Dezastrul infrastructurii din Romania se dezbate in Parlament

Astazi se dezbate in Parlament motiunea simpla a opozitiei pe tema transportului si infrastructurii. Chiar daca alte teme acapareaza momentan mai mult spatiu, dezastrul infrastructurii din arhipelagul Romania, merita demult o dezbatere parlamentara si o motiune simpla, fiind una dintre cauzele principale ale problemelor economice si de dezvoltarea ale Romaniei, si cea mai buna dovada a incompetentei ministrilor pedisti de resort, care au condus in 6 din ultimii 7 ani ministerul. Textul integral al motiunii se afla aici. Citez cateva fragmente:

Calea ferata Cluj-Oradea-Budapesta, simpla si neelectrificata, ca pe vreamea imparatului Franz-Joseph, cand a fost inaugurata in anul 1870.

 

“Investiţiile record în infrastructura rutieră din România promise de Guvernul Boc precum şi cel mai mare program de construcţii de autostrăzi din România s-au concretizat, în tot mandatul de până acum, în 90 de kilometri de autostradă, în condiţiile în care bugetele de investiţii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au însumat, în 2009 şi 2010, peste 3 miliarde de euro în total. În acest ritm, pentru a putea onora promisiunea electorală din 2008, de aproape 1000 kilometri de autostradă, actualul Executiv ar avea nevoie de 12 ani.

      În tot acest timp, România pierde investiţii şi reputaţie în plan european. Astfel, un raport întocmit de “World Economic Forum” clasează România pe locul 134 din 139 de state la capitolul calitate a drumurilor. România nu are decât circa 300 de km de autostradă, comparativ, de exemplu, cu vecina sa Ungaria, o ţară pe jumătate ca dimensiuni, dar care beneficiază de peste 1.100 de km de autostradă. Această situaţie nu ar trebui să ne mire în condiţiile în care fostul ministru Berceanu declara în februarie 2009  că „autostrăzile nu sunt o prioritate”!…

 

Aşadar “performanţa” Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a Guvernului Boc în materie de infrastructură rutieră în al treilea an de mandat de guvernare este finalizarea a celor 52 de kilometri din autostrada Transilvania, a mai puţin de 20 de kilometri din şoseaua de centură a Sibiului (17 km mai exact), precum şi a unei porţiuni din centura Constanţei şi a tronsonului Medgidia – Constanţa, acestea din urmă însumând 21 km. Autostrada Bucureşti – Ploieşti, care ar fi trebuit să preia din traficul infernal de pe DN1, nu poate fi terminată până la finalul acestui an, deşi, potrivit contractului semnat în 2008, pe această autostrada trebuia sa circulăm încă din 2010. Ca să nu mai amintim de transonul Comarnic-Braşov, despre care Guvernul nu suflă nicio vorbă, o continuare a autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, o necesitatea pentru traficul de pe Valea Prahovei şi o urgenţă având în vedere potenţialul turistic al acestei zone. …

De exemplu, atribuirea lucrărilor de finalizare a construcţiei autostrăzii Cernavodă – Medgidia consorţiului de firme Astaldi / Max Boegl clasat pe locul 6 din punctul de vedere al ofertei financiare, la un cost suplimentar de 120 de milioane de lei faţă de cel mai bun ofertant, eliminându-se primele cinci firme, dintre care multe de prestigiu internaţional….

Prin urmare, Bruxelles-ul a avertizat România într-o scrisoare din 20 octombrie şi menţionată pe 3 noiembrie de preşedintele Traian Băsescu, în legătură cu “unele îngrijorări legate de calitatea rezultatelor competiţiei” pentru construirea tronsoanelor Nadlac – Arad şi Oraştie – Sibiu.  De asemenea, există riscul ca UE să nu mai finanţeze lucrările la tronsonul de autostradă Timişoara – Lugoj din cauza contestaţiilor în instanţă.

            În acest caz, situaţia este halucinantă: deşi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), în urma unei prime contestaţii a obligat CNADNR să reevaluzeze ofertele, compania a desemnat acelaşi câştigător. A urmat o altă contestaţie cu acelaşi rezultat, contestat de această dată de CNADNR la Curtea de Apel care a decis că asocierea de firme de pe primul loc nu îndeplineşte cerinţele de calificare, iar CNADNR este obligată să desemneze câştigătorul dintre singurele firme calificate la licitaţie. Din cauza acestui blocaj generat de neregulile semnalate la licitaţiile organizate de CNADNR, tronsonul Timişoara – Lugoj nu poate primi banii europeni. Fără bani, CNADNR ar trebui să finanţeze lucrările din bugetul statului. …

 

Dacă tot suntem la capitolul pierderi, aşa cum ne-a obişnuit Guvernul Boc, nu putem să nu semnalăm renegocierea de către doamna ministru Boagiu a contractului cu firma Bechtel şi implicit, blocarea proiectului Autostrăzii Transilvania, fără nicio perspectivă concretă de continuare în viitorul apropiat. Ne amintim cum ministrul Radu Berceanu promitea, în 2009, că până în 2012 va fi finalizată autostrada de la Borş la Câmpia Turzii obiectiv ce apare, de altfel, şi în programul de guvernare al PDL. ….

 

Decizia vânzării pachetului majoritar de acţiuni de la CFR Marfă luată de Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 26 septembrie 2011 naşte suspiciuni. CSAT a luat această decizie după ce Guvernul stabilise iniţial cu FMI vânzarea unui pachet minoritar a CFR de 20%. Pe 25 august, Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a recomandat Ministerului Transporturilor să analizeze implicaţiile privatizării CFR Marfă, în măsura în care pot exista riscuri pentru siguranţa naţională. Creşterea pachetului de acţiuni ce urmează a fi vândut, de la 20% la peste 50%, este cel puţin curioasă şi s-a făcut în lipsa oricărei explicaţii, ceea ce ridică semne de întrebare şi ne duce cu gândul la existenţa unor interese clientelare. Se naşte, aşadar, întrebarea din ce motive s-a decis ca o companie naţională strategică, despre care se discută în CSAT, să fie vândută de statul român!”

 

“Reteaua” de autostrazi din Romania si reteaua de autostrazi din Ungaria.

 

 

Tags: autostrazi, Basescu, Berceanu, Boagiu, CFR, Dobre, infrastructura, PDL, transport