Adoptarea tacita, reluarea votului si alte perversitati marca “democratia de Dambovita”

O serie de prevederi legislative, si ale regulamentelor Parlamentului, contravine total principiilor unui stat democratic, parlamentar. Ele toate trebuie eliminate cat de curand, pentru ca in Romania legile noi sa fie mai bune decat cele vechi, si pentru ca democratia parlamentara sa poata functiona intr-adevar.

Adoptarea “tacita”

Ieri, in Camera Deputatilor, o lege foarte importanta, care incearca sa submineze independenta justitiei, separatia puterilor in stat, si principiile democratice, a facut primul pas pentru a fi adoptata. A fost adoptata de catre Camera “tacit”, fara nicio dezbatere, fara niciun vot!! Nu e prima si nu va fi deocamdata nici ultima, multe alte legi au fost “adoptate tacit”.

“Adoptarea tacita” a unei legi, inca o originalitate caracterisca farsei numita democratia de Dambovita, reprezinta o bataie de joc la adresa  parlamentarismului. In Romania o lege poate trece primul hop, numai datorita faptului ca absenteaza destui parlamentari cat este necesar sa nu fie dezbatuta.

Potrivit tuturor pricipiilor democratice, constitutionale, juridice si de bun simt, orice modificare legislativa necesita in primul rand o dezbatere, si in al doilea rand un vot, pozitiv, fizic, al unei majoritati ai parlamentarilor.

Si in Germania, si in Marea Britanie, si in orice democratie autentica, o lege trebuie “citita”, adica dezbatuta, de trei ori in Parlament, inainte sa se ajunga la votul obligatoriu. Fireste, este nevoie de un vot castigat de o majoritate.

O tema conexa, despre care am mai vorbit,  este cea a ordonantelor de urgenta, incompatibile cu democratia, si care, la fel,  trebuie eliminate din procesul legiferarii

Reluarea votului

Alta insulta la adresa tuturor regulilor democratice este “reluarea votului”, practicata des in “Casa Poporului”. Daca o lege este respinsa la vot (indiferent de motive, care pot fi diferite -absenta parlamentarilor, lipsa majoritatii calificate, eroarea parlamentarilor de a nus ti ce lege se voteaza si cum ar trebuis a voteze), numai in Parlamentul de la Bucuresti exista nastrusnicia numita “reluarea votului”. O lege respinsa este revotata chiar de mai multe ori pana cand rezultatul la vot este unul convenabil.

Asta e ca si cum in fotbal unui arbitru (si un regulament mai felxibil) nu i-ar conveni scorul de 1-1 sau 1-2 si ar dicta rejucarea meciului.

Nicio democratie adevarata nu permite reluarea imediata a votului daca rezultatul nu convine puterii. Pentru a reintroduce legi respinse este nevoie de anumite termene, si anumite proceduri, timp pentru dezbateri.

Numararea corecta a voturilor

Fraudele masive, notorii si numeroase care s-au petrecut in Parlament la numararea voturilor demonstreaza limpede ca actualul regulament trebuie schimbat urgent de tot. Exista masuri simple pentru a asigura numararea corecta a voturilor in parlament, si poate ma voi referi mai pe larg in alta postare. In orice caz, daca in Parlament voturile nu se numara corect, o singura data, nu poate fi vorba de un stat democratic, parlamentar.

Voturile pe banda rulanta, statutul parlamentarilor in societate, si timpul dedicat dezbaterii legilor

Parlamentul nostru este, din pacate, un fel de parlament part-time. Nu este vina parlamentarilor, ci a diverselor legi si regulamente, facute expres in acest mod.

Renumerarea parlamentarilor, celor care decid cele mai importante legi, voteaza guvernul, si trebuie sa controleze executivul si majoritatea institutiilor democratice, este o renumerare batjocoritoare. In Germania si o secretara este mai bine platita. Acest lucru se vede si in calitatea execrabila a legilor votate in Romania, si rezultatul lor sub diferite aspecte (economic, birocratic, etc.). Parlamentarii trebuie sa castige mult mai mult, in schimb trebuie sa si petreaca mai mult timp discutand si imbunatatind legile.

Momentan, martea si miercurea se voteaza pe banda rulanta peste o suta de  legi, proiecte, propuneri si ordonante, in decursul a doua sau trei ore. Se voteaza uneori intr-o frecventa mai rapida decat o lege pe minut. Buna parte din parlamentari nici nu stiu, nici nu au cum sa stie(!), ce lege se voteaza, o fac la semnalul cuiva, ca si niste roboti. O asemenea practica este incompatibila cu un sistem parlamentar.

Chiar daca asemenea teme intereseaza pe foarte putini, e limpede cai ca aceste practici vor afecta si in continuare in mod negativ viata fiecarui cetatean. Si ca o reforma temeinica a legilor si regulamentelor parlamentare necesita urgenta.

Ce proiecte de reforma constitutionala si electorala ar fi trebuit sa sustina USL

Ieri liderii USL au anuntat initierea unor propuneri legislative care vizeaza legile electorale, menite a contracara si supralicita temele lansate in mod populist de putere. Propunerile vizeaza introducerea uninominalului intr-un singur tur la parlamentare, reducerea numarului de parlamentari la 300 si interzicerea traseismului politic prin lege, chiar daca printr-o lege neconstitutionala.

Daca pana ieri consideram ca aceste propuneri nu sunt deloc benefice marturisesc ca am avut o revelatie. Abia astazi am realizat cat de geniala este intoarcerea cu 180 de grade, abandonarea principiilor sustinute timp de ani intregi,  preluarea unor pozitii sustinute de adversari si criticate pana mai ieri. Probabil am sa sterg postarile mele precedente referitoare la votul uninominal, republica parlamentara, si propunerile de reforma constitutionala si legislativa.

Mi-a mai ramas insa o urma de spirit critic: cred ca proiectele legislative anuntate ieri nu merg destul de departe. Pentru a da intr-adevar lovitura de sah-mat puterii autoritare a regimului BUBA, consider ca opozitia ar trebui sa introduca in parlament urmatoarele propuneri legislative:

1. Reducerea numarului parlamentarilor la maxim 30. Astfel se economiseste 90% din bugetul Parlamentului, in comparatie cu varianta lasa si bugetofaga de reducere a numarului la 300.

2. Combaterea traseismului politic prin modificarea Codului Penal. Demisia din partid va fi sanctionata cu 10 ani de inchisoare, astfel incat parlamentarul isi pastreaza mandatul si va fi impiedicat sa voteze doar din punct de vedere fizic (arestarea preventiva timp de un an a senatorului Voicu a demonstrat ca prezenta fizica a unui ales in parlament nu este neaparat necesara).

3. Renuntarea la uninoniminalul intr-un tur, si el mult prea costisitor, si inlocuirea lui cu uninominalul-fulger: Dupa inchiderea urnelor buletinele de vot se introduc intr-o urna mai mare si se amesteca, pentru numarare se extrage la intamplare cate un singur buletin. Castigator este declarat candidatul care obtine primul (in ordinea numararii) 20 voturi intr-o comuna,  100 de voturi intr-un oras, 200 de voturi intr-un municipiu si 500 de voturi intr-un municipiu resedinta de judet (pentru capitala pragul s-ar putea ridica la primul candidat care obtine 1000 de voturi, nu mai multe, ca ar dura prea mult numararea votului, si curentul care alimenteaza becurile noaptea costa). Dupa ce castigatorul este declarat restul buletinelor de vot, cele care nu s-au numarat, sunt distruse prin ardere, pentru a nu exista dubii privind corectitudinea votului.

Uninominalul-fulger are urmatoarele avantaje: rezultatul este cunoscut la circa o ora dupa inchiderea sectiilor de votare, numararea voturilor noaptea este eliminata, iar numararea voturilor poate fi efectuata de catre un singur membru al biroului electoral. Astfel numarul excesiv al mebrilor sectiilor de votare poate fi drastic diminuat.

Ca alternativa as propune loto-uninominalul, o varianta de uninominal care ar genera venituri bugetare si care ar preveni des-criticata risipa de hartie si tus pentru tiparirea buletinelor de vot (risipa care a jucat un rol important in declansarea crizei economice recente, cea mai grava din ultimii ani) . Candidatii pot achizitiona de la la Autoritatea Electorala Permanenta cate o bila inscriptionata cu numele lor, la pretul de 100 de Euro/bila. Numarul de bile care poate fi achizitionat este nelimitat. Bilele sunt introduse intr-o urna cu forma de glob, transparenta, care poate fi rotita. Dupa un minut de amestecare se extrage o bila, iar candidatul care a achizitionat-o este declarat castigator. Noua configuratie a parlamentului este cunoscuta la abia 10 minute dupa inchiderea urnelor.

In afara de legile electorale actuala putere urmareste si in alte domenii reforme mult prea lipsite convingere, spre exemplu interdictia interventiei puterii judecatoresti in domenii economice, sociale si cu caracter bugetar-fiscal, sau plapanda propunere de alegere uninominala a judecatorilor si procurorilor, si a membrilor CSM, lansata de consilierul prezidential Avramescu.

De aceea propun insistent ca USL sa introduca urmatoarele masuri de reforma a justitiei:

4. Absolut toate sentintele judecatoresti vor avea doar caracter consultativ daca nu sunt promulgate de presedintele tarii.

5. Alegerea magistratilor in scrutin uninominal-fulger, sau loto-uninominal, insa cu o conditie: pentru a candida, fiecare magistrat trebuie sa dovedeasca  adeziunea si sustinerea financiara a cel putin trei interlopi cu cazier care sa depaseasca 10 cercetari penale si cel putin o condamnare din vremea sistemului judiciar actual, nereformat.

In domeniul legislativului:

6. Pentru reducerea cheltuielilor sesiunea parlamentara dureaza o luna pe an, iar costurile de cazare si intretinere sunt suportate de catre parlamentar.

7. Fiecare parlamentar are dreptul la o singura initiativa legislativa, daca aceasta este aprobata de catre administratia prezidentiala.

8. Legiferarea se face in rest prin ordonante de urgenta sau prin decrete prezidentiale. Parlamentul poate respinge decretele si ordonatele, doar cu unanimitate de voturi, si doar daca ordonantele si decretele sunt emise in timpul sesiunii parlamentare.

In domeniul atributiilor prezidentiale si a puterii executive consider ca propunerile de pana acum ale USL-ului sunt mult prea firave. Pentru a contracara derapajul autoritar al puterii argumentele pentru republica parlamentara sunt inutile. USL-ul trebuie sa faca o campanie de comunicare imediata si la nivel national pentru urmatoarele masuri:

9. Mandatul presedintelui este de zece ani si poate fi considerat reales in al doilea mandat daca ultima confeinta a partiduluidin care provine, inaintea expirarii termenului, il aclama.

10. Presedintele este ales prin loto-uninominal pentru ca este mai putin costisitor decat uninominalul-fulger.

11. Functia de prim ministru dispare, atributiile sunt trecute la presedinte. Orice numire intr-o functie de minstru, director sau bugetara necesita semnatura si parafa presedintelui.

Dizolvarea actualelor judete si inlocuirea lor cu judete mai mari 8 la numar pe criterii aleatorii este o masura mult prea timida. Opozitia ar trebui sa propuna:

12. Reducerea numarului de judete la doua, delimitate de diagonala Satu-Mare-Mangalia, si guvernate de doi prefecti numiti de presedinte. Primarii sunt numiti de prefect, iar consiliile judetene si locale sunt alese uninominal si se intrunesc intr-o sesiune anuala de o saptamana, avand aceleasi prerogative de control sau legislative ca si parlamentarii.

Cu siguranta doar aceasta strategie va suda toti sustinatorii liberali, democrati in jurul proiectului USL, va potenta credibilitatea si coerenta mesajului politic, va scoate si mai bine in evidenta diferentele dintre putere si opozitie si va da sah-mat puterii si nu numai ei.

Propunerile USL pentru o noua Constituie – varianta de lucru

Blogul pesurse.ro publica o varianta de lucru a PNL si PSD in ce priveste modificarea Constitutiei. Fireste acest proiect nu poate fi decat unul pe termen mediu, care va putea fi aplicat cel mai devreme dupa viitoarele alegeri parlamentare.

Din mai multe motive propunerile USL sunt de actualitate, pentru ca arata directia in care aceasta alianta intentioneaza sa schimbe regimul politic si constitutional, si pentru ca tema reformei constitutionale este o tema neideologica care poata fi liantul acestei aliante, si unul dintre principalele sale puncte programatice.

Redau punctele publicate de pesurse.ro (in cursiv), comentariile mele sunt in bold:
1.Necesitatea unei ample reforme administrativ-teritoriale. Apariţia Regiunilor
Excelent, descentralizarea este necesara si ma voi referi in curand in mai multe postari la ea.
2.Menţinerea sistemului parlamentar bicameral. Senatul să devină reprezentantul unităţilor administrativ-teritoriale.
Pastrarea bicameralismului este de salutat. Modul de alegere al Senatului trebuie analizat cu mare grija inainte ca Senatuls a devina reprezentantul regiunilor, pentru ca majoritati diferite in cele doua camere pot duce la blocajul intregului proces legislativ in tari fara o cultura a compromisului.

3.Republică parlamentară (preşedintele să fie ales prin vot universal sau de către Parlament).

Corect, definitorii pentru republica parlamentara sunt atributiile constitutionale ale presedintelui, nu modul in care este ales. Altfel decat parerile raspandite de unii propagandisti ai prezidentialismului, presedintele unei republici parlamentare poate fi ales si prin vot direct.

4.Întărirea atribuţiilor autorităţilor locale prin transfertul de atribuţii de la nivel central.

Este nevoie nu doar transferul de atributii ci si de recladirea sistemului de finantare a autoritatilor locale, astfel incat administratia locala sa dispuna de resurse proprii, suficiente, si sa nu depinda de impartirea resurselor de la centru, pe criterii politice.

5.Întărirea controlului de constituţionalitate cu privire la actele normative – se propune ca în cazul OUG-urilor Guvernul să notifice cele două Camere ale Parlamentului care în 3 zile au timp să conteste la CCR fiecare din aceste OUG-uri. Dacă OUG-ul nu este contestat în termen, atunci actul normativ intră în vigoare, iar dacă NU atunci se aşteaptă decizia CCR.

Propunerea este un pas intr-o directie corecta insa, in opinia mea, intregul proces legislativ trebuie sa fie atributia aproape exclusiva a Parlamentului. OUG-urile ar trebui limitate la situatii de calamitate naturala, iar angajarea raspunderii guvernului la maxim o lege pe an.

6.Completarea procedurii de legiferare prin consacrarea constituţională a dreptului parlamentarilor de a formula amendamente.

7. Combaterea traseismului politic la nivelul parlamentarilor. Se va stabili o procedură prin care parlamentarul “să fie rechemat” de electorat în cazul în care părăs eşte partidul politic pe care l-a reprezentat. În acest caz se va opta pentru un referendum local prin care unu număr de cetăţeni egal cu cel care l-au votat să-i poată retrage mandatul (asta după ce în prealabil o treime din cetăţenii cu drept de vot din colegiul respectiv semnează o petiţie în acest sens).

OK.

8.Separarea clară a atribuţiilor de preşedinte şi de premier. Preşedintele va avea doar un rol de moderator între puterile statului stabilite foarte clar, în timp ce primul ministru se va ocupa de realizarea politicii interne şi externe a ţării (art.102).

9.Primul ministru va avea rolul cel mai important în sistemul politic românesc, fixând politicie publice şi asumându-şi întreaga responsabilitate în faţa Parlamentului.

10.Cabinetul va prelua majoritatea atribuţiilor CSAT, în special cela care ţin de controlul civil asupra forţelor armate.

11.Premierul va fi cel care va decide exclusiv cel care decide asupra componenţei Cabinetului.

De acord.

12.Preşedintele îl va desemna ca prim-ministru pe liderul partidului politic care a obţinut majoritatea absolută în Parlament. În cazul în care o asemenea majoritate nu există, va fi desemnată persoana care beneficiază de sprijinul unei majorităţi parlamentare aşa cum a fost ea conturată în cadrul negocierilor politice. În cazul în care nici această majoritate nu există, preşedintele îl va desemna prim-ministru pe liderul partidului cu cel mai mare număr de parlamentari numai o singură dată, iar în cazul eşecului acestuia va fi obligat să se adreseze celorlalte partide parlamentare.

Mult mai simplu: Parlamentul alege primul ministru care nu are nevoie de nicio desemnare

13.În cazul în care Guvernul va pierde încrederea Parlamentului, acesta va adopta moţiunea de neîncredere constructivă, prin care va indica el însuşi care e persoana potrivită pentru a deveni prim-ministru precum şi elementele principale ale programului politic ale viitorului Cabinet.

Despre motiunea constructiva de cenzura si desemnarea primului ministru am scris aici in februarie 2010.

14.Toate decretele preşedintelui României să fie contrasemnate de prim-ministru, după modelul constituţiilor democratice româneşti anterioare anului 1938.

15.Imunitatea prezidenţială totală va fi eliminată. se va menţine doar cea pentru declaraţiile politice.

Foarte bine.

16.Comisiile parlamentare vor avea puteri sporite. O comisie parlamentară de anchetă va putea suspenda un ministru acuzat de corupţie, după adoptarea raportului aceslei comisii.

As adauga aici si modificarea regulamentului parlamentar astfel incat si opozitia (minoritatea) sa poata institui comisii speciale si de ancheta (chiar daca in comisie opozitia va fi in minoritate).

17.Clarificarea procedurilor constituţionale ăn cazul cererilor de urmărire penală în cazul membrilor Cabinetului.

18.CSM va avea rolul exclusiv în a desemna judecătorii.
Este evident un proiect pentru o arhitectura constitutionala parlamentara. Nu pot decat sa salut acust lucru. In dreapta paginii principale a blogului am adaugat o pagina “republica parlamentara” in care voi adauga cu timpul toate postarile pe aceasta tema.

Un ministru foarte responabil…

Saptamana trecuta ministru Muncii Ioan-Nelu Botis a reusit o performanta unica. Invitat la o conferinta despre pensiile private a facut afirmatii de-a dreptul criminale, atat cu referire la sistemul public de pensii cat si la cel privat.

 

Despre sistemul public de pensii a spus ca este un sistem piramidal, “un fel de sistem Ponzi”. In legatura cu pensiile private a cerut administratorilor de fonduri sa investeasca mai riscant pentru a creste randamentul, chipurile. Citez: “Administratorii de fonduri de pensii private obligatorii ar trebui sa-si asume un risc mai mare in politica investitionala pentru a oferi o valoarea mai mare a activelor administrate. Personal as fi dispus ca partea mea din contributii sa intre la un risc maxim, ceea ce va aduce benficii mai mari, evident cu riscurile aferente.”

 

Declaratiile domnului ministru sunt deosebit de grave, pe de o parte dezinformeaza si denigreaza sistemul public, pe de cealalta distruge increderea in sistemul privat (cresterea riscului in plasamentele fondurilor private poate duce la pierderea totala a economiilor sau la falimentul fondurilor).

 

Acelasi ministru (care cu alta ocazie zicea ca Romania “e un Titanic”), pastoreste un Cod al Muncii care a reusit o alta performanta unica, aceea de a nemultumi atat patronatele cat si sindicatele, ambele cerandu-i demisia. Un Cod al Muncii, al carui versiune finala nu o stie aproape nimeni, care va fi trecut prin parlament intr-o singura zi prin angajarea raspunderii. Nu cred ca domnul Botis spune adevarul cand afirma ca acest Cod al Muncii ar fi un fel de “Best Of” al tuturor proiectelor precedente nematerializate. S-ar putea ca autorul proiectului de lege sa fie un avocat american, iar acest proiect sa fie ceva mai vechi, cum spune o persoana foarte avizata.

 

Oricum ar fi trecerea acestui proiect fara dezbatere si fara amendamente, fara a tine cont de punctele problematice scoase in evidenta chiar de catre va insemna inca o lege proasta pentru toata lumea trecuta in caietul “realizarilor” guvernului. Problemele pe care legea le va genera vor fi majore, abia cu timpul vor iesi la iveala intr-un nou “experiment” la scara de 1:1, iar legislativul va trebui sa se ocupe mult timp cu repararea defectelor in viitor.

 

As fi dorit sa va ofer o alta perla a ministrului Botis, din interviul dat astazi pentru Adevarul, din pacate varianta originala a interviului a fost redactata si pasajul a disparut (era vorba despre o parabola cu o bufnita si un soricel care are un drum foarte lung pentru a ajunge acasa la mama sa).

 

Revenind la sistemul de pensii, in opinia mea afirmatiile iresponsabile ale ministrului (viitor candidat la primaria din Bistrita) mai au un mare neajuns: au reusit sa acopere subiectul foarte important al dezbaterii de saptamana trecuta, viitorul si problemele sistemului de pensii private obligatorii. Dupa trei ani de la infiintare economiile medii sunt de 800 de lei, peste jumatate dintre asigurati au in cont mai putin de 500 de lei iar guvernul nu-si respecta obligatiile luate la lansarea pilonului II de crestere a nivelului contributiilor.

Scrisoarea profesorului universitar Shafir adresata presedintelui

“Domnului Preşedinte al României Traian Băsescu,

Palatul Cotroceni

Bucureşti

 

Cluj-Napoca, 22 ianuarie 2011

 

Domnule preşedinte,

 

În luna octombrie a anului 2009 mi-ați făcut deosebita onoare de a mă decora cu Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de ofițer. Cu mâhnire şi în acelaşi timp cu mânie, mă văd nevoit să vă înapoiez azi această medalie. Gestul meu este determinat, în primul rând, de maniera nedemocratică şi neconstituțională în care guvernul condus de dl. Emil Boc cu sprijinul nemijlocit al Domniei Voastre încalcă în mod repetat principiile statului de drept, facând în mod abuziv uz de asumarea răspunderii în fața Parlamentului şi substituindu-se în acest mod legislativului, de ordonanțe de urgență, precum şi de numeroase alte găselnițe juridice pe care nu numai că Dumneavostră, domnule preşedinte, le acceptați, dar le şi inspirați şi girați în mod direct şi personal. Din acest punct de vedere, considerați returnarea acestei distincții şi ca un gest de solidaritate față de Armată,  pe care ați avut incredibila temeritate de a încerca să o dezbinați în conferința de presă ținută în această seară la reşedința oficială a preşedintelui statului.

 

La fel se întâmplă şi în cazul legii Educației Naționale, promovată de către Domnia Voastră la data de 4 ianuarie 2011. Şi acolo se încearcă dezbinarea corpului profesoral, asmuțind cadrele didactice tinere împotriva celor cu experiență, ca şi cum nu decizia guvernului Boc a înghețat posturile în universități, ci prezența noastră, a cadrelor didactice cu experiență ar fi blocat avansarea acestora.  Mai mult, în spatele unei perfide argumentări pentru depolitizare în universități, noua lege duce la politizarea întregului sistem, de la şcoli şi până în vârful instituțiilor de învățământ superior, lichidând în acelaşi timp autonomia universitară.

 

La modul personal, legea mă forțează într-o pensionare în care mi-aş putea continua activitatea universitară numai la plata cu ora. Cu alte cuvinte, mă trimite într-un hotel pe centură.

 

Am revenit în România, domnule preşedinte, în anul 2005, numai şi numai în scopul continuării activității mele pedagogice universitare. În timp ce alte state europene revin asupra deciziei pensionării forțate, România sub conducerea Dumneavoastră o  impune pentru a face loc clientelelor politice sau economice. “Reforma” impusă de noua lege este un substanțial regres față de situația existentă anterior acestei legi, nici ea ideală. Probabil că vă imaginați că acele cadre didactice care fac parte din actualul guvern sunt capabile să conducă doctorate şi să deschidă în fața României calea către locul pe care îl merită minunații ei tineri, pe care îi cunosc bine. Mult mai bine decât Dumneavoastră.

 

Douăzeci şi doi de ani de activitate la Radio Europa Liberă, unde am condus, printre altele, departamentul de documentare al secției române, m-au învățat, domnule preşedinte, că trebuie să fim răbdători. În cele din urmă simularea politică a democrației (socialiste sau nu) va fi exorcizată. Şi împreună cu ea, toți clovnii politici.

Vă urez sănătate,

 

Prof. univ. dr. Michael Shafir“

Nu-s destule ordonante

Senatul a adoptat o lege care abiliteaza guvernul sa emita ordonante de urgenta si in perioada vacantei parlamentare.

Parlamentul cedeaza si mai multe prerogative legislative guvernului. Separatia puterilor in stat nu exista. Avem nevoie de de alegeri anticipate si de un parlament adevarat.

Cronica legilor si ordonantelor neconstitutionale marca Boc

Site-ul  spunesitu.ro a compilat in premiera intr-un singur document toate legile si ordonantele neconstitutionale si abuzive ale guvernului Boc. Citez:

“Din decembrie 2008, de când PD-L se află la guvernare, s-au înaintat un număr foarte mare de sesizări de neconstituţionalitate asupra actelor şi acţiunilor Guvernului. Cele mai multe sesizări au fost făcute de către parlamentarii opoziţiei. În mai puţin de doi ani, comportamentul legislativ al Guvernului a fost declarat ca fiind neconstituţional în 16 situaţii. Din aceste 16 situaţii, 14 au fost excepţii de neconstituţionalitate ale ordonanţelor şi legilor propuse de Guvern şi 2 situaţii de conflict juridic de natură constituţională. Făcând o medie, o dată la mai puţin de o lună jumătate, Guvernul a luat o decizie neconstituţională. Ba chiar, în unele cazuri, a persistat în greşeală, neţinând cont de deciziile anterioare ale Curţii, cum a fost angajarea răspunderii pentru proiectul de lege a educaţiei. Cele mai multe acte declarate ca fiind neconstituţionale ţin de încercările Guvernului de a lua măsuri anticriză. De fapt, chiar prima mare măsură de austeritate a fost declarată neconstituţională, interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat.

Iată lista cu actele şi acţiunile neconstituţionale ale Guvernului

1. În 15 ianuarie 2009, Curtea Constituţională a stabilit că dispoziţiile OUG 230/2008, prin care a fost interzisă cumularea pensiei cu salariul de la stat este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea Avocatului Poporului, care susţinea că acest act normativ încalcă drepturi fundamentale stabilite prin Constituţie, între care dreptul la muncă, dreptul la pensie şi ar putea desfiinţa un drept câştigat.

2. În 6 mai 2009, Curtea Constituţională a stabilit că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici este neconstituţională. Legea, iniţiată de parlamentari PDL şi PSD repolitiza funcţia publică.

3. În 30 iunie 2009, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională OUG 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar.

4. În 7 iulie 2009, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională OUG 224/2008 prin care preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a devenit vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

5. În 9 iulie 2009 În 9 iulie 2009, Curtea Constituţională a decis că Legea de aprobare a OUG 3/2009 prin care premierul Emil Boc a desfiinţat DLAF, înfiinţând un nou Corp de control, bazat pe un angajament de loialitate, este neconstituţională. Între timp, Executivul a adoptat OUG 94/2009 – pentru a modifica, în urma deciziei instanţei constituţionale, prevederile Legii de aprobare OUG 3/2009 care stipula reorganizarea Departamentului guvernamental de Luptă Antifraudă (DLAF) şi a Departamentului de Control al Guvernului. Şi OUG 94 a fost declarată neconstituţională, în 17 noiembrie 2009.

6. În 7 octombrie 2009, Curtea Constituţională (CCR) a constatat, cu majoritate de voturi, că este neconstituţională Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, întrucât nu s-au respectat normele de adoptare a ei.

7. În 4 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a decis că Legea 329/2009 prin care se interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat este constituţională, dar conditionat. Mai exact, prevederea nu se aplică în cazul persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constitutie (preşedintele României, parlamentarii, membrii CSM, ai Curţii de Conturi şi cei ai Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului).

8. În 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului

9. În 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea educaţiei, asumată de Guvern în data de 15 septembrie.

10. În 3 decembrie 2009, Curtea Constituţională (CCR) a decis că prevederi din OUG 105/2009 cu privire la serviciile deconcentrate contravin Constituţiei, în condiţiile în care actul normativ a preluat integral conţinutul din vechea OUG 37/2009, declarată de asemenea neconstituţională, în 7 octombrie 2009.

11. În 14 aprilie 2010, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale mai multe prevederi ale Legii de modificare a Statutului funcţionarilor publici referitoare la categoriile de funcţionari publici cu funcţie de conducere, concursul de recrutare pentru funcţiile publice şi lista funcţiilor publice de conducere.

12. În 7 iunie 2010, Curtea Constituţională a admis obiecţiile de neconstituţionalitate, formulate de un grup de 29 senatori şi un grup de 58 de deputaţi, în temeiul art. 146, lit.a, asupra dispoziţiilor Legii lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

13. În 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a admis că reducerea pensiilor cu 15 % este neconstituţională. Obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile Legii privind unele măsuri necesare pentru restabilirea echilibrului bugetar, au fost înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În susţinerea acestora, argumentul invocat a fost acela că legea are ca obiect de reglementare o serie de restrângeri ale exerciţiului unor drepturi fundamentale: dreptul la muncă, dreptul la pensie, dreptul la ajutor de şomaj, dreptul la măsuri de asistenţă socială.

14. În 19 iulie, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Sesizarea a fost adresată Curţii Constituţionale de către preşedintele României. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se enunţă parcursul procedurii legislative în urma căreia a fost adoptată legea criticată, procedură afectată de vicii de neconstituţionalitate.

Decizii de propunţare asupra conflictelor juridice de natură constituţională:

15. În 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local

16. În 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului.”

(via pesurse.ro)