Republica parlamentara

Inainte de toate sunt adeptul sistemului constitutional parlamentar.

Sunt republican, in principiu. Nu as avea insa prea multe argumente impotriva unei monarhii parlamentare. Insa cu aceeasi conditie, cea valabila si pentru republica parlamentara: lipsa oricaror atributii politice pentru seful statului si lipsa oricarui cult al personalitatii in jurul sau, fie el presedinte sau monarh.

Pentru introducerea republicii parlametare, a democratiei autentice pe model european, in Romania este nevoie de modificarea Constitutiei in urmatoarele aspecte:

1.  Trecerea marii majoritati a prerogativelor presedintelui in responsabilitatea guvernului, parlamentului sau a altor institutii. Presedintele republicii parlamentare ramane doar cu atributii ceremoniale, functiile sale executive sunt preluate in mod firesc de catre primul ministru, anumiti ministrii, parlament, sau alte instituii controlate democratic,  parlamentar.

2. Alegerea sau demiterea primului ministru poate fi efectuata doar de catre parlament cu o majoritate parlamentara, si oricand. Desemnarea primului ministru trebuie sa fie facuta de parlament prin votul majoritatii sau coalitiei majoritare rezultate din alegeri. Schimbarea primului ministru poate fi facuta tot de catre aprlament, in cazul in care primul ministru nu mai este sustinut de o majoritate, si anume prin motiunea constructiva de cenzura, care pune in loc imediat noul prim ministru.

3. Dizolvarea parlamentului si convocarea alegerilor anticipate sunt prerogativele exclusive ale parlamentului. Acestea pot fi declansate prin votul majoritatii parlamentare, sau printr-un vot de neincredere la cererea opozitiei, dar care intruneste majoritatea. Pentru asta este nevoie de o prevedere constitutionala care nu exista in Constitutia actuala, votul de incredere/neincredere, cel care declanseaza alegeri anticipate.

4. Legiferarea este atributia exclusiva a majoritatii parlamentului. Legiferarea prin ordonante de urgenta sau angajarea raspunderii trebuie eliminata aproape complet. Ordonantele de urgenta trebuie limitate la alocarea de resurse in caz de catastrofa naturala, iar angajarea raspunderii poate fi folosita cel mult odata pe an in legatura cu o motiune de cenzura constructiva.

5. Pentru ca Parlamentul sa devina intr-adevar institutia fundamentala a democratiei si organul reprezentativ suprem, statutul si regulamentul Parlamentului trebuie adaptat in asa fel incat controlul si cenzura Parlamentului la adresa tuturor institutiilor executive sa fi data, conducerea activitatilor parlamentare sau numararea votului in parlament sa fie 100% corecta si impartiala, rolul comisiilor parlamentare regulare sau extraordinare, a opozitiei parlamentare si a comisiilor de ancheta sa fie unul constitutional, iar parlamentarii sa detina o renumeratie mult mai ridicata si adecvata, si in schimb sa le fie impidicate toate conflictele de interese si activitatile economice directe sau indirecte.

7. Pentru ca o republica parlamentara sa fie pe deplin democratica si reprezentativa, parlamentul trebuie sa reprezinte partidele in proportia in care acestea au fost sustinute la alegeri de catre alegatori. Si pentru a preveni  incercarile unor dictatori in devenire de a modifica legea electorala astfel incat un partid votat de o minoritate sa detina majoritatea absoluta in parlament este necesara trecerea “votului proportional” in Constitutie.

Votul proportional a fost revendicat de Rezolutiunea Unirii de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, ca si conditie pentru infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic.

O garantie constitutionala asemanatoare pentru corectitudinea sistemului electoral trebuie luata in ce priveste alegerile uninominale (de ex. pentru primarii), care trebuie sa fie cel putin in doua tururi, sau intr-un tur cu exprimaea votului preferential.

8. Varianta de lucru a proiectului PNL si PSD pentru reforma Constitutiei.