este ca in studiul de fezabilitate nu s-ar fi prevazut decat asfaltarea, nu si construirea si reabiltarea podetelor! Minciuna sau adevar este acelasi lucru: un scandal! Se stie ca drumul se afla intr-o zona montana si trece peste o trecatoare, nenumarate piriase, si apa dezghetului.

– Intrebat de un jurnalist al A3 in conferinta de presa de joi, prim-ministrul Boc a spus ca nu cunoaste aceasta situatie. O minciuna evidenta, deoarece este cunsocut faptul ca premierul vine foarte des la Cluj si in satul sau natal.

– Pe raza comunei Margau (din care face parte satul Rachitele), sate si gospdearii intregi nu au beneficiat niciodata de luxul curentului electric.

 

Acestea sunt faptele, prea multe comentarii sunt de prisos. As pune doar cateva intrebari:

1. Ce fac marile institutii ale combaterii coruptiei si incompabilitatilor de integritate, DNA si ANI in acest caz? Cum e posibil ca un consilier local PDL, sponsor de partid sa castige licitatii diverse la suprapret, si nici macar sa nu-si indeplineasca obligatiile?

 

2. Unde a fost presa clujeana pe acest caz ( si probabil pe multe alte cazuri asemanatoare)? Dar opozitia clujeana? De ce trebuie sa vina in mod exceptional jurnalisti din Bucuresti in Cluj pentru ca opinia publica clujeana sa afle informatii importante, realitatile care se petrec in jurul ei?