Archive for August, 2011

Un important monument clujean se distruge din cauza primariei

23/08/2011

In luna iulie o impresionanta vijelie s-a abatut asupra Clujului. Vantul puternic a dezradacinat mai multi copaci si a distrus mai multe acoperisuri in centrul orasului.

Afectata a fost si biserica reformata de pe strada Kogalniceanu, cea mai mare biserica gotica de tip sala din Romania si din Centrul si Estul Europei. Vantul furtunii a descoperit o parte din acoperisul edificiului.

Parohia reformata a initiat imediat demersurile necesare pentru reparatia acoperisului, a achizitionat tigle, a dorit acoperirea provizorie cu folie a gaurilor din acoperis, si a depus cererile necesare la primarie (edificiul fiind un monument istoric, orice lucrare necesita o autorizatie pentru a fi legala).

De patru saptamani parohia nu a primit avizele si autorizatiile necesare si nu a putut efectua nicio lucrare! Cu fiecare ploaie apa patrunde in podul monumentului, se prelinge pe peretii interiori si provoaca noi pagube edificiului! TNL Cluj a depus ieri o sesizare la primaria municipiului, sesizare pe care o gasiti mai jos. Sesizarea TNL Cluj a fost preluata de catre intreaga presa locala si este pe prima pagina a ziarului Faclia.

Ignoranţa distruge

Unul dintre principalele monumente istorice din Cluj tratat cu ignoranţă de către municipalitate.

De o lună de zile, acoperişul bisericii reformate de pe strada M. Kogălniceanu, grav avariat de furtuna din 20 iulie 2011, nu poate fi reparat pentru că primăria nu a eliberat toate autorizaţiile necesare lucrărilor.

Prin acoperişul uneia dintre cele mai frumoase biserici gotice din Transilvania, aflată în centrul Clujului, la câţiva zeci de metri de Bastionul Croitorilor, plouă. Partea estică este cea mai afectată, acoperişul corului fiind găurit, iar latura de nord, dinspre strada Gaal Gabor, unde trotuarul este parţial închis, are nevoie de reparaţii urgente pentru a fixa ţiglele răvăşite de vânt.

Parohia reformată a iniţiat toate demersurile necesare pentru a obţine autorizarea lucrărilor de reparaţie la monumentul istoric şi de patrimoniu, cea mai mare biserică gotică de tip sală din România şi din Centrul şi Estul Europei. Administratorii bisericii au achiziţionat deja de mult ţiglele şi lemnul necesar remedierii acoperişului, cu intenţia de a interveni cat mai rapid posibil. Din păcate, de patru săptămâni, se aşteaptă după avizul Primăriei, fără de care meşterii nu au putut nici măcar să acopere provizoriu cu folie golurile lăsate în acoperiş sau să monteze schele. De atunci, cu fiecare ploaie apa pătrunde în podul bisericii şi se scurge pe pereţi producând noi pagube edificiului vechi de peste 500 de ani, iar ţiglele stau să cadă peste oameni şi maşini.

TNL Cluj-Napoca a depus o sesizare către primarul Sorin Apostu, prin care solicită eliberarea de urgenţă a tuturor documentelor necesare pentru autorizarea reparaţiei acoperişului bisericii reformate. Monumentul istoric şi de arhitectură religioasă, unul din cele mai importante obiective turistice ale oraşului, deosebit de valoros datorită vechimii şi dimensiunilor sale, considerăm că merită toată atenţia primarului Apostu, chiar dacă Domnia sa nu este de prin părţile locului.

Advertisements

Rezultate finale – Alegeri parlamentare partiale – Maramures, Neamt

22/08/2011

A. Maramures

1. Florin Tataru  – PSD/USL:  9.433 voturi, 42,67%

2. Mariana Popa – PDL: 7.485 voturi, 35,48%

3. Mircea Dolha – PER: 4.338 voturi, 19,62%

4. Felician Horsza -PRM 493 voturi, 2,23%

Prezenta la vot 28,46% (48% in rural si 24% in urban). In 2008  Chereches/PSD obtinuse 11,215 voturi, candidatul PNL 6.644 de voturi si candidatul PDL 6.372. Astfel candidatul USL a obtinut cu 8.000 de voturi mai putin decat candidatii PSD si PNL separat (ceea ce nu trebuie interpretat ca un argument impotriva candidaturii unice a USL la aceste alegeri partiale!!!).

B. Neamt

1, Adrian Radulescu – PDL: 17.186 voturi, 54,95%

2. Liviu Harbuz – PSD: 14.089 voturi, 45,05%

Prezenţa la vot : 55,88 %. In 2008 candidatul PSD a obtinut 8.155 de voturi (33%) iar candidatul PDL 7.800 de voturi (30%) si candidatul PNL 5.044 de voturi  Astfel PDL numarul voturilor pentru PDL a crescut cu 9.600 de voturi.

Se vede cat de putine voturi sunt necesare in alegeri uninominale majoritare pentru a alege un parlamentar, si cat de putine voturi fac diferenta.

Este un mediu ideal pentru fraudarea alegerilor, pentru cumprarea de voturi, pentru folosirea tuturor mijloacelor legale si ilegale (sunt mult mai multe) pentru a influenta rezultatul votului.

In opinia mea votul uninominal majoritar ar deschide si mai larg poarta pentru aceste practici, o eliminare a acestor fenomene poate veni doar de la un sistem proportional in colegii electorale cat mai mari cu putinta (judete, sau preferabil regiuni).

USL trebuie sa retraga proiectul uninominal

22/08/2011

In duminica electorala de ieri, 21 august, s-au ales doi parlamentari pe locuri ramase vacante in Parlament. In colegiul din judetul Maramures candidatul USL (PSD, sustinut de PNL) se pare ca a castigat, dar cu sub 50% din voturi si nu la mare diferenta fata de candidata PD. In judetul Neamt USL a pierdut un parlamentar, candidatul PDL castigