Interviu cu istoricul Dr. Adrian Andrei Rusu despre stema si istoria Clujului

Ii multumesc foarte mult domnului Dr. Adrian Andrei Rusu, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, primul interviu pe care l-am realizat pentru acest blog, si pe care va invit sa-l cititi.

Domnul Dr. Adrian Andrei Rusu este istoric arheolog, profesor la Institutul de Arheologie si Istorie a Artei al Academiei Romane, specialist in istoria medievala, realizator al excelentului site de specialitate medievistica.ro (pe care vi-l recomand cu mare caldura).

1. De 13 ani primaria si Consiliul Local folosesc in toate actele o stema ilegala. Ce parere aveti despre aceasta stema, depre motivele care o compun, intre altele un monument recent construit de acelasi primar care a schimbat si stema?

AAR: Părerea este simplă şi directă: este o monstruozitate de prost gust, care frizează regulile elementare ale heraldicii, manifestare aproape patologică a unei epoci de naţionalizanţi de joasă cultură şi înţelegere a istoriei.

2. Sa vorbim insa de stema veche, adevarata, a Clujului, cea pe care nimeni inaintea lui Funar nu a incercat sa o inlature. Ea provine din sigiliul orasului Cluj, sigiliu atestat documentar prima data in 1377. Orasul liber a fost intemeiat, privilegiile sale confirmate definitv, deja la 1316. Putea functiona un oras medieval fara un sigiliu? In opinia Dvs se poate porni de la prezumtia ca sigiliul Clujului exista inca inainte de 1377 din primele decenii ale secolului 14, incepand cu privilegiul regal din 1316?

AAR: Problema nu este foarte simplă. Aici se combină drepturile de blazon, practicile de sigilografie şi jurisdicţia dobândită treptat de către oraş. Abia când s-a început emisiune de acte proprii, când era nevoie de sigilarea unor mărfuri, s-a impus folosirea însemnului oraşului. Pe de altă parte, nu există vreo localitate simplă care să aibă sau să folosească blazon. Oricum, blazonul/sigiliul/heraldica aparţine mereu unui privilegiat, care poate fi nobil ori o instituţie.

3. Pe teritoriul Transilvaniei si pe teritoriul Romaniei, cate steme (sau sigilii) existente astazi au o istorie mai lunga decat cea a Clujului, zidul cu poarta si trei turnuri?

AAR: Aşa nu pot răspunde. Pentru acest răspuns trebuie făcută o cercetare anume. Oricum, în secolul al XIV-lea sigilii de localităţi sunt/s-au conservat puţine; nu ştiu dacă ar fi vreo 20 în total…


4. Cateva intrebari despre statutul de oras liber regesc al Clujului. Se poate spune ca sigiliul orasului simbolizeaza acest statut, dreptul de a se fortifica si autoapara?

AAR: Nu. Cum am menţionat, sigiliul este o exteriorizare a unui statut privilegiat, nu are legătură cu fortificaţiile.


5. Ce inseamnatate are statutul de oras liber pentru istoria Clujului, pentru pozitia si devenirea sa intre orasele transilvane, pana in actualitate? Daca este permisa din punct de vedere istoric o asemenea comparatie prezumtiva: ce ar fi fost astazi Clujul (in comparatie cu alte orase din Transilvania si din Romania) daca in evul mediu nu ar fi fost un oras liber si doar un targ sau centru de comitat?

AAR: Este un scenariu de fantezie, la care istoricii nu trebuie incitaţi să ia parte. Să spunem aşa: chiar dacă ar fi existat o autoritate exterioară (regele) care să fi voit a ridica Clujul la un statut superior, acelaşi statut nu s-ar fi validat dacă oraşul/locul însuşi nu ar fi construit singur realitatea care să-i consolideze statutul. Cazuri în care locuri sunt numite „oraşe”, dar nu se validează, se cunosc.

6. In perioada national-comunista dar si in ultimii 22 de ani istoria Clujului si a Transilvaniei a fost in opinia mea in mare parte fie trecuta sub tacere, fie extrapolata selectiv si rastalmacita in registre nationaliste. Anumite asemenea interpretari istorice au fost si sunt inca folosite si in chestiunea stemei Clujului. Mai sunt unii care afirma si publica, fie ca stema Clujului ar fi una maghiara, fie ca lipseste un element romanesc, fie ca cele trei turnuri ar simboliza cele trei asa-zise “natiuni, maghiara, secuiasca si saseasca”. Cateva intrebari in acest context. Prima: care a fost componenta “etnica” a orasului liber in secolul 14, cand s-a fondat orasul si s-a nascut sigiliul-stema?

AAR: Stema Clujului nu reflectă nici un statut etnic, aşa cum nici altele nu o făceau. Destul să privim oricare din oraşele miniere din Slovacia (fosta „Ungarie Superioară”) – nimic nu trădează populaţia care era în ele. Dacă există ambiţioşi care doresc să facă din stema Clujului o stemă etnică, le sugerez să se gândească foarte serios că etnia ţigănească nu este reflectată în stema lui Funar. În acest context, peste alte câteva decenii, Consiliul Local va avea de suportat o revendicare justificată prin precedentul creat de către Funar (el însuşi de cripto-etnie asemănătoare).


7. Daca nu doar in Transilvania, ci si in tot regatul Ungariei, in Cehia sau in Polonia, primele orase care au fost fondate si majoritatea lor au fost fondate de catre germani, ne-am putea pune urmatoarele intrebari: De ce germanii stiau cum se face un oras si natiunile central si est europene inca nu? Ce rol au avut aceste orase in dezvoltarea Transilvaniei?

AAR: Problema etnicilor germani este destul de clară. Păcat că am uitat-o prea repede. Au fost un grup compact şi foarte lucrativ. S-au solidarizat şi concentrat tocmai pentru că erau în zone ocupate de către alţii, care nu aveau calităţile lor. Oricum, fără germani, nici Transilvania, nici Ţările Române transcarpatice nu ar fi arătat vreodată la fel!

8. Exista in evul mediu o simbolistica nationala? Reprezinta stema Clujului cu cele trei turnuri o anumita etnie (sau chiar mai multe)?

AAR: Nu există aşa-ceva. Cele mai timpurii steme de grupuri privilegiale, nu etnice, au fost cele ale Universităţii Săseşti (în condiţiile în care „sasul” era un privilegiat, doar în teritoriul ei, în afară fiind iobag sau nobil) şi ale Secuimii (vă rog a păstra majuscula, pentru este un teritoriul echivalent cu cel al saşilor privilegiaţi).

Daţi o căutare simplă pe net şi o să descoperiţi câte simboluri cu cetăţi, cu porţi cu trei turnuri au existat în Europa şi dacă se leagă ori nu de vreo etnie. Este dezarmant de simplu.

9. Din ceea ce am citit eu din istoria orasului nostru, vreme de mai multe secole incepand inca dinainte de 1316, cetatenii, orasenii clujeni s-au aflat in conflicte deschise, chiar militare cu nobilimea din imprejurul Clujului. Aveau conflictele din acea perioada o motivatie etnica si cum erau reprezentate cele trei etnii (romana, maghiara, germana) intre diferitele clase sociale ale vremii: tarani iobagi, tarani liberi, nobili, cetateni liberi?
AAR: Conflictele au fost, iniţial, interioare, între elita foştilor colonişti (de obicei numiţi „greavi”) şi noua pătură de meşteşugari şi negustori, îmbogăţită între timp. Treptat, oraşul a avut probleme cu vecinii săi, pentru că erau încălcate hotarele sau pentru că nu se respectau drepturile scutire de vamă. Între timp, şi oraşul a cumpărat sate vecine şi a devenit el însuşi, un „nobil”.

Nici o clipă conflictele nu s-au bazat pe vreun backgroud etnic. Aşa ceva nu exista într-un stat care se numea Ungaria, dar avea o mulţime de etnici. Conta mereu calitatea de stare dobândită. Deci puteai fi nobil, dar vorbitor de maghiară, română şi germană, puteai fi ţăran, tot aşa de diferit etnic.

Reprezentativitatea în oraşul Cluj s-a rezolvat între unguri şi germani. Aceasta spre deosebire de majoritatea altor oraşe, în care etnia germană era prevalentă. Românii nu făceau parte din această comunitate. S-a întâmplat aceasta mai des din cauza lor. În situaţia Mediaşului, românii au cerut, către finele secolului al XV-lea, să intre în oraş. La care li s-a replicat cu întrebarea: „aţi contribuit cumva la ridicarea şi apărarea zidurilor oraşului”? 


10. O ultima intrebare: din ce motive credeti ca mare parte din istoria Clujului este trecuta sub tacere, sau rastalmacita in ultimele decenii? Ce ratiuni exista? Si ce se poate face pentru ca mai multa lume sa cunoasca intreaga si adevarata istorie a Clujului si a Transilvaniei?

AAR: Istoria oraşului nu este trecută sub tăcere, ci pur şi simplu nepopularizată cum ar trebui. Primăria nu a ştiut vreodată să-şi unifice cetăţenii pe ideea respectului şi mândriei locului în care s-au adunat de peste tot; pentru că populaţia neaoşă, clujeană, este copleşită de venetici. O mare monografie a oraşului, scrisă în perioada pozitivistă şi semnată de către Jakab Elek, nu a fost tradusă în româneşte. De ce? Cum poţi să o combaţi sau corijezi dacă nu şti ce scrie în ea? Istoria Clujului, redactată de o echipă condusă de Ştefan Pascu este o mizerie, cu doar părţi utilizabile. Nu avem istorii ale monumentelor Clujului sistematic publicate… Monumentele-simbol ale oraşului arată aproape ca nişte gunoaie din Lumea a treia. La problemele de promovare turistică ale oraşului, aceeaşi Primărie debusolată şi fără ochi pentru stimulat acte de cultură de calitate, a spus realizatorilor ca pentru documentare să utilizeze …. Wikipedia! Acesta este preţul pe care administraţia îl alocă istoricilor ei. Mereu au fost ascultaţi câţiva gurişti cu studii istorice, care au fost cozi de topor ai administraţiei politice. De mult oraşul care se pretinde a fi un vârf de intelectualitate, ar fi trebuit să plătească o nouă Istorie a oraşului. La fel, o bancă ardeleană, de felul Transilvaniei, ar fi trebuit, la fel de mult timp, să scoată ca o obligaţie morală elementară, o serie de lucrări de prezentare, de la albumul de lux, la lucrarea ştiinţifică şi variante de popularizare în şase-zece limbi. Dar nu compilaţii redactate într-o lună!

Nici Funar, nici cine l-a urmat, nu au acţionat fără implicarea unor nume de istorici fără identitate profesională, care au prestat doar în calitate de servanţi-iobagi ori mistici-patrioţi la ceea ce era plăcut de auzit în urechile unor şefi veniţi din fundul Banatului, din creierul Apusenilor ori chiar din Moldova (acum spre puşcărie).

Ce jalnic poate fi decât să vrei să devii Capitală Europeană, fără ca să nu respecţi nimic din valorile care te-au condus unde eşti astăzi?

P.S. Sublinierile in bold apartin domnului Dr. Adrian Andrei Rusu.

Tags: , , , , , , , , , , ,

11 Responses to “Interviu cu istoricul Dr. Adrian Andrei Rusu despre stema si istoria Clujului”

  1. mengeleblog Says:

    super interesant.o mica parte din cele relatate de domnul Dr.Adrian Andrei Rusu,le stiam si eu.ce ne facem cu cei ce nu fac numic pentru pastrarea acestor valori si transmiterea lor spre cunoastere urmasilor nostrii ?????

  2. radu Says:

    Mersi de semnalare! Imi place incisivitatea lui Rusu. Nu inteleg insa de ce intelectualitatea clujeana e atat de debusolata si ‘slaba’. La Sibiu nu ar fi fost posibil asa ceva. Se pare ca romanii din Cluj sunt mai sovini/nationalisti decat cei din alte orase ardelene.

    • transildania Says:

      O foarte buna inrebare, cea in legatura cu intelectualitatea clujeana, fara a generaliza insa.
      Fireste ca la Sibiu sau la Brasov nu s-a intamplat asa ceva.
      Cred ca la Cluj s-a pus in practica mai ales din anii 1990 pana recent un imens experiment, la care au lucrat mai mult decat doar alegatorii din Cluj. Diferite forte foarte puternice si cu ramificatii nu doar in zona politica au creat un climat nationalist, xenofob, aculturan, ahistoric, pentru a avea in Cluj un focar permanent de diversiuni nationaliste, de instigare la ura interetnica, folosibil si folositor pentru unii pe termen lung.
      Ceea ce a mai ramas din acest focar sper sa fie demolat bucata cu bucata.

    • gashicsavargo Says:

      corect…știu de la părinții mei că înainte de epoca lui Funar nu au fost conflicte și toată lumea se înțelegea bine, indiferent de nație…Ca și copil n-am înțeles niciodată de ce în satul lui bunică-mea conta din ce sat vii, si nu ce etnie ai, iar la Cluj un psihopat a manipulat un oraș întreg. Sper să se schimbe încetul cu încetul. Oriunde mă duc în lume, oamenii sunt mândri de istoria orașelor lor și le prezintă cu părțile bune și rele.

  3. atol Says:

    Eu zic ca romanii ar trebui dati afara din Cluj. Oricum nu ei au construit Clujul si oricum in curand tiganii vor fi majoritari.
    Donule Adrian Andrei Rusu cum se numeste categoria aia de specialisti? Idiotii utili? Cretinii inteligenti? Sau cum?

  4. Adrian Andrei Rusu Says:

    În România și în Transilvania există o națiune dominantă care trebuie să se manifeste ca atare. Din aceeași pozitie, necontestata politic, ar trebui să se obțină și respectul cultural. A gestiona Clujul, nu înseamnă a da afară pe cineva din populația sa. Înseamnă a construi nivele de adresare pentru minți diferite și a încerca să îngroși categoria celor cu minți mai luminate. În egală măsură trebuie să te raportezi la înțelegerea unui francez care a rezolvat problema bască sau unui olandez care nu mai are probleme cu frizii. Nu te poți comporta ca la Tiraspol.
    Oricâte lucruri neconvenabile s-ar putea descoperi în istorie, ele trebuie mânuite cu subtilitate, nu cu parul sau cu gura băloșită de ură.
    Suferințele noastre actuale decurg în bună măsură din faptul că o parte din istoria noastră nu este uitată sau sancționată drept nepotrivită, neperformantă, fără standarde de valoare. Trebuie să arăți cât de țăran prost ai putut fii, cât de gregar te-ai putut îmbrăca la un moment dat, câte de puține cărți ai publicat sau cât de obedient ai fost la ticăloși politici, pentru a-ți depăși starea, a îndrepta spinarea și a spune lucruri noi. De pildă, eu, ca român sunt responsabil pentru cum se comportă țiganii “mei”, pentru cât de insensibili am devenit la marcaje, ca cele ale Clujului etc.

  5. gashicsavargo Says:

    Domnule Dr. Rusu, jos cu pălăria…M-ați făcut să râd și să plâng în același timp..Dar pasajul ”Nici Funar, nici cine l-a urmat, nu au acţionat fără implicarea unor nume de istorici fără identitate profesională, care au prestat doar în calitate de servanţi-iobagi ori mistici-patrioţi la ceea ce era plăcut de auzit în urechile unor şefi veniţi din fundul Banatului, din creierul Apusenilor ori chiar din Moldova (acum spre puşcărie).” este de a dreptul ceva, ce ar trebui pus undeva la intrarea în oraș. Vă urez mult succes și cred că orașul nostru are nevoie de mai mulți istorici ca dvs.

  6. Monica Popovici Says:

    Multumim, domnule Dr. Andrei Rusu.

    • transildania Says:

      Cu prisosinta le merita domnul Dr Andrei Rusu, ii multumesc si eu inca odata. Ar fi bine daca dintre sutele de ziaristi si jurnalisti clujeni macar cativa i-ar pune mai des intrebari pentru a-i publica raspunsurile.

  7. Cosmin Giurgiu Says:

    Bravooo!!!!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: