Un text despre implicatiile caracatitei coruptiei de la Cluj pentru cetateanul de rind

Nota Bene (sau disclaimer): nu mi-am imaginat niciodata ca voi prelua un text al acestui autor, de pe acest site (Geroge Bara pe site-ul Napoca News). Vreau sa fie extrem de clar: nu vreau sa fac reclama autorului, sau site-ului pe care publica, si nu imi asum absolut nimic altceva din ce publica ei in rest. Din contra, dezaprob total intentiile, spiritul nationalist-xenofob, rastalmacirea istoriei, diversiunile, activitatile, sustinerea unor grupari de extrema dreapta sau a ideologiilor totalitare promovate de ei. Trebuie stiut faptul ca baietii cu ochi albastrii care posteaza pe acel site, si organizatiile care ii sustin sau pe care le promoveaza, au facut, atunci cand era cazul, adica inainte de alegeri, campanie electorala sponsorizata si platita de PD si pentru PD, Basescu, Apostu, Boc.

 

Totusi imi iau libertatea de a posta acest material din trei motive:

1. Tot ce se argumenteaza (strict in acest articol) este adevarat

2. Daca as fi avut timp as fi scris aproape exact la fel

3. Faptul ca nicio alta publicatie clujeana nu a publicat un articol asemanator pana acum este o dovada ca media din Cluj nu-si face datoria, ca a ignorat si ignora teme importante cum ar fi coruptia, delapidarea banilor publici, incompetenta  si consecintele lor directe, chiar si financiare, pentru platitorii de taxe, pentru toti clujenii.

 

Cum a urcat spaga institutionalizata preturile din Cluj-Napoca

 

Clujul a primit în ultimul an lovitură după lovitură, fără să apuce să se dezmeticească, să înţeleagă ce i s-a întâmplat şi de ce. Se pare că acest mod de a exista, ca oraş şi ca conştiinţă comună, s-a manifestat constant în ultimii 20 de ani. Începând cu Caritas, continuând cu falimentul Banca Dacia Felix, continuând cu scandalul Gazeta şi acum cu închiderea centrului de operaţiuni regionale al ING, Nokia şi arestarea lui Radu Bica şi Sorin Apostu, am preferat să ne axăm pe latura trivială a acestor evenimente. Câţi oameni de afaceri locali, actuali politicieni s-au îmbogăţit de la Caritas, nu a stat nimeni să numere. Ce efect au avut toate aceste experimente asupra economiei oraşului, din nou, nu a stat nimeni să îşi bată capul. Vorbim despre Apostu şi Bica ca despre doi şpăgari, însă doi şpăgari pe care clujenii i-au votat. Lui Sorin Apostu i se spunea încă din timpul campaniei electorale “fifty-fifty”, dar nu a stat nimeni să îşi bată capul ce înseamnă asta, a fost suficient ca cel mai prost prim-ministru din istoria acestei ţări, Emil Boc, să îi ridice mâna. Lui şi altor politicieni care au ajuns preşedinţi de consilii locale şi judeţene fără să ştie lumea nici cum îi cheamă.

Detaliile şpăgilor de la Cluj sunt pentru unii de râs, pentru alţii de plâns. Se lua şpagă, potrivit rechizitoriului DNA, pentru atribuirea de contracte cu Primăria şi Consiliul Judeţean, pentru autorizaţii de urbanism, pentru a vinde pepeni în Cluj-Napoca. Dar nimeni nu stă să îşi bată capul asupra efectelor pe care această şpagă le-a avut asupra buzunarului fiecărui clujean. Repet, al fiecărui clujean.

De exemplu, dacă un comerciant de pepeni din Oltenia vroia să îşi vândă marfa în Cluj, băga câteva zeci de mii de euro în buzunarul primarului. Această şpagă era amortizată în preţul pepenelui vândut pe stradă: 2 lei pe kg, în loc de 80 de bani, cât costa în alte oraşe. Firma de salubritate Bratner trebuia să “ungă” autorităţile pentru a câştiga licitaţia. Efectul: preţul plătit de asociaţiile de proprietari firmei conţinea şi această şpagă, ajungând să ne plătim serviciile de salubritate la preţuri de lux. La fel, fiecare bloc construit în acest oraş nu a primit aprobare de construcţie fără şpăgi consistente, de obicei sub forma unor apartamente vândute fictiv unor firme care aparţineau camarilei portocalii din oraş, drept şpagă. Constructorul, pentru a ieşi pe profit, vindea restul apartamentelor cu 20 – 30% mai scump, preţ care era plătit de noi, clujenii. Şi aşa mai departe. Impozitele locale mari, poate cele mai mari din ţară, mai mari chiar şi ca la Bucureşti, nu pot fi justificate decât de nevoia de bani a primăriei, pentru a umfla devizele pentru licitaţiile de asfaltare, de întreţinere a spaţiilor verzi, de ecarisaj şi aşa mai departe.

O analiză sumară ne poate arăta că 30% din costurile pe care le au clujenii, directe şi indirecte, pentru a locui în acest oraş, se traduc în şpăgi şi comisioane.

Un acest gen de analiză ar trebui să fie motorul principal atunci când punem ştampila, o dată la patru ani. Zicalele de tipul “a furat, dar face şi treabă”, “toţi iau şpăgi, dar al nostru face şi treabă” sunt doar emanaţiile tâmpite ale unor minţi odihnite. Fiecare leuţ luat şpagă de un ales, fiecare contract de “consultanţă” prin firmele soţiilor, se transformă exact ca dobânda de la bancă, în impozite mai mari şi în preţuri comerciale ridicate. Pe care le plătim noi, clujenii. De fiecare dată când un contract de asfaltare drumuri judeţene la preţuri umflate, secondat de o şpagă instituţională, este semnat, banii care intră în conturile firmelor de partid sunt furaţi din buzunarul fiecărui locuitor al acestui oraş. Aşa funcţionează mita instituţionalizată, iar dacă mai sunt unii care cred că efectele corupţiei sunt ceva ce ţin doar de DNA, se înşeală.”

6 Responses to “Un text despre implicatiile caracatitei coruptiei de la Cluj pentru cetateanul de rind”

  1. mengeleblog Says:

    super tare postarea ! ai cumva si solutia pentru a recupera prejudiciile ? ? ? stii cumva cum dracu poate recupere tara paguba facuta ?????????????

    • transildania Says:

      Paguba nu se poate recupera efectiv, retroactiv, poate prin amenzi si despagubiri. Paguba se recupereaza eliminand administratia care a cauzat-o, creand o comisie de evaluare a pagubelor, licitatiilor etc, si stabilind in viitor conditii pentru licitatii care intra-devar sa fie si cea mai buna oferta.
      Alta masura absolut necesara este un mai mare inters si din partea mediei locale pe tot ce inseamna cheltuirea banului public in Cluj, si nu numai in Cluj. Orice licitatie, orice autorizatie trebuie dezbatuta.

  2. Rational Idealist Says:

    Corect…
    Ar trebui vazut si cat din elita locala (intelectuali, media, societate civila – de politicieni nu mai vorbesc) a fost cooptata de ‘sistem’ si i-a facut jocurile.

    • transildania Says:

      De acord. Eu mereu am criticat rolul mediei clujene, de gen “gazeta de perete a autoritatilor”, si media este resposabila pentru aceasta situatie, sa vedem daca si cum isi va schimba atitudinea.
      Din dimeniunile spagilor este insa clar ca se paote “unge” mai mult decat un intreg combinat, si ca banii au ajuns si pentru a cumpara tacerea unei parti din media.
      dupa izbucnirea scandalului, media clujeana mi s-a parut ca a reactionat decent, mult mai grav a fost pentru aceasta cauza clujeana faptul ca in media nationala “de opozitie”, Apostu a fost victimizat, si s-au proliferat scenarii absurde, cum ca totul ar avea alte motivatii decat indiciile si dovezile stranse.

  3. Emil Vulcanescu Says:

    @ transildania
    Tot ce este relatat in articol este perfect adevarat. Media clujeana are o particica de vina DAR lucrurile senmalate in articol au fost cunoscute si de ANAF, Curtea de conturi si DNA insa acestia actioneaza numai la comanda politica.
    Legea-i una pentru ” catei ” si alta pentru “dulai ”
    .

    • transildania Says:

      Tot ce se poate dar asta nu inseamna ca ancheta penala ina cest caz nu este indreptatita sau nu constituie un scandal modul inc are a fost administrat in ultimii ani Clujul.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: