Archive for the ‘patrimoniu’ Category

Impresii de la targul de turism de la Stuttgart: problema nu e “frunzulita”, ci doar incompetenta crasa pe care incerca sa o acopere.

30/01/2013

Inainte de toate, pentru ca este prima postare pe blog din acest an (si chiar daca a trecut deja o luna din acest an) urez UN AN NOU FERICIT tuturor!

 

Am fost acum doua saptamani la Messe Stuttgart, la unul dintre cele mai importante targuri de turism din Germania. La acest targ au participat catre o suta de tari. Desigur nu toate la fel. Marile tari turistice au participat cu standuri separate pe regiuni, in Spania Catalunya, Andalucia etc. La fel Italia, Austria, Germania, Franta. Au fost prezente si toate tarile Central si est-europene, Slovacia fiind “tara-partanera” a targului, in acest an cand Kosice, “Clujul” Slovaciei, este Capitala Culturala Europeana.

CIMG6912

Nu vreau sa fac o comparatie intre marketingul turistic din tarile vest-europene si cel din Romania, ar fi dezastruos, si prea greu de rezumat chiar im multe cuvinte. Am facut aclo si vreau sa fac macar o comparatie intre marketingul turistic al Romaniei si cel al unor tari central si est-europene, mai mici si mai putin dotate in atractii turistice decat Romania, si toate mai mici decat Romania (Slovacia, Cehia, Ungaria, Serbia, Bulgaria).

Mai intai unele diferente pe care nu le critic in mod negativ.
Standul Romaniei era unul simplu, fara lumini, ecrane, plasme, neonuri, etc. fiind prins intre standurile croate si maghiare, care erau mult mai bine dotate din acest punct de vedere. Nu e nevoie de o prezenta extravaganta pentru a face impresie buna, daca toate celelalte conditii sunt implinite (si nu au fost). La fel nici “frunzulita” nu este o problema in sine. Tot restul e problema, incomeptenta crasa in a se prezenta in lumea mare si pe intelesul clientilor potentiali atractiile Romaniei.

In mod pricipal este vorba de lipsa sau inadecvarea brosurilor, materialelor promotionale. Din multe puncte de vedere.  Sunt aceleasi trei-patru brosuri de pe vremea lui Udrea.  Celelalte tari vecine aveau un numar multiplicat cel putin cu 50 de 50 de brosuri, atat ca si cantitate cat si ca si calitate.

Spre exemplu, Slovacia, cu toate ca este o tara mai mica decat Transilvania, a avut materiale publicitare diverse, si difirentiate, atat din punct de vedere geografic (fiecare regiune, oras, al Slovaciei in parte) cat si din punct de vedere tematic (brosuri numai despre zonele de ski, numai despre zonele balneare, numai despre cazare/hoteluri/camping).

 

Materialele concepute de ministerul lui Udrea, pe cat de putine la numar nu ofera absolut nicio informatie unui potential turist german.

In primul rand prezinta Romania intreaga intr-o singura brosura, de parca vre-un turist vreodata va veni in rRomania sa mearga peste tot, si in Delta, si la mAre si in Maramures, si la manastiri, si la Sibiu, Brasov, Cluj, Hunedoara, Biertan Sighisoara. in acelasi concediu.

Standul Romaniei a fost singurul cre nu a putut oferi vizitatorilor targului, potentialilor turisti, NICIO HARTA. Nicio harta a Romaniei, nicio harta a obiectivelor turistice. De fapt nicio informatie in legatura cu ceea ce ii intereseaza foarte mult pe turisti: unde exact se afla obiectivele, cum ajungem acolo (pe strada, cu trenul cu avionul). Unde se pot caza, etc.

CIMG6906

Standul Romaniei, intre cel al Croatiei in prim plan si cel al Ungariei. Repet, problema nu este cea de vizibilitate.

 

Tari care sunt mai mici decat Transilvania, si regiuni mai mici decat transilvania ale altor tari au avut un program  de informare delimitat si geografic, pe regiuni, orase. Lipsa toatala la standul Romaniei, cu toate ca avem mai multe regiuni si orase care merita cel putin un concediu intreg. Niciun material (fara a mai vorbi de harta) a Transilvaniei, nicio harta a Moldovei, sau a manastirilor de acolo, nicio harta macar a Carpatilor. Asta cand publicul german este mare amator de drumetie in munti. Marketingul turistic al Romaniei trebuie pus in paranteza deocamdata, pentru a nu ne face si mai mult de rusine in exterior, trebuie regandit si reconstruit din temelii.

 

Advertisements

Expozitie la Rosia Montana

24/08/2012

“Intre 15 august şi 15 septembrie 2012 Asociaţia ARA /Arhitectura – Restaurare – Arheologie prezintă expoziţia
Roşia Montană : documente de arhitectură (II.)
găzduită de Parohia Unitariană Roşia Montană.”

 Sapte biserici, cinci confesiuni- Rosia Montana o Transilvanie in miniatura

 

Ma duc la vot cu multe ganduri, si sper sa vina cat mai multi

28/07/2012

Ma gandesc la bunicii mei care nu mai sunt, care “au iesit din sistem” pentru a folosi termenul fascitoiid, orwellian folosit de Boc si Basescu in ultimii ani, care din incompetenta si din rea vointa au considerat orice pensionar o povara pentru intentiile lor de a imparti bugetul.

Ma gandesc la bugetari, la profesori, functionari publici, dar mai ales la cea mai nobila meserie la medicii si personalul medical din Romania carora peste noapte le-a fost taiat un sfert din salariul oricum insultator de mic.

 

Ma gandesc la deciziile fiscale si economice dezastruoase, care au bagat Romania in cea mai grava criza economica si sociala. Ma gandesc la autostrazile si infrastructura care nu a fost construita. Ma gandesc la incercarea de a centraliza si mai mult Romania, la sugurmarea autonomiei locale prin alocarea de bani de la centru pe criterii politice, la distrugerea patrimoniului.

 

Ma gandesc la jaful de miliarde de la Hidroelectrica, despre care voi mai scrie foarte curand, la proasta gestionare a banilor publici pentru infrastructura, la tunurile incercate si nereusite de a da pe gratis aurul cuprul si celelalte metale din Muntii Apuseni.

 

Ma gandesc mai ales si la lovitura de stat din octombrie 2009, cand un prim ministru dorit, votat si ales de peste 60% dintre parlamentari, Klaus Johannis, nu a fost desemnat de presedintele care a incalcat Constitutia si a reusit partial sa transforme romania intr-un sistem autoritar prezidential dupa modelul rusesc sau african. Ma gandesc la incalecarea parlamentului si guvernului, la ordonante, asumari de rapsundere, la masluirea voturilor in parlament, la zeci si sute de alte abuzuri intre altele taierea despagubirilor pentru victimele comunismului, refuzul de a restitui proprietatile nationalizate de comunisti, etc.

 

Si tot gandidu-ma asa, ma duc la vot si sper sa participe cat mai multi.

Plang zidurile clujene

06/06/2012

Clujul dupa opt ani cu Boc (IV) –  Fotoreportaj: Plang fatadele Clujului

 

Mostenirea arhitectonica cu care a fost binecuvantat Clujul are o valoare incomensurabila. Goticul, barocul, neoclasicul, modernismul care se intalneste din pas in pas in centrul istoric al orasului ar putea rivaliza fara probleme cu orice alt oras din Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia sau Germania. Este una dintre principalele atractii turistice ale  Clujului, ignorata pana in prezent.
(Paranteza: nu vreau sa aud argumente de genul “nu sunt bani”, si “fatadele sunt in responsabilitatea proprietarilor”. Bani au fost, sunt si vor fi destui. In trecut s-au scurs in spagi si contracte umflate.  Fatadele din centrul istoric, cladirile de patrimoniu, nu tin doar de proprietari, ele sunt mostenirea de patrimoniu comuna a tuturor, trebuie sa se afle in atentia primariei si a consiliului local. Ele definesc orasul, sunt cartea sa de vizita. Fiecare leu sau euro investit in fatade se intoarce inzecit in visteria orasului atunci cand turistii, jurnalistii, oamenii de afaceri, studentii, invitatii  – autohtoni sau straini – se simt bine in Cluj, se reintorc si recomanda prietenilor, colegilor si rudelor sa viziteze orasul!)

 

Palatul Banffy, Muezeul de Arta, Piata Unirii

Biserica Franciscana, strada Emile Zola

Piata Muzeului

Manastirea Franciscana (ex-benedictina), strada V. Deleu

Langa Casa Telefoanelor, strada Octavian Petrovici

Langa Casa Matia Corvin, str Roosevelt colt cu strada Fulicea

Strada Matei Corvin, colt cu strada Memorandumului, piata Unirii

Strada Samuel Brassai

Piata Unirii

Biserica Sf. Mihail, Piata Unirii

Strada Ion Ratiu

Strada Napoca

Strada Iuliu Maniu

Obeliscul Carolina- Piata Muzeului

Strada Potaissa

Liceul reformat Ady Sincai, strada Kogalniceanu

Strada Joliot Curie

Strada Tipografiei, o cladire in care Mitropolia ortodoxa a Clujului intretine un sediu, motropolia care a primi atatea terenuri pe gratis si i-a decorat pe Boc, Apostu si Moisin

Clujul si Kosice in oglinda – Trecut comun, prezent diferit

03/06/2012

Bilant: Clujul dupa 8 ani cu Boc (III) – Exemplul Kosice demonstreaza cat de prost a fost administrat Clujul. Slovacii se mandresc, isi ingrijesc si profita de pe urma mostenirii istorice si culturale, valori calcate in picioare de catre edilii clujeni.

În Kosice, al doilea mare oraş al Slovaciei, localnicii sunt mândri că au cel mai vechi maraton din Europa, prima stemă obţinută de un oraş,  o grădină cu cactuşi superbă, precum şi cele mai mari şi mai vechi catedrale din ţară. …

Practic, fosta comunitate industrială de pe vremea regimului comunist şi-a redescoperit valorile turistice după Revoluţia de Catifea din 1990. Şi eforturile în acest sens i-au fost răsplătite din belşug, anul viitor oraşul  urmând să fie Capitală Culturală Europeană.

Printre altele, urbea se mândreşte cu al doilea cel mai vechi maraton din lume (eveniment anual), cu cea mai veche biserică din Slovacia sau cu faptul că, într-o vreme, a fost una dintre cele mai importante aşezări ale Imperiului Austro-Ungar. …

În Centrul Vechi, te poţi lăsa sedus de atmosfera care îmbină decorul medieval, parfumul interbelic şi urmele regimului comunist.”

Sunt pasaje dintr-un reportaj publicat recent de Adevarul.ro despre Kosice. Nu am reusit sa ajung inca la Kosice, abia astept sa o fac. Am citit multe carti de istorie, ghiduri turistice despre Slovacia, ajungand la concluzia ca probabil nu exista o regiune care sa se asemene mai mult Transilvaniei decat Slovacia, si ca orasul Kosice este aproape geaman cu Clujul, orasul din afara Transilvaniei cu cele mai multe paralele istorice si culturale.

Slovacia, din punct de vedere geografic, al reliefului si a naturii, este traversata de Carpatii Occidentali, cu peisaje asemanatoare. Din punct de vedere istoric Slovacia (“Ungaria superioara”) a fost alaturi de Transilvania printre cele mai bogate regiuni ale regatului, cu importante mine de aur, argint, cupru, fier si alte minereuri valoroase. Ca si Transilvania, Slovacia a fost dezvoltata de colonisti germani, care au avut o autonomie proprie (in regiunea Zips) si au cladit orase de negustori si mestesugari.
In timpul Principatului independent al Transilvaniei, in epoca renascentista, a reformei si a contra-reformei, cand principii transilvani se razboiau cu imparatul de la Viena, Slovacia orientala a fost in tabara protestanta, alaturi de Transilvania.

Intre 1618 si 1660 estul Slovaciei a facut oficial parte din Principatul Transilvaniei. Ca si in Transilvania in Slovacia convietuiesc de secole in mod pasnic mai multe etnii.

“Cassovia – Superioris Hungariae Civitas Primaria” – 1617, gravura germana 

“CLAUDIOPOLIS, COLOSWAR vulgo CLAVSENBURG  – Transilvaniae Civitas Primaria” – gravura din 1617

In ce priveste Kosice (Kassa in maghiara, Kaschau in germana, Casovia in romana), similitudinile sunt frapante, la fel ca si Clujul orasul slovac:

– a fost fondat in evul mediu de catre oraseni sasi, germani, care au importat si aplicat intocmai dreptul (regulamentul de functionare) oraselor din sudul Germaniei

– a devenit Oras Liber Regesc (Libera Regia Civitas), o republica atonoma, guvernata dupa propriile reguli, si supusa doar regelui (ulterior principelui),

– a devenit un oras mulietnic intai predominant german, pe urma maghiar

– a fost un oras deschis reformei, dupa ocupatia trupelor imperiale austriece biserica sa principala fiind luata cu forta protestantilor si data catolicilor

– este un oras in care se regasesc stilurile gotic, baroc, si neoclasic si modernist. Mesterii care au lucrat la Domul Sf. Elisabeta din Kosice au lucrat si la biserica Sf. Mihail din Cluj.

Portal gotic al bisericii Sf. Elisabeta

 

Portaluri ale bisericii Sf. Mihail din Cluj

Pana aici cu paralele istorice, cum se compara prezentul?

1. Kosice va fi Capitala Culturala Europeana in 2013!

Clujul ar fi avut toate atuurile sa devina Capitala Culturala Europeana mai devreme, isi doreste acum sa devina abia in 2020. Sustin in totalitate acest demers insa imi este foarte clar ca acest lucru va fi imposibil cu o administratie atat de incompetenta. Ca si primarie nu ajunge doar sa candidezi la aceasta distinctie, trebuia de mult sa faci, zi de zi, ceva pentru ca orasul sa fie unul in care modernul si istoricul se imbina armonios. Sa pui in valoare centrul istoric, pietonalizandul, scotand masinile din el, renovand superbele fatade istorice, creand un spatiu in care localnicii si turistii se simt bine.

2. Kosice are o zona pietonala adevarata!

Cea mai lunga  strada care strabate centrul istoric este complet pietonalizata, fireste si piata principala a orasului. 30 de parcari se afla in jurul centrului vechi. Numai un tramvai, si acela de epoca mai circula prin inima orasului.

Vedeti vreo masina?

Piata Unirii din Cluj, cel mai mare sens giratoriu din Transilvania, avalansa de masini are la dispozitie patru benzi pe fiecare latura.

Administratia Boc-Apostu a renuntat acum doi ani la proiectul de pietonalizare pietei centrale elaborat si a pus in loc o parcare care atrege si mai multe masini

4. Kosice mai are ceva, ce nu cunosc clujenii: o centura ocolitoare adevarata in regim de autostrada, care leaga toate drumurile care intra in oras, inclusiv autostrada catre Bratislava

4.  Kosice are grija de cladirile sale monument

Dupa cum se vede fatadele cladirilor de patrimoniu sunt renovate. La fel si domul Sf. Elisabeta. Biserica Sf Mihail a fost restaurata ultima data pe vremea comunistilor in anii ’50. Multe cladiri si fatade valoroase din Centrul Clujului sunt date prada distrugerii, cum voi arata intr-o viitoare postare.

5. Kosice isi respecta istoria

De ramarcat faptul ca, asa cum se mentioneaza si in articol, slovacii din Kosice se mandresc cu stema lor, ca fiind cea mai veche atribuita oficial in regatul Ungariei (1369, regele Ludovic cel Mare). I-au dedicat si o statuie in 2002, care o reprezinta plastic, impreuna cu variantele ei anterioare.

Niciunui primar din Kosice nu cred  i-a trecut prin cap sa se atinga de stema, niciunui politician sau propagandist nationalist sau comunist nu i s-a nazarit sa spuna ca stema ar fi ungureasca sau ca poporul slovac nu este reprezentat de ea, pentru ca include deungile dinastiei de Arpad si crinii francezi ai casei de Anjou!

Clujul are o stema cam la fel de veche ca si cea din Kosice, folosita din 1316, atestata documentar din 1377 de catre acelasi rege Ludovic cel Mare de Anjou. Daca luam in calcul faptul ca stema din Kosice a fost modificata ultima data in 1500, stema Clujului este mai veche.

Conteaza mai mult insa detaliul: in vreme ce slovacii faceau o statuie stemei lor, primarul Funar desfiinta in mod ilegal stema Clujului, inlocuind-o cu o impostura insultatoare.

Stema lui Funar, Boc, Apostu si Moisin

De opt ani de cand administreaza Clujul, portocaliii lui Boc si Apostu nu au fost in stare sa inlature aceasta ilegalitate, sa redea Clujului stema sa adevarata, sa tina cont de petitiile atator cetateni, istorici, arhitecti, sa arate ca respecta istoria locului si ca au intentii bune pentru viitorul sau!

Stema Clujului, batjocorita de Boc si pedelisti

Consider ca este foarte important sa facem, ca si clujeni, comparatii cu alte orase asemanatoare, si din Transilvania (Sibiu, Brasov), si din afara ei (Kosice, Debrecen, Bratislava, Brno, Cracovia). Pentru mine este foarte clar dupa opt ani de administratie portocalie, Boc-Apostu, ca acesti oameni nu stiu si nu-si doresc sa aduca Clujul in sfarsit acolo unde merita sa fie, din nou un oras european.

Fotoreportaj de Sarbatori – Crima culturala din Dobarca / Dobring

15/04/2012

Inainte de toate va doresc “Sarbatori fericite!”.

Am vazut pe Facebook cateva fotografii recente postate de userul “Dirk Siebenbürger”, pe care vreau sa prezint aici. Pozele nu au nevoie de multe comentarii, este vorba de biserica fortificata din Dobarca/Dobring in judetul Sibiu.

Ultima fotografie am preluat-o de pe blogul Photoversus.

Dobarca (in germana Dobring) se afla in judetul Sibiu la cinci km de Miercurea Sibiului si DN 1. Prima atestare documentara dateaza din 1309. In jurul bisericii evanghelice se afla o puternica fortificatie. Biserica a fost initial o bazilica romanica cu trei nave, si a fost transformata in 1500 intr-o biserica gotica de tip sala cu un etaj de aparare deasupra corului. Detine un turn vestic de o latime iesita din comun, cu nise de aparare, o poarta de gratii retractabila. Zidul cetatii are in exterior trei turnuri, un turn al portii cu curte de incinta, si cu una coperis in doua ape peste etajul de aparare. Altarul si orga din seolul 18 sunt (mai bine zis erau) baroce.

Interviu cu istoricul Dr. Adrian Andrei Rusu despre stema si istoria Clujului

22/03/2012

Ii multumesc foarte mult domnului Dr. Adrian Andrei Rusu, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, primul interviu pe care l-am realizat pentru acest blog, si pe care va invit sa-l cititi.

Domnul Dr. Adrian Andrei Rusu este istoric arheolog, profesor la Institutul de Arheologie si Istorie a Artei al Academiei Romane, specialist in istoria medievala, realizator al excelentului site de specialitate medievistica.ro (pe care vi-l recomand cu mare caldura).

1. De 13 ani primaria si Consiliul Local folosesc in toate actele o stema ilegala. Ce parere aveti despre aceasta stema, depre motivele care o compun, intre altele un monument recent construit de acelasi primar care a schimbat si stema?

AAR: Părerea este simplă şi directă: este o monstruozitate de prost gust, care frizează regulile elementare ale heraldicii, manifestare aproape patologică a unei epoci de naţionalizanţi de joasă cultură şi înţelegere a istoriei.

2. Sa vorbim insa de stema veche, adevarata, a Clujului, cea pe care nimeni inaintea lui Funar nu a incercat sa o inlature. Ea provine din sigiliul orasului Cluj, sigiliu atestat documentar prima data in 1377. Orasul liber a fost intemeiat, privilegiile sale confirmate definitv, deja la 1316. Putea functiona un oras medieval fara un sigiliu? In opinia Dvs se poate porni de la prezumtia ca sigiliul Clujului exista inca inainte de 1377 din primele decenii ale secolului 14, incepand cu privilegiul regal din 1316?

AAR: Problema nu este foarte simplă. Aici se combină drepturile de blazon, practicile de sigilografie şi jurisdicţia dobândită treptat de către oraş. Abia când s-a început emisiune de acte proprii, când era nevoie de sigilarea unor mărfuri, s-a impus folosirea însemnului oraşului. Pe de altă parte, nu există vreo localitate simplă care să aibă sau să folosească blazon. Oricum, blazonul/sigiliul/heraldica aparţine mereu unui privilegiat, care poate fi nobil ori o instituţie.

3. Pe teritoriul Transilvaniei si pe teritoriul Romaniei, cate steme (sau sigilii) existente astazi au o istorie mai lunga decat cea a Clujului, zidul cu poarta si trei turnuri?

AAR: Aşa nu pot răspunde. Pentru acest răspuns trebuie făcută o cercetare anume. Oricum, în secolul al XIV-lea sigilii de localităţi sunt/s-au conservat puţine; nu ştiu dacă ar fi vreo 20 în total…


4. Cateva intrebari despre statutul de oras liber regesc al Clujului. Se poate spune ca sigiliul orasului simbolizeaza acest statut, dreptul de a se fortifica si autoapara?

AAR: Nu. Cum am menţionat, sigiliul este o exteriorizare a unui statut privilegiat, nu are legătură cu fortificaţiile.


5. Ce inseamnatate are statutul de oras liber pentru istoria Clujului, pentru pozitia si devenirea sa intre orasele transilvane, pana in actualitate? Daca este permisa din punct de vedere istoric o asemenea comparatie prezumtiva: ce ar fi fost astazi Clujul (in comparatie cu alte orase din Transilvania si din Romania) daca in evul mediu nu ar fi fost un oras liber si doar un targ sau centru de comitat?

AAR: Este un scenariu de fantezie, la care istoricii nu trebuie incitaţi să ia parte. Să spunem aşa: chiar dacă ar fi existat o autoritate exterioară (regele) care să fi voit a ridica Clujul la un statut superior, acelaşi statut nu s-ar fi validat dacă oraşul/locul însuşi nu ar fi construit singur realitatea care să-i consolideze statutul. Cazuri în care locuri sunt numite „oraşe”, dar nu se validează, se cunosc.

6. In perioada national-comunista dar si in ultimii 22 de ani istoria Clujului si a Transilvaniei a fost in opinia mea in mare parte fie trecuta sub tacere, fie extrapolata selectiv si rastalmacita in registre nationaliste. Anumite asemenea interpretari istorice au fost si sunt inca folosite si in chestiunea stemei Clujului. Mai sunt unii care afirma si publica, fie ca stema Clujului ar fi una maghiara, fie ca lipseste un element romanesc, fie ca cele trei turnuri ar simboliza cele trei asa-zise “natiuni, maghiara, secuiasca si saseasca”. Cateva intrebari in acest context. Prima: care a fost componenta “etnica” a orasului liber in secolul 14, cand s-a fondat orasul si s-a nascut sigiliul-stema?

AAR: Stema Clujului nu reflectă nici un statut etnic, aşa cum nici altele nu o făceau. Destul să privim oricare din oraşele miniere din Slovacia (fosta „Ungarie Superioară”) – nimic nu trădează populaţia care era în ele. Dacă există ambiţioşi care doresc să facă din stema Clujului o stemă etnică, le sugerez să se gândească foarte serios că etnia ţigănească nu este reflectată în stema lui Funar. În acest context, peste alte câteva decenii, Consiliul Local va avea de suportat o revendicare justificată prin precedentul creat de către Funar (el însuşi de cripto-etnie asemănătoare).


7. Daca nu doar in Transilvania, ci si in tot regatul Ungariei, in Cehia sau in Polonia, primele orase care au fost fondate si majoritatea lor au fost fondate de catre germani, ne-am putea pune urmatoarele intrebari: De ce germanii stiau cum se face un oras si natiunile central si est europene inca nu? Ce rol au avut aceste orase in dezvoltarea Transilvaniei?

AAR: Problema etnicilor germani este destul de clară. Păcat că am uitat-o prea repede. Au fost un grup compact şi foarte lucrativ. S-au solidarizat şi concentrat tocmai pentru că erau în zone ocupate de către alţii, care nu aveau calităţile lor. Oricum, fără germani, nici Transilvania, nici Ţările Române transcarpatice nu ar fi arătat vreodată la fel!

8. Exista in evul mediu o simbolistica nationala? Reprezinta stema Clujului cu cele trei turnuri o anumita etnie (sau chiar mai multe)?

AAR: Nu există aşa-ceva. Cele mai timpurii steme de grupuri privilegiale, nu etnice, au fost cele ale Universităţii Săseşti (în condiţiile în care „sasul” era un privilegiat, doar în teritoriul ei, în afară fiind iobag sau nobil) şi ale Secuimii (vă rog a păstra majuscula, pentru este un teritoriul echivalent cu cel al saşilor privilegiaţi).

Daţi o căutare simplă pe net şi o să descoperiţi câte simboluri cu cetăţi, cu porţi cu trei turnuri au existat în Europa şi dacă se leagă ori nu de vreo etnie. Este dezarmant de simplu.

9. Din ceea ce am citit eu din istoria orasului nostru, vreme de mai multe secole incepand inca dinainte de 1316, cetatenii, orasenii clujeni s-au aflat in conflicte deschise, chiar militare cu nobilimea din imprejurul Clujului. Aveau conflictele din acea perioada o motivatie etnica si cum erau reprezentate cele trei etnii (romana, maghiara, germana) intre diferitele clase sociale ale vremii: tarani iobagi, tarani liberi, nobili, cetateni liberi?
AAR: Conflictele au fost, iniţial, interioare, între elita foştilor colonişti (de obicei numiţi „greavi”) şi noua pătură de meşteşugari şi negustori, îmbogăţită între timp. Treptat, oraşul a avut probleme cu vecinii săi, pentru că erau încălcate hotarele sau pentru că nu se respectau drepturile scutire de vamă. Între timp, şi oraşul a cumpărat sate vecine şi a devenit el însuşi, un „nobil”.

Nici o clipă conflictele nu s-au bazat pe vreun backgroud etnic. Aşa ceva nu exista într-un stat care se numea Ungaria, dar avea o mulţime de etnici. Conta mereu calitatea de stare dobândită. Deci puteai fi nobil, dar vorbitor de maghiară, română şi germană, puteai fi ţăran, tot aşa de diferit etnic.

Reprezentativitatea în oraşul Cluj s-a rezolvat între unguri şi germani. Aceasta spre deosebire de majoritatea altor oraşe, în care etnia germană era prevalentă. Românii nu făceau parte din această comunitate. S-a întâmplat aceasta mai des din cauza lor. În situaţia Mediaşului, românii au cerut, către finele secolului al XV-lea, să intre în oraş. La care li s-a replicat cu întrebarea: „aţi contribuit cumva la ridicarea şi apărarea zidurilor oraşului”? 


10. O ultima intrebare: din ce motive credeti ca mare parte din istoria Clujului este trecuta sub tacere, sau rastalmacita in ultimele decenii? Ce ratiuni exista? Si ce se poate face pentru ca mai multa lume sa cunoasca intreaga si adevarata istorie a Clujului si a Transilvaniei?

AAR: Istoria oraşului nu este trecută sub tăcere, ci pur şi simplu nepopularizată cum ar trebui. Primăria nu a ştiut vreodată să-şi unifice cetăţenii pe ideea respectului şi mândriei locului în care s-au adunat de peste tot; pentru că populaţia neaoşă, clujeană, este copleşită de venetici. O mare monografie a oraşului, scrisă în perioada pozitivistă şi semnată de către Jakab Elek, nu a fost tradusă în româneşte. De ce? Cum poţi să o combaţi sau corijezi dacă nu şti ce scrie în ea? Istoria Clujului, redactată de o echipă condusă de Ştefan Pascu este o mizerie, cu doar părţi utilizabile. Nu avem istorii ale monumentelor Clujului sistematic publicate… Monumentele-simbol ale oraşului arată aproape ca nişte gunoaie din Lumea a treia. La problemele de promovare turistică ale oraşului, aceeaşi Primărie debusolată şi fără ochi pentru stimulat acte de cultură de calitate, a spus realizatorilor ca pentru documentare să utilizeze …. Wikipedia! Acesta este preţul pe care administraţia îl alocă istoricilor ei. Mereu au fost ascultaţi câţiva gurişti cu studii istorice, care au fost cozi de topor ai administraţiei politice. De mult oraşul care se pretinde a fi un vârf de intelectualitate, ar fi trebuit să plătească o nouă Istorie a oraşului. La fel, o bancă ardeleană, de felul Transilvaniei, ar fi trebuit, la fel de mult timp, să scoată ca o obligaţie morală elementară, o serie de lucrări de prezentare, de la albumul de lux, la lucrarea ştiinţifică şi variante de popularizare în şase-zece limbi. Dar nu compilaţii redactate într-o lună!

Nici Funar, nici cine l-a urmat, nu au acţionat fără implicarea unor nume de istorici fără identitate profesională, care au prestat doar în calitate de servanţi-iobagi ori mistici-patrioţi la ceea ce era plăcut de auzit în urechile unor şefi veniţi din fundul Banatului, din creierul Apusenilor ori chiar din Moldova (acum spre puşcărie).

Ce jalnic poate fi decât să vrei să devii Capitală Europeană, fără ca să nu respecţi nimic din valorile care te-au condus unde eşti astăzi?

P.S. Sublinierile in bold apartin domnului Dr. Adrian Andrei Rusu.