Archive for March, 2012

UPDATE – despre camuflajul pedist cu material transparent

28/03/2012

Cand am scris postarea precedenta despre noua “stratagema” portocalie de a forma aliante locale si a trimite candidati in alegeri nu sub numele si sigla pdl aveam cunostinta de doar doua cazuri, aparute in media: “Miscarea pentru Bucuresti” si “Alianta pentru Iasi”.

 

Postarea de ieri de pe blogul “Agentia de Rating Politic” demonstreaza ca aceasta retea se coace in mult mai multe judete decat credeam. Citez:

 

Ceea ce vreau sa spun e exemplificat mai jos, prin ceea ce se cheama in limbaj de lemn “aliantele electorale incheiate in plan local”. PDL are o strategie de tipul “1000 de feţe”. Va las sa va delectati.

Am cules cat de mult am putut denumirile si componenta acestor “aliante” care nu sunt altceva decat pretexte ale PDL de a distrage atentia, mai ales acolo unde sta prost in sondaje. Ma refer, ca sa fie clar la PDL ca partid, nu la candidatii acestuia care in multe locuri au scoruri si duble fata de partid. De fapt asta e si problema pe care o resimte PDL.

Mişcarea Creştin-Liberală Arad, PDL si PER

Miscarea pentru Botosani, PDL, PNTCD, PER

Alianta pentru Vrancea, PDL, PNTCD

Alianta pentru Teleorman, PDL şi PNŢCD

Alianta Populară Ecologistă Liberală – la Neamt, PDL, PNTCD, PER – se discuta si cu UNPR

Alianta pentru viitorul Brailei, PDL, PER, UNPR

Un caz aparte Alianta Popular Crestina la Calarasi, PDL, UNPR, PNTCD – formata spun ei inca din mai 2011, reconfirmata.

La fel si la Arges exista tot Alianta Popular Crestina, PDL, UNPR, PNTCD – neconfirmata inca.

La Maramures PDL si UNPR au semnat intrarea intr-o alianta dar fara sa fie un nume inca.

Miscarea pentru noul Giurgiu, PDL si nu e clar cu cine – in stadiul de intentie.

Miscarea Populara pentru Constanta, PDL, PNTCD, PER – in stadiul de intentie.

Miscarea Populara pentru Dambovita, PDL dar nu e clar cu cine – in stadiul de intentie.

Alianta pentru Bacau, PDL care ar putea cuprinde Partida Romilor, PPDD, PNTCD sau Partidul Ecologist – in stadiul de intentie.

Alianta pentru noul Bucuresti, PDL, UNPR – in stadiul de intentie
– Alternativ Miscarea pentru Bucuresti – Prigoana

Alianta pentru Iasi, FARA PDL, un proiect Tudor Ciuhodaru ce include UNPR, PER, PNG
– Alternativ Miscarea Populara pentru Iasi, ca proiect al PDL

Miscarea Populara pentru Vaslui – la nivel de intentie PDL, UNPR, PER, PNG, PNTCD

Miscarea Populara la Satu Mare, PDL dar nu e clar cu cine.

La Caras – Frunzaverde se arata tentat sa formeze Miscarea Populara.”

 

Ultima informatie nu stiu daca mai e actuala, insa in rest este clar ca PDL va incerca sa nu apara cu sigla si numele partidului pe buletinul de vot.

Advertisements

Miscarea pentru Bucuresti, Alianta pentru Iasi, urmeaza Uniunea pentru Cluj? – Pedistii incearca sa se camufleze cu material transparent

26/03/2012

Am citit doua articole de presa despre candidaturile portocaliilor la alegerile locale din doua mari orase, capitala Bucuresti, si capitala Moldovei Iasi.

Se poate remarca foarte clar ultima – chiar ultima, si in sensul de cea mai disperata – “strategie” a basistilor: incercarea de a se vopsi in “independenti”, de a candida “independent” de PDL, incercand sa insulte de-a dreptul inteligenta alegatorilor, in speranta ca acestia vor uita de unde vin si ce politica au sustinut si sustina acesti candidati.

Primul exemplu: Bucuresti

Conform acestui articol, Silviu Prigoana, dupa o cearta inscenata cu oamenii din PDL-ul sau, va candida independent de PDL, in numele unei “Miscari pentru Bucuresti”. Reiese foarte clar ca are sustinerea nu doar a Elenei Udrea si deci a PDL Bucuresti, ci si a UNPR Bucuresti (cu bastioanele foarte puternice Piedone, Ontanu, la care se poate adauga si Vanghelie), a aliatilor lor PNG-PRM (Becali-Vadim), si cu ajutor indirect de la PPDD, Noua Republica, Alba ca Zapada, etc. Nu cred ca bucurestenii in majoritatea lor se vor lasa inselati de acest truc ieftin si transparent, insa resursele materiale si mediatice ale “Miscarii pentru Bucuresti” vor fi considerabile.

Al doilea exemplu: Iasiul.

La candidatura portocalie pentru functia de primar al Iasiului se pare ca va fi sustinut tradatorul traseist Tudor Ciuhodaru, in numele unei “Aliante pentru Iasi”. Din Alianta pentru Iasi fac parte toate partidele marioneta basiste, UNPR, PNG, Partidul Ecologist Roman, in plus candidatul anunta si sprijinul din partea unor organizatii non-guvernamentale. Este clar ca va avea si sprijinul deplin (financiar, mediatic) al PD-ului. Aceeasi reteta ca in Bucuresti, si care nu este una noua avand in vedere solutia miraculoasa stabilita inca din iarna pentru functia de prim ministru cea a desemnarii si votarii in doua zile a pseudo-independentului MRU.

Va urma lansarea unei Uniuni (sau miscari, aliante) pentru Cluj?
Cu primarul Apostu cercetat penal in stare de arest, cu doua luni inaintea alegerilor locale PD-ul nu are a desemnat inca un candidat propriu la primaria municipiului Cluj. Ma astept ca si la Cluj sa fie aruncat in lupta un portocaliu cu camuflaj transparent de independent si sustinut de o larga coalitie, de PDL, UNPR, PRM, PNG, Noua Dreapta, PPDD, Grupul de la Cluj, Noua Republica,  Partidul Ecologist, direct, iar indirect poate si de UDMR sau de unul sau mai multe dintre celelalte doua partide care pretind ca reprezinta etnicii maghiari.

Metoda se va aplica probabil si in alte localitati. Fara prea mare succes, vorba lui Bob Marley: “You can fool some people sometimes, but you can’t fool all the people all the time”. In urma ultimelor cazuri de coruptie, Cluj, Bistrita, Galati, Arad, Alba, Bucuresti, disperarea este foarte mare de vreme ce pedelistii au ales ca strategie disocierea de culorile si numelui partidului.

LATER UPDATE: aici.

P.S. In urmatoarele saptamani voi incerca sa tematizez pe blog alegerile locale din diferite puncte de vedere.

Prim ministrul M-R Ungureanu, istoric sau autor de fictiune? Ce spun eroii clujeni din decembrie 1989

23/03/2012

Recomand doua articole din Ziua de Cluj in legatura cu articolul semnat de Mihai-Razvan Ungureanu in Opinia Studenteasca Iasi, din 26 decembrie 1989, actual prim-ministru, fost utecist-propagandist in timpul congresul al XIII-lea a la PCR.

 

Primul: “Cum s-a luptat premierul cu tancurile la Cluj

Al doilea: “Fost revolutionar: textul publicat de premierul MRU despre revolutia de la Cluj e o fictiune literara

Bonus:  o postare pe blogul lui Vasilea Gogea.

 

Citez doar scurt doua declaratii din aceste materiale:

 

Vasile Gogea:  “Dacă tancurile fantomă cu care s-a luptat Domnia Sa la Cluj chiar nu mai pot face în nici un fel victime, minciuna reală pe care acceptă să stea cocoţat ca pe un soclu de statuie, omoară încă. Încet, discret şi sigur: omoară Adevărul.  M-aş bucura să vadă partea profitabilă a acestei delicate situaţii: la urma urmelor, are o şansă să arate întregii ţări, ca fost şef al unui serviciu de informaţii, că acestea nu mai scriu, ele, biografiile cetăţenilor!

 

Existenţa tancurilor este respinsă şi de realizatorul celebrelor fotografii din Piaţa Libertăţii (actuala Unirii), Răzvan Rotta. “Nici pomeneală, n-au existat nici măcar tanchete (vehicule pe şenile mai mici decât tancurile şi fără tun – n. red.)”, a spus Rotta. …

“A doua zi dimineaţă, mergînd printr-un cartier al Clujului, m-am întîlnit cu cei care-şi duceau morţii la groapă”, povesteşte Ungureanu. E mai mult decât neverosimil ca cineva să-şi ducă la groapă mortul decedat cu o seară în urmă. “Cum să ducă a doua zi morţii la groapă? Într-adevăr, morţii de la Fabrica de Bere au fost duşi la morgă abia a doua zi dimineaţa, pentru că soldaţii n-au permis acest lucru. Dacă îi duceau imediat la spital, poate unii scăpau, dar au fost duşi toţi, morţi şi răniţi, într-o curte şi abia dimineaţă i-au luat. În restul oraşului, cei împuşcaţi au fost ridicaţi şi duşi la spital sau la morgă în acea noapte”, a povestit Coltor. …

Cele mai grosolane invenţii apar spre sfârşitul textului. “Şi ca batjocorirea noastră să fie deplină, hienele din seara precedentă îi tîrîseră prin piaţă (pe cei morţi – n. red.), intimidîndu-i pe cei slabi şi îndîrjindu-i pe ceilalţi”, spunea Ungureanu. “N-am auzit să se fi întâmplat aşa ceva. Şi n-ar fi avut cine să facă asta, pentru că, v-am spus, morţii au fost ridicaţi aproape imediat, iar trupele militare s-au retras în cazărmi la miezul nopţii. A rămas în oraş un singur TAB defect. A doua zi nu mai existau militari pe străzi”, a spus Coltor. “Categoric, nu s-a întâmplat aşa ceva”, a afirmat Rotta. Imaginaţia tânărului Ungureanu a plusat: “Ce-au făcut cu blindatele? Ca la Timişoara, au «ras» etajele superioare ale blocurilor, ferestrele luminate, ca să-i secere pe curioşi. Şi-au reuşit de atîtea ori!”, inventa istoria evenimentelor din Cluj studentul la… istorie. “O minciună! Nici măcar nu s-a tras cu blindatele. A existat un singur rănit la el în casă, în Mărăşti. Stătea omul în balcon şi a fost lovit de o schijă, nu de glonţ, în călcâi”, spune Coltor. “Nici poveste, nu e nimic real. Probabil a confundat oraşul, o fi fost în alt oraş”, a conchis Rotta.”

 

Interviu cu istoricul Dr. Adrian Andrei Rusu despre stema si istoria Clujului

22/03/2012

Ii multumesc foarte mult domnului Dr. Adrian Andrei Rusu, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, primul interviu pe care l-am realizat pentru acest blog, si pe care va invit sa-l cititi.

Domnul Dr. Adrian Andrei Rusu este istoric arheolog, profesor la Institutul de Arheologie si Istorie a Artei al Academiei Romane, specialist in istoria medievala, realizator al excelentului site de specialitate medievistica.ro (pe care vi-l recomand cu mare caldura).

1. De 13 ani primaria si Consiliul Local folosesc in toate actele o stema ilegala. Ce parere aveti despre aceasta stema, depre motivele care o compun, intre altele un monument recent construit de acelasi primar care a schimbat si stema?

AAR: Părerea este simplă şi directă: este o monstruozitate de prost gust, care frizează regulile elementare ale heraldicii, manifestare aproape patologică a unei epoci de naţionalizanţi de joasă cultură şi înţelegere a istoriei.

2. Sa vorbim insa de stema veche, adevarata, a Clujului, cea pe care nimeni inaintea lui Funar nu a incercat sa o inlature. Ea provine din sigiliul orasului Cluj, sigiliu atestat documentar prima data in 1377. Orasul liber a fost intemeiat, privilegiile sale confirmate definitv, deja la 1316. Putea functiona un oras medieval fara un sigiliu? In opinia Dvs se poate porni de la prezumtia ca sigiliul Clujului exista inca inainte de 1377 din primele decenii ale secolului 14, incepand cu privilegiul regal din 1316?

AAR: Problema nu este foarte simplă. Aici se combină drepturile de blazon, practicile de sigilografie şi jurisdicţia dobândită treptat de către oraş. Abia când s-a început emisiune de acte proprii, când era nevoie de sigilarea unor mărfuri, s-a impus folosirea însemnului oraşului. Pe de altă parte, nu există vreo localitate simplă care să aibă sau să folosească blazon. Oricum, blazonul/sigiliul/heraldica aparţine mereu unui privilegiat, care poate fi nobil ori o instituţie.

3. Pe teritoriul Transilvaniei si pe teritoriul Romaniei, cate steme (sau sigilii) existente astazi au o istorie mai lunga decat cea a Clujului, zidul cu poarta si trei turnuri?

AAR: Aşa nu pot răspunde. Pentru acest răspuns trebuie făcută o cercetare anume. Oricum, în secolul al XIV-lea sigilii de localităţi sunt/s-au conservat puţine; nu ştiu dacă ar fi vreo 20 în total…


4. Cateva intrebari despre statutul de oras liber regesc al Clujului. Se poate spune ca sigiliul orasului simbolizeaza acest statut, dreptul de a se fortifica si autoapara?

AAR: Nu. Cum am menţionat, sigiliul este o exteriorizare a unui statut privilegiat, nu are legătură cu fortificaţiile.


5. Ce inseamnatate are statutul de oras liber pentru istoria Clujului, pentru pozitia si devenirea sa intre orasele transilvane, pana in actualitate? Daca este permisa din punct de vedere istoric o asemenea comparatie prezumtiva: ce ar fi fost astazi Clujul (in comparatie cu alte orase din Transilvania si din Romania) daca in evul mediu nu ar fi fost un oras liber si doar un targ sau centru de comitat?

AAR: Este un scenariu de fantezie, la care istoricii nu trebuie incitaţi să ia parte. Să spunem aşa: chiar dacă ar fi existat o autoritate exterioară (regele) care să fi voit a ridica Clujul la un statut superior, acelaşi statut nu s-ar fi validat dacă oraşul/locul însuşi nu ar fi construit singur realitatea care să-i consolideze statutul. Cazuri în care locuri sunt numite „oraşe”, dar nu se validează, se cunosc.

6. In perioada national-comunista dar si in ultimii 22 de ani istoria Clujului si a Transilvaniei a fost in opinia mea in mare parte fie trecuta sub tacere, fie extrapolata selectiv si rastalmacita in registre nationaliste. Anumite asemenea interpretari istorice au fost si sunt inca folosite si in chestiunea stemei Clujului. Mai sunt unii care afirma si publica, fie ca stema Clujului ar fi una maghiara, fie ca lipseste un element romanesc, fie ca cele trei turnuri ar simboliza cele trei asa-zise “natiuni, maghiara, secuiasca si saseasca”. Cateva intrebari in acest context. Prima: care a fost componenta “etnica” a orasului liber in secolul 14, cand s-a fondat orasul si s-a nascut sigiliul-stema?

AAR: Stema Clujului nu reflectă nici un statut etnic, aşa cum nici altele nu o făceau. Destul să privim oricare din oraşele miniere din Slovacia (fosta „Ungarie Superioară”) – nimic nu trădează populaţia care era în ele. Dacă există ambiţioşi care doresc să facă din stema Clujului o stemă etnică, le sugerez să se gândească foarte serios că etnia ţigănească nu este reflectată în stema lui Funar. În acest context, peste alte câteva decenii, Consiliul Local va avea de suportat o revendicare justificată prin precedentul creat de către Funar (el însuşi de cripto-etnie asemănătoare).


7. Daca nu doar in Transilvania, ci si in tot regatul Ungariei, in Cehia sau in Polonia, primele orase care au fost fondate si majoritatea lor au fost fondate de catre germani, ne-am putea pune urmatoarele intrebari: De ce germanii stiau cum se face un oras si natiunile central si est europene inca nu? Ce rol au avut aceste orase in dezvoltarea Transilvaniei?

AAR: Problema etnicilor germani este destul de clară. Păcat că am uitat-o prea repede. Au fost un grup compact şi foarte lucrativ. S-au solidarizat şi concentrat tocmai pentru că erau în zone ocupate de către alţii, care nu aveau calităţile lor. Oricum, fără germani, nici Transilvania, nici Ţările Române transcarpatice nu ar fi arătat vreodată la fel!

8. Exista in evul mediu o simbolistica nationala? Reprezinta stema Clujului cu cele trei turnuri o anumita etnie (sau chiar mai multe)?

AAR: Nu există aşa-ceva. Cele mai timpurii steme de grupuri privilegiale, nu etnice, au fost cele ale Universităţii Săseşti (în condiţiile în care „sasul” era un privilegiat, doar în teritoriul ei, în afară fiind iobag sau nobil) şi ale Secuimii (vă rog a păstra majuscula, pentru este un teritoriul echivalent cu cel al saşilor privilegiaţi).

Daţi o căutare simplă pe net şi o să descoperiţi câte simboluri cu cetăţi, cu porţi cu trei turnuri au existat în Europa şi dacă se leagă ori nu de vreo etnie. Este dezarmant de simplu.

9. Din ceea ce am citit eu din istoria orasului nostru, vreme de mai multe secole incepand inca dinainte de 1316, cetatenii, orasenii clujeni s-au aflat in conflicte deschise, chiar militare cu nobilimea din imprejurul Clujului. Aveau conflictele din acea perioada o motivatie etnica si cum erau reprezentate cele trei etnii (romana, maghiara, germana) intre diferitele clase sociale ale vremii: tarani iobagi, tarani liberi, nobili, cetateni liberi?
AAR: Conflictele au fost, iniţial, interioare, între elita foştilor colonişti (de obicei numiţi „greavi”) şi noua pătură de meşteşugari şi negustori, îmbogăţită între timp. Treptat, oraşul a avut probleme cu vecinii săi, pentru că erau încălcate hotarele sau pentru că nu se respectau drepturile scutire de vamă. Între timp, şi oraşul a cumpărat sate vecine şi a devenit el însuşi, un „nobil”.

Nici o clipă conflictele nu s-au bazat pe vreun backgroud etnic. Aşa ceva nu exista într-un stat care se numea Ungaria, dar avea o mulţime de etnici. Conta mereu calitatea de stare dobândită. Deci puteai fi nobil, dar vorbitor de maghiară, română şi germană, puteai fi ţăran, tot aşa de diferit etnic.

Reprezentativitatea în oraşul Cluj s-a rezolvat între unguri şi germani. Aceasta spre deosebire de majoritatea altor oraşe, în care etnia germană era prevalentă. Românii nu făceau parte din această comunitate. S-a întâmplat aceasta mai des din cauza lor. În situaţia Mediaşului, românii au cerut, către finele secolului al XV-lea, să intre în oraş. La care li s-a replicat cu întrebarea: „aţi contribuit cumva la ridicarea şi apărarea zidurilor oraşului”? 


10. O ultima intrebare: din ce motive credeti ca mare parte din istoria Clujului este trecuta sub tacere, sau rastalmacita in ultimele decenii? Ce ratiuni exista? Si ce se poate face pentru ca mai multa lume sa cunoasca intreaga si adevarata istorie a Clujului si a Transilvaniei?

AAR: Istoria oraşului nu este trecută sub tăcere, ci pur şi simplu nepopularizată cum ar trebui. Primăria nu a ştiut vreodată să-şi unifice cetăţenii pe ideea respectului şi mândriei locului în care s-au adunat de peste tot; pentru că populaţia neaoşă, clujeană, este copleşită de venetici. O mare monografie a oraşului, scrisă în perioada pozitivistă şi semnată de către Jakab Elek, nu a fost tradusă în româneşte. De ce? Cum poţi să o combaţi sau corijezi dacă nu şti ce scrie în ea? Istoria Clujului, redactată de o echipă condusă de Ştefan Pascu este o mizerie, cu doar părţi utilizabile. Nu avem istorii ale monumentelor Clujului sistematic publicate… Monumentele-simbol ale oraşului arată aproape ca nişte gunoaie din Lumea a treia. La problemele de promovare turistică ale oraşului, aceeaşi Primărie debusolată şi fără ochi pentru stimulat acte de cultură de calitate, a spus realizatorilor ca pentru documentare să utilizeze …. Wikipedia! Acesta este preţul pe care administraţia îl alocă istoricilor ei. Mereu au fost ascultaţi câţiva gurişti cu studii istorice, care au fost cozi de topor ai administraţiei politice. De mult oraşul care se pretinde a fi un vârf de intelectualitate, ar fi trebuit să plătească o nouă Istorie a oraşului. La fel, o bancă ardeleană, de felul Transilvaniei, ar fi trebuit, la fel de mult timp, să scoată ca o obligaţie morală elementară, o serie de lucrări de prezentare, de la albumul de lux, la lucrarea ştiinţifică şi variante de popularizare în şase-zece limbi. Dar nu compilaţii redactate într-o lună!

Nici Funar, nici cine l-a urmat, nu au acţionat fără implicarea unor nume de istorici fără identitate profesională, care au prestat doar în calitate de servanţi-iobagi ori mistici-patrioţi la ceea ce era plăcut de auzit în urechile unor şefi veniţi din fundul Banatului, din creierul Apusenilor ori chiar din Moldova (acum spre puşcărie).

Ce jalnic poate fi decât să vrei să devii Capitală Europeană, fără ca să nu respecţi nimic din valorile care te-au condus unde eşti astăzi?

P.S. Sublinierile in bold apartin domnului Dr. Adrian Andrei Rusu.

PDL vrea sa elimine singura modalitate de vot din Parlament care poate fi verificata de catre oricine

20/03/2012

Sunt de acord ca regulamentul Parlamentului necesita modificari, chiar foarte multe. In niciun caz insa cele propuse de PDL!

 

Dupa ce votul pe legi dintre cele mai importante a fost fraudat pe fata, in mod criminal de catre trio-ul pedelist Roberta Anastase – Sever Voinescu – Mircea Toader, acestia propun eliminarea totala a votului prin ridicarea mainilor.

 

Dintre toate modalitatile de vot, votul prin ridicarea mainilor este singurul transparent deschis si verificabil. Doar cei prezenti pot ridica mana, oricine poate vedea si renumara cati sunt prezenti si cati au ridicat mana.

 

Votul electronic este usor de manipulat din mai multe privinte: si prin software-ul care oricand poate juca feste mai mult sau mai putin intentionate, si prin votul cu cartelele celor care nu sunt prezenti.
Nu deageaba doar Rusia este renumita pentru votul electronic, unde pe o tabela de marcaj enorma mereu se afiseaza scoruri de forfait pentru legile dorite de Putin.

Nici in Bundestagul german, nici in cel mai vechi Parlament din Europa, cel britanic, nici in Senatul din SUA, nu se foloseste absolut deloc votul electronic. Oare de ce?

Asa cum nu paote exista o democratie fara un sistem de vot corect si verificabil la alegeri, cu atat mai putin paote exista o democratie fara o procedura de vot transparenta, deschisa si verificabila in Parlament.

 

Votul secret si votul semi-secret (si fraudabil) electronic, ar fi printre primele proceduri de eliminat in Parlament.
In ce priveste votul secret cu bile, care se practica mai ales la voturile cele mai importante, la motiuni de cezura, etc. sunt de parere ca la fel ca in Anglia sau in SUA nu trebuie sa existe nciun fel de vot secret. Fiecare alegator, fiecare cetatean, toata opinia publica, are dreptuls a stie cum a votat fiecare parlamentar, tocmai la voturile cele mai importante. Votul secret cu bile trebuie inlocuit cu un vot deschis cu bile mult mai mari si in urne transparente.
Votul electronic, asa cum se practica acum, este usor de fraudat, si prin soft, si prin vot la doua maini. Atata timp cat nu se poate verifia fizic, optic, votul electronic este preferat de toti cei care-si doresc un Parlament marioneta, ca cel din Rusia, si o democratie de vitrina.

Daca se intampla o neregula cu votul electronic, niciodata cei pagubiti nu vor putea dovedi ca votul lor nu a a fost inregistrat corect. Pentru ca asa cum votul alegatorilor  la urne trebuie sa fie fizic, verificabil optic, si renumarabil, la fel si in parlament, cu singura diferenta  ca votul in Parlament nu trebuie sa fie secret.

 

S-a aflat primul ministru M.R. Ungureanu printre revolutionarii clujeni impuscati in 21 decembrie 1989?

18/03/2012

Articol aparut pe 26 decembrie 1989 in Opinia Studenteasca/Iasi, semnat Mihai -Razvan Ungureanu. Sursa facsimilelor: Oradecluj.ro. (click pe imagini pentru o rezolutie mai mare)

De sapte luni guvernul incalca flagrant legea fundamentala a democratiei…

16/03/2012

… si isi bate joc de Parlament, de democratie, de cetateni, de alegatori.

 

In luna august 2011 a decedat un parlametar UDMR de Cluj, odihneasca in pace. In septembrie alte doua mandate de parlamentar au ramas vacante. Actuala lege electorala prevede in cazul vacantarii unui mandat de parlamentar organizarea de alegeri aprtiale in colegiul respectiv cu cel tarziu 90 de zile dupa vacantarea mandatului. In luna decembrie, cel tarziu in ianuarie ar fi trebuit sa aiba loc trei alegeri partiale. (Am scris in august si septembrie 2011 despre asta, aici, aici, si aici)

 

Intre timp zece deputati si senatori au parasit Parlamentul. Mai multe sute de mii de alegatori nu au un reprezentant in parlament, nu doar peste 100.000 de alegatori cum spune titlul acestui articol dealtfel absolut recomandabil, pentru ca cei alesi nu ii reprezinta doar pe cei care i-a votat direct.

 

In opinia mea este vorba de mult mai mult decat un simplu lapsus din partea guvernului PDL, si mult mai mult decat un simplu fleac care poate fi trecut cu vederea, asa cum s-a intamplat, de 99,9% dintre cei care vorbesc si publica in media.
Este o incalcare deliberata a legii electorale, si prin consecinta a democratiei din Romania. Este un experiment, un balon de incercare: pana unde putem merge cu incalcarea legilor si a Constitutiei, a democratiei. Ma astept ca in continuare asemenea abuzuri flagrante sa fie incercate cu ocazia alegerilor locale si parlamentare.