Clujul are nevoie de o centura adevarata!

Nota bene: nu este vorba (doar) de “centura” Valcele-Apahida, care a.) nu este b.) nu ar fi, nici cand va fi, o centura. Este vorba de centura/autostrada urbana care a fost deja proiectata in timpul guvernarii liberale, si anulata de catre “clujeanul” Boc.

Singurul mare oras din Romania care are o centura adevarata este Sibiul. Este o autostrada, care inconjoara de la est, nord si vest orasul. Sibienii (beneficiarii nu sunt doar sibienii) au trebuit sa astepte prea mult pana cand aceasta lucrare de infrastructura sa fie finalizata. Cei 20 de kilometri, care in Ungaria ar fi fost construiti in jumatate de an, au fost tergiversati timp de cel putin cinci ani in timpul mandatelor portocalii de la Ministerul Transporturilor. Dupa inaugurare (mai bine tarziu decat niciodata), centura Sibiului isi indeplineste perfect rolul.

1. Ce este o centura

Ca sa-si poata indeplini functia ca obiect de vestimentatie o centura trebuie sa detina o forma rotunda si sa poate fi inchisa.

Daca vorbim de infrastructura nu putem fi la fel de exigenti, insa o centura trebuie sa indeplineasca patru conditii importante:

A. Sa aiba cel putin o forma de semicerc sau arc de cerc in jurul orasului.

B. Sa lege toate drumurile nationale si judetene importante care intra in oras.

C. Sa aiba patru benzi, care sa permita depasiri, si sa fie lipsita de intersectii sau stopuri,adica o autostrada, cu intersectii denivelate, singurele care asigura o frecventa inalta si un volum mare de trafic.

D. Sa treaca prin jurul orasului, dar cu legaturi catre toate cartierele importante pe langa care se afla, devenind astfel o solutie si pentru tranzitul intern, din oras, si descongestionad traficul din centrul orasului.

Centura Sibiului: doua sau chiar trei benzi pe sens

2. Ce nu este o centura

2.1 Valcele-Apahida

Pentru cei care nu cunosc locurile, “centura” Valcele-Apahida este cel mai scump drum-fantoma din Romania. Cei 23 de km nefinalizati, la care se lucreaza de sapte ani, au costat pana acum 150 de milioane de euro!! Un pret de autostrada pentru un drum simplu cu doua benzi.

Drumul Valcele-Apahida nu este o centura (asa cum o tot denumesc Boc si pedelistii din Cluj), din mai multe motive:

– Nu are (si nu a fost conceput sa aiba) legatura cu autostrada sau cu drumul catre Oradea. Prin urmare nu este o solutie pentru traficul de tranzit pe axa est-vest (Oradea-Dej/Bistrita/Moldova). Din acelasi motiv nu este o solutie nici pentru turdeni, traficul pe axa nord-sud (Dej – Turda/Alba Iulia) trecand mai departe prin Turda.

– Ca drum cu intersectii si cu doar doua benzi, una pe sens ( in relief deluros unde camioanele au o viteza redusa) nu face fata cerintelor de frecventa ridicata a traficului. Cu cele 150 de milioane de euro risipite in mod criminal de ministerul portocaliu al Transporturilor se puteau construi 20 de km de autostrada, sau o centura adevarata.

– Valcele-Apahida nu reprezinta o solutie pentru tranzitul intern clujean.

Pseudo-centura Clujului: o singura banda ingusta pe sens

Foto: GazetadeCluj; Cititi in link cum au primit contracte de milioane firme de proiectare firme ale unor angajati de varf ai Companiei de Autostrazi, firme care au proiectat gresit drumul.

2.2. “Centura” Apahida-Bulvardul Muncii

Un alt drum la care premierul Boc si edilii clujeni mai tot inaugureaza cate un kilometru, si care in mod nesimtit este denumit de catre ei “centura” este drumul Apahida-Bulevardul Muncii. Este vorba de un simplu drum care din Apahida (comuna situata la est de Cluj, pe unde trece drumul national din/catre Dej/Bistrita/Moldova) face o legatura cu cartierele nordice ale Clujului.

Acest drum, tot cu doua benzi, nu ocoleste orasul, nu scoate traficul din oras, doar il baga in alte cartiere. De exemplu in cartierul Dambul Rotund, un fost cartier mai linistit al orasului, cu multe case, curti si gradini. Acolo traficul intra intr-o palnie, strazile sunt stramte, iar drumul nu are o legatura cu iesirea catre Oradea. Camioanele si masinile care au pus capat linistii din Dambul Rotund nu au cum sa ajunga la destinatie, decat trecand tot prin centrul orasului sau alte cartiere rezidentiale. Mai mult, autoritatile si-au aratat intentia de a largi o strada demoland partial case, pentru a face loc mai multr tiruri. Planul s-a lovit de opozitia ferma a proprietarilor. Ceea ce a starnit -culmea- supararea edililor si arhitectilor incompetenti care intentionau sa creeze un bulevard de tiruri in Dambul Rotund (un cartier frumos in care pe de alta parte multe strazi sunt in continuare neasfaltate!!!). Iata cum ii injura un arhitect angajat sau contractat de primarie pe clujenii care nu sunt de acord sa-si mute casa in fundul curtii:

„Nu există tratament la prostie. Primăria le-a făcut hatîrul şi le-am scos servituţile de utilitate publică la stradă. Nu s-a discutat niciodată despre demolare. Le-ar fi crescut valoarea proprietăţilor, dar dacă ei nu au vrut o să rămînă acolo aşa cum sînt. Prin noua regulă le-ar fi crescut valoarea proprietăţilor şi ar fi putut construi mai mult, dar pot să rămînă acolo să aibă grijă de extratereştri”” (citat in FTR al arhitectului coordonator al Planului Urbanistic General)

O concluzie preliminara: administratia portocalie din Cluj nu are niciun proiect pentru rezolvarea problemelor de trafic si urbanistice ale orasului, cel mult urmareste “rezolvari” de mantuiala, cum ar fi mutarea traficului in alte cartiere.

3. Adevarata centura a Clujului – a fost proiectata si a fost aruncata la cosul de gunoi de PDL

Centura Clujului a fost proiectata in a doua jumatate a guvernarii liberale Tariceanu. Ministerul Transporturilor, condus atunci pentru scurt timp de Ludovic Orban, a facut si platit studii de fezabilitate. Consiliul judetean, condus atunci de liberalul Nicoara, stia ca numai aceasta constructie de infrastructura care trebuie sa lege autostrada si vestul Clujului de est si deparcul industrial Nokia, poate aduce alte investitii in Cluj, ca este necesara pentru dezvoltarea economica . Chiar si primarul (de atunci) Boc vorbea des de ea, si se intentiona prelungirea ei pana la Dej.

Adevarata centura, o autostrada, incepe -firesc- cu un nod care o leaga de Autostrada Transilvania langa Gilau. Trece pe langa Floresti si scoate si traficul care tortureaza in mod groaznic  in continuare 365 de zile anual acest fost sat (devenit de facto cartier al Clujului). Pe urma trece prin sudul cartierelor Manastur (cel mai populat), Zorilor si Gheorgheni, Marasti si Someseni. Mai multe noduri rutiere denivelate leaga toate aceste cartier, dar si toate drumurile nationale de centura.

Proiectul centurii Clujului pe site-ul CNADNR/Ministerul Transporturilor

Aceasta autostrada este solutia care rezolva singura toate problemele Clujului, economice, urbanistice si de trafic. Este singura care in acelasi timp:

– Scoate absolut tot traficul de tranzit din oras, legand toate drumurile nationale

– Rezolva toate problemele de tranzit intern pe axa est-vest (Clujul fiind din cauza reliefului un oras, nu rotund, ci dreptunghiular, alungit de-a lungul vaii Somesului inconjurata de dealuri). Florestenii, grigorestenii, manasturenii si cei din Zorilor vor putea folosi centura pentru a ajunge mai repede si fara stopuri in Gheorgheni, Marasti, Someseni, la aeroport, si invers.

– Descongestioneaza traficul si creste calitatea vietii si valoarea proprietatilor in toate cartierele Clujului.

– Conditie necesara pentru investitii straine in Cluj, creand locuri de munca, crestere si dezvoltare economica.

– Ajuta aeroportul sa devina un adevarat aeroport international, pentru ca orice aeroport international trebuie sa fie legat de centuri si autostrazi pentru a fi mai usor de accesat si a face posibila cresterea numarului de clienti si de curse.

– Salveaza centrul istoric al Clujului de avalansa zilnica de masini, si permite valorificarea, urbanizarea si pietonalizarea sa, care va atrage in sfarsit turisti, si va creste calitatea vietii, si valoarea proprietatilor. Numai dupa ce aceasta centura va fi construita Clujul va redeveni un oras european.

Prima masura a guvernului “clujeanului” Boc, si a minstreului Transporturilor recucerit de PDL in primele zile ale lui 2009, a fost abandonarea imediata a proiectului centurii.

4. Cea mai mare problema a Clujului

Din pacate, cea mai mare problema a Clujului nu e absenta acestei centuri.

Ci faptul ca nimeni nu vorbeste de ea! Nici autoritatile municipale sau judetene, nici media, jurnalistii, opozitia, camera de comert, asociatiile patronale, mediul de afaceri din Cluj.

 Toate cele patru institutii publice interesate si decidente sunt conduse de PDL: primaria si consiliul judetean Cluj, guvernul (prin Boc) , si Ministerul Transporturilor. Ar fi fost un moment ideal pentru construirea centurii, insa absolut nimeni din PDL Cluj nu a cerut aceasta centura, si nici macar nu a vorbit de aceasta necesitate. Daca ar fi existat un minim de competenta sau buna intentie in tabara portocalie s-ar fi gasit macar un lider local care sa promoveze in fata lui Boc, Berceanu sau Boagiu centura clujeana.  Nu vorbeste nici opozitia din Cluj, PNL (sau PSD), si asta cu toate ca au fost liberalii, guvernul Tariceanu, ministrul Orban, si presedintele consiliului judetean Nicoara, cei care au initiat acest proiect primordial pentru Cluj. Aceasta situatie nu mai poate continua, Clujul are nevoie de centura!

Tags: , , , , , , , , , , ,

2 Responses to “Clujul are nevoie de o centura adevarata!”

  1. Stefan Zoltan Marina Says:

    Acu’ io îi înţeleg pe pedişti. Să mă explic. Doar două ministere “există” în guvernul pede – al transporturilor(?) şi al dezvoltării(?). Amândouă “conduse” de doamne. Se ştie că pe “centură” deci şi pe centura Clujului sunt/ar fi tot felul de fete, care aidoma fetei din poveste, sunt “nici îmbrăcate nici dezbrăcate, nici călare nici pe jos, nici pe drum nici pe lângă drum”. Cele două doamne, virtuoase cum le ştim n-ar admite ca conduita (cacofonie intenţionată) la volan a şoferilor să fie distrasă ( sau distrusă) de aceste apariţii. Unde mai punem că astfel, şoferii “slabi” îşi economisec banii pe care i-ar da pentru “serviciile” “fetelor”. Ceea ce mă nedumereşte totuşi, că o nedumerire tot am, este – cum de această “virtute” nu se manifestă şi când e vorba de banii noştri, ai tuturor? – vezi sumele astronomice aruncate pe tot felul de “brăţări”. Despre centuri (de castitate?)… numai de bine.
    Cât despre PUG, ar fi nevoie de o investigaţie mai amănunţită. Sunt multe semne de întrebare.

    P.S. Crearea unei centuri a Clujului a fost realmente o preocupare serioasă ante-pedistă. Sper/sperăm că viitoarea guvernare (nu pedistă) să o realizeze.

    • transildania Says:

      Cu fiecare zi care trece si nu se lucreaza la autostrada urbana Clujul pierde si mai mult teren fata de alte orase din Romania, fata de orase din Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia Ucraina sau Serbia cu care se afla in competitie pentru investitii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: