Impresii de la targul de turism de la Stuttgart: problema nu e “frunzulita”, ci doar incompetenta crasa pe care incerca sa o acopere.

Inainte de toate, pentru ca este prima postare pe blog din acest an (si chiar daca a trecut deja o luna din acest an) urez UN AN NOU FERICIT tuturor!

 

Am fost acum doua saptamani la Messe Stuttgart, la unul dintre cele mai importante targuri de turism din Germania. La acest targ au participat catre o suta de tari. Desigur nu toate la fel. Marile tari turistice au participat cu standuri separate pe regiuni, in Spania Catalunya, Andalucia etc. La fel Italia, Austria, Germania, Franta. Au fost prezente si toate tarile Central si est-europene, Slovacia fiind “tara-partanera” a targului, in acest an cand Kosice, “Clujul” Slovaciei, este Capitala Culturala Europeana.

Nu vreau sa fac o comparatie intre marketingul turistic din tarile vest-europene si cel din Romania, ar fi dezastruos, si prea greu de rezumat chiar im multe cuvinte. Am facut aclo si vreau sa fac macar o comparatie intre marketingul turistic al Romaniei si cel al unor tari central si est-europene, mai mici si mai putin dotate in atractii turistice decat Romania, si toate mai mici decat Romania (Slovacia, Cehia, Ungaria, Serbia, Bulgaria).

Mai intai unele diferente pe care nu le critic in mod negativ.
Standul Romaniei era unul simplu, fara lumini, ecrane, plasme, neonuri, etc. fiind prins intre standurile croate si maghiare, care erau mult mai bine dotate din acest punct de vedere. Nu e nevoie de o prezenta extravaganta pentru a face impresie buna, daca toate celelalte conditii sunt implinite (si nu au fost). La fel nici “frunzulita” nu este o problema in sine. Tot restul e problema, incomeptenta crasa in a se prezenta in lumea mare si pe intelesul clientilor potentiali atractiile Romaniei.

In mod pricipal este vorba de lipsa sau inadecvarea brosurilor, materialelor promotionale. Din multe puncte de vedere.  Sunt aceleasi trei-patru brosuri de pe vremea lui Udrea.  Celelalte tari vecine aveau un numar multiplicat cel putin cu 50 de 50 de brosuri, atat ca si cantitate cat si ca si calitate.

Spre exemplu, Slovacia, cu toate ca este o tara mai mica decat Transilvania, a avut materiale publicitare diverse, si difirentiate, atat din punct de vedere geografic (fiecare regiune, oras, al Slovaciei in parte) cat si din punct de vedere tematic (brosuri numai despre zonele de ski, numai despre zonele balneare, numai despre cazare/hoteluri/camping).

 

Materialele concepute de ministerul lui Udrea, pe cat de putine la numar nu ofera absolut nicio informatie unui potential turist german.

In primul rand prezinta Romania intreaga intr-o singura brosura, de parca vre-un turist vreodata va veni in rRomania sa mearga peste tot, si in Delta, si la mAre si in Maramures, si la manastiri, si la Sibiu, Brasov, Cluj, Hunedoara, Biertan Sighisoara. in acelasi concediu.

Standul Romaniei a fost singurul cre nu a putut oferi vizitatorilor targului, potentialilor turisti, NICIO HARTA. Nicio harta a Romaniei, nicio harta a obiectivelor turistice. De fapt nicio informatie in legatura cu ceea ce ii intereseaza foarte mult pe turisti: unde exact se afla obiectivele, cum ajungem acolo (pe strada, cu trenul cu avionul). Unde se pot caza, etc.

Standul Romaniei, intre cel al Croatiei in prim plan si cel al Ungariei. Repet, problema nu este cea de vizibilitate.

 

Tari care sunt mai mici decat Transilvania, si regiuni mai mici decat transilvania ale altor tari au avut un program  de informare delimitat si geografic, pe regiuni, orase. Lipsa toatala la standul Romaniei, cu toate ca avem mai multe regiuni si orase care merita cel putin un concediu intreg. Niciun material (fara a mai vorbi de harta) a Transilvaniei, nicio harta a Moldovei, sau a manastirilor de acolo, nicio harta macar a Carpatilor. Asta cand publicul german este mare amator de drumetie in munti. Marketingul turistic al Romaniei trebuie pus in paranteza deocamdata, pentru a nu ne face si mai mult de rusine in exterior, trebuie regandit si reconstruit din temelii.

 

Ma duc la vot cu multe ganduri, si sper sa vina cat mai multi

Ma gandesc la bunicii mei care nu mai sunt, care “au iesit din sistem” pentru a folosi termenul fascitoiid, orwellian folosit de Boc si Basescu in ultimii ani, care din incompetenta si din rea vointa au considerat orice pensionar o povara pentru intentiile lor de a imparti bugetul.

Ma gandesc la bugetari, la profesori, functionari publici, dar mai ales la cea mai nobila meserie la medicii si personalul medical din Romania carora peste noapte le-a fost taiat un sfert din salariul oricum insultator de mic.

 

Ma gandesc la deciziile fiscale si economice dezastruoase, care au bagat Romania in cea mai grava criza economica si sociala. Ma gandesc la autostrazile si infrastructura care nu a fost construita. Ma gandesc la incercarea de a centraliza si mai mult Romania, la sugurmarea autonomiei locale prin alocarea de bani de la centru pe criterii politice, la distrugerea patrimoniului.

 

Ma gandesc la jaful de miliarde de la Hidroelectrica, despre care voi mai scrie foarte curand, la proasta gestionare a banilor publici pentru infrastructura, la tunurile incercate si nereusite de a da pe gratis aurul cuprul si celelalte metale din Muntii Apuseni.

 

Ma gandesc mai ales si la lovitura de stat din octombrie 2009, cand un prim ministru dorit, votat si ales de peste 60% dintre parlamentari, Klaus Johannis, nu a fost desemnat de presedintele care a incalcat Constitutia si a reusit partial sa transforme romania intr-un sistem autoritar prezidential dupa modelul rusesc sau african. Ma gandesc la incalecarea parlamentului si guvernului, la ordonante, asumari de rapsundere, la masluirea voturilor in parlament, la zeci si sute de alte abuzuri intre altele taierea despagubirilor pentru victimele comunismului, refuzul de a restitui proprietatile nationalizate de comunisti, etc.

 

Si tot gandidu-ma asa, ma duc la vot si sper sa participe cat mai multi.

Fotoreportaj – Tara Calatei, un coltisor de rai la 40 de km de Cluj…

… batjocorit pana acum de autoritati.

In urma cu o luna am intreprins o mica excursie in Tara Calatei, aflata n apropierea Clujului, la poalele muntilor Gilau si Vladeasa. Parasind DN1, Cluj-Oradea catre stanga (Manastireni) parca intri dintr-o data intr-o cu totul alta lume. Pe cumpana apelor intre bazinul Somesului si cel al Crisului Repede orizontul se deschide larg. In toate directiile apar privelisti care nu mai satura ochiul privitorului.

                                                               Pe drumul Paniceni-Manastireni privind spre dreapta (vest) catre Muntii Vladeasa

 

Tara Calatei, Kalotaszeg in limba maghiara, este un centru al minoritatii maghiare din judetul Cluj, un nucleu al culturii traditionale taranesti. In trecut populatia era majoritar maghiara, acum este predominant romana, cele doua etnii convietuind in pace ingrijindu-si satele frumoase.

Privind spre stanga (est)

 

Brandul zonei, pe langa artizanatul traditional, il constituie bisericile maghiare (acum reformat calvine) care au o valoare de patrimoniu incomensurabila, si se recunosc de la distanta prin turnurile marcante, cu cele patru tunulete “transinsalvanene” la colturi.

Biserica reformata din Manastireni plastica romanica, probabil cea mai veche plastica medievala din judetul Cluj.

 

Daca nu ar avea ghinionul sa se afle in Romania zona ar putea fi o impotanta atractie turistica, atragand vizitatori din tara si de aiurea, si venituri pentru oamenii din zona si pentru bugetele publice. Din pacate conditiile nu sunt deloc date. Tocmai in aceasta zona se afla multe sate care inca nu cunosc beneficiul curentului electric, si asta cu toate ca in imediata apropiere se afla cele mai mari hidrocentrale din judetul Cluj.

Biserica din Valeni fotografiata de pe pseudo-drumul Valeni-Calata

 

Situatia drumurilor este de-a dreptul dezastruoasa. In toata zona (ca 40×40 de km) exista doar doua drumuri practicabile: Paniceni-Manastireni-Rasca si Huedin-Belis (cu bifurcatia Calata-Rachitele).

Drumul Manastireni-Valeni-Calata este un atentat pentru orice vehicul cu patru roti. Drumul Bologa-Scrind Frasinet la fel este accesibil doar cu masini de raliuri.

Cea mai insultatoare este situatia de la Rachitele, satul natal al lui Boc. Cea mai mica problema o constituie inca faptul ca drumul a fost asfaltat doar pana in centrul satului (adica pana putin dupa casa lui Boc, satenii care traiesc mai sus de ea au avut “ghinion”). Mult mai grav este faptul ca continuarea acestui drum (Rachitele -Ic Ponor – Smida) este pur si simplu inchis! Lucrarile la el au fost intrerupte si de atunci a ramas un santier neinceput, cu accesul interzis. Scandalul este ca acest drum este singurul drum de acces din judetul Cluj catre o alta importanta atractie turistica, platoul Padis, cu desterile defillele si atractiile sale naturale unice in Romania. Oameni temerari si-au construit acolo pensiuni si cabane, deageaba.

 

Urmatoarea fotografie este una dintre cele cateva  privelisti care le ofera drumul de intoarcere Margau-Calata, iar urmatoarele , toate cu protagonismul marcant al turnului bisericii din Sancraiu sunt facute intre Calata si Sancraiu.

Potentialul turistic al judetului Cluj este enorm, are o talie de prim rang, internationala, mare pacat ca a fost pana acum neglijat aproape cu desavarsire…

Plang zidurile clujene

Clujul dupa opt ani cu Boc (IV) –  Fotoreportaj: Plang fatadele Clujului

 

Mostenirea arhitectonica cu care a fost binecuvantat Clujul are o valoare incomensurabila. Goticul, barocul, neoclasicul, modernismul care se intalneste din pas in pas in centrul istoric al orasului ar putea rivaliza fara probleme cu orice alt oras din Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia sau Germania. Este una dintre principalele atractii turistice ale  Clujului, ignorata pana in prezent.
(Paranteza: nu vreau sa aud argumente de genul “nu sunt bani”, si “fatadele sunt in responsabilitatea proprietarilor”. Bani au fost, sunt si vor fi destui. In trecut s-au scurs in spagi si contracte umflate.  Fatadele din centrul istoric, cladirile de patrimoniu, nu tin doar de proprietari, ele sunt mostenirea de patrimoniu comuna a tuturor, trebuie sa se afle in atentia primariei si a consiliului local. Ele definesc orasul, sunt cartea sa de vizita. Fiecare leu sau euro investit in fatade se intoarce inzecit in visteria orasului atunci cand turistii, jurnalistii, oamenii de afaceri, studentii, invitatii  – autohtoni sau straini – se simt bine in Cluj, se reintorc si recomanda prietenilor, colegilor si rudelor sa viziteze orasul!)

 

Palatul Banffy, Muezeul de Arta, Piata Unirii

Biserica Franciscana, strada Emile Zola

Piata Muzeului

Manastirea Franciscana (ex-benedictina), strada V. Deleu

Langa Casa Telefoanelor, strada Octavian Petrovici

Langa Casa Matia Corvin, str Roosevelt colt cu strada Fulicea

Strada Matei Corvin, colt cu strada Memorandumului, piata Unirii

Strada Samuel Brassai

Piata Unirii

Biserica Sf. Mihail, Piata Unirii

Strada Ion Ratiu

Strada Napoca

Strada Iuliu Maniu

Obeliscul Carolina- Piata Muzeului

Strada Potaissa

Liceul reformat Ady Sincai, strada Kogalniceanu

Strada Joliot Curie

Strada Tipografiei, o cladire in care Mitropolia ortodoxa a Clujului intretine un sediu, motropolia care a primi atatea terenuri pe gratis si i-a decorat pe Boc, Apostu si Moisin

Fotoreportaj de Sarbatori – Crima culturala din Dobarca / Dobring

Inainte de toate va doresc “Sarbatori fericite!”.

Am vazut pe Facebook cateva fotografii recente postate de userul “Dirk Siebenbürger”, pe care vreau sa prezint aici. Pozele nu au nevoie de multe comentarii, este vorba de biserica fortificata din Dobarca/Dobring in judetul Sibiu.

Ultima fotografie am preluat-o de pe blogul Photoversus.

Dobarca (in germana Dobring) se afla in judetul Sibiu la cinci km de Miercurea Sibiului si DN 1. Prima atestare documentara dateaza din 1309. In jurul bisericii evanghelice se afla o puternica fortificatie. Biserica a fost initial o bazilica romanica cu trei nave, si a fost transformata in 1500 intr-o biserica gotica de tip sala cu un etaj de aparare deasupra corului. Detine un turn vestic de o latime iesita din comun, cu nise de aparare, o poarta de gratii retractabila. Zidul cetatii are in exterior trei turnuri, un turn al portii cu curte de incinta, si cu una coperis in doua ape peste etajul de aparare. Altarul si orga din seolul 18 sunt (mai bine zis erau) baroce.

Transilvania printre cele mai sarace regiuni din UE – o decalratie de faliment a centralismului si a guvernarii PD care a inselat ardelenii

Asazisa “regiune de dezvoltare Nord-Vest”, mai corect Transilvania nordica:

– se afla pe locul 15 in topul celor mai sarace (PIB pe cap de locuitor) regiuni din UE

– este devansata ina cest clasament putin onorabil doar de regiunile Moldova, Oltenia si Muntenia

– Se afla cam la acelasi nivel cu asa-zisa “regiune de dezvoltare Centru, mai corect Transilvania sudica, alaturi cu cele mai sarace regiuni din Bulgaria, si din zonele estice ale Ungariei si Poloniei.

– sase dintre cele opt “regiuni de dezvoltare” ale Romaniei se afla in topul celor 20 regiuni subdezvoltate ale UE, iar celelate doua nu sunt cu mult peste.

Aceste date consider ca trebuie  interpretate din mai multe puncte de vedere:

1. In toate statele noi membre ale UE regiunile care s-au dezvltat cel mai bine au fost cele occidentale, cele mai apropiate de Centrul si vestul Europei. Transilvania este singura exceptie. Daca Banatul o duce ceva mai bine este doar din cauza ca se afla la granita cu Ungaria si in imediata apropiere a autostrazii Szeged-Budapesta. De acelasi avantaj geografic ar fi trebuit sa profite si Transilvania. Ca sa fie insa foarte clar, nu doar Transilvania, ci si Moldova, Muntenia intreaga Romanie. Ce-i bine pentru Transilvania e bine pentru intraga tara, cu efecte pozitive si pentru celelate regiuni. Insa Transilvania este una dintre cele mai subdezvoltate regiuni deoarece de la Bucuresti nu s-a dorit legarea ei de UE printr-o infrastructura adecvata. De opt ani din autostrada Transilvania s-au realizat 50 de km, care se termina la 150 de km distanta de granita si autostrazile din Ungaria . In loc sa fie o regiune prospera care sa fie o punte catre sudul si estul Romaniei, Transilvania este la fel de izolata de centrul Europei ca in vremurile comuniste, si mult mai izoltata decat a fost inainte de ele.

2. In opinia mea raspunderea pentru aceasta situatie revine pe de o parte centralismului administrativ din Romania, si in special guvernarii PDL-UDMR- tradatori cu suport FMI si BNR. De ce?
Din mai multe motive:

– Sa ne amintim ca in 2008 PDL-ul, la alegerile parlamentare a fost votat mai ales in Transilvania, cand Boc promitea 800 de km de autostrazi si era aclamat cand spunea “autostrada se executa nu se discuta”.
– Inca din 2005, adica de 7 ani, ministerul Transporturilor s-a aflat la cheremul unor ministrii din PDL. Cu o intrerupere de un an. Inainte ca Ludovic Orban sa ajunga ministru au blocat autostrada Transilvania. Dupa ce Ludovic Orban a lansat un program absolut necesar de autostrazi si drumuri rapide in regim de autostrada (inclusiv centura Clujului, sau legatura intre Sibiu si Cluj, Sibiu si Brasov), primul pas al guvernului Boc si al ministerului Transporturilor a fost sa anuleze aceste proiecte vitale. Radu Berceanu spunad deschis ca insasi autostrada Transilvania “a fost si este o prostie”.

– In portavocile portocalii din media clujeana mereu s-a trambitat ca Clujul si Transilvania profita de pozitia si influenta lui Boc. Realitatea este cu totul alta. Nici cand Boc mai era prim-ministru (sau purtator de cuvant al guvernului) Transilvania nu a beneficiat cu nimic, nici nu era nevoie sa fi beneficiat pe pile, dar nici asa nici invers nu a profitat cu nimic, iar alegatorii care au avut incredere au fost marnic inselati.

– PDL nu a incercat niciodata sa implementeze o strategie adevarata de descentralizare, din contra, a dus centralizarea si coruptia endemica la noi culmi. Proiectul prezidentialist de reforma a administratiei locale, absolut impropriu numit “regionalizare”, prevedea o si mai accentuata centralizare prin crearea unor judete mai mari, fara niciun fel de autonomie financiara.

– Cu toate ca UDMR face parte din acest de mai bine de doi ani nu am remercat ca UDMR sa fi facut presiuni sau sa fi pus conditii in ce priveste dezvoltarea infrastructurii din Transilvania.

Cum si-a batut joc guvernul in aceeasi zi de Transilvania, de Crisana, de Moldova si de Republica Moldova

Acum cateva zile a avut loc prima sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Republicii Moldova. In presa s-au anuntat decizii comune, importante, cum ar fi interconectarea infrastructurii Republicii Moldova (o denumire mai corecta ar fi Moldova de Est) cu pseudo-infrastructura din Romania, pentru a lega Republica Moldova de UE.

 

Citez: “De asemena, cele două părţi s-au angajat să caute mijloace de punere în practică a interconectării viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni cu infrastructura de transport rutier de pe teritoriul Republicii Moldova, printr-un pod peste Prut la Ungheni.”

 

In aceeasi zi, doar in presa locala clujeana, apare stirea ca licitatia pentru mini-tronsonul Gilau-Nadasel/Mihaies a fost suspendata.

 

Cum as interpreta pe scurt aceste doua stiri:

– Guvernul Romaniei are tupeul sa vorbeasca guvernului Republicii Moldovei despre “viitoarea autostrada Iasi-Targu-Mures”, o autostrada care se gaseste nici macar pe hartie, atunci cand Autostrada Transilvania, continuarea ei, aflata in lucru din 2004, este amanata si torpilata de sapte ani de ministrii transporturilor pedelisti (Dobre, Berceanu, Boagiu).

– La Autostrada Transilvania nu se lucreaza deloc, nici la portiunea Brasov Targu Mures, nici la continuarea Targu-Mures-Campia turzii, nici la prelungirea autostrazii existente de la Gilau catre Oradea. Dupa rezilierea contractului cu Bechtel guvernul a promis ca va continua autostrada, de la Gilau/Cluj catre vest, cu un termen absolut nesimtit de realizare, 8km in 6 ani. Acum aflam ca aceasta licitatie peuntru un tronson pricum rusinos de scurt a fost suspendata!!

– Conform informatiilor motivul supendarii licitatiei a fost o contestatie fata de caietul de sarcini din partea unei firme “Drumuri si Poduri Gheorgheni” careia Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC) i-a dat curs. am avut curiozitatea sa caut informatii despre firma contestatara, si am aflat ca este o firma cu 45 de angajati din Gheorgheni/Harghita, care niciodata nu ar fi avut posibilitatea sa construiasca acest tronson. Pentru mine este vorba de o stratagema de a amana si mai mult continuarea Autostrazii Transilvania.

 

In loc de concluzie vorbesc de la sine urmatoarele fapte:

– guvernul Romaniei de trei ani nu mai participa la sedinte comune cu guvernul Ungariei, si nu-si rescpecta angajamentele luate anterior.

– organizeaza mai nou sedinte comune cu guvernul Republicii Moldova (cunoscuta prin faptul ca prietenii politici ai lui Basescu de acolo au mers personal cu autobuse de alegatori la mai multe sectii de votare pentru a-i organiza lui Basescu un scor de 93% la urne, si pentru o rasplata de 100 de milioane de euro), carora le promite autostrada Ungheni-Iasi-Targu Mures, in momentul cand in Transilvania cauta toate subterfugile posibile pentru a nu contrui autostrazile necesare de atatia ani.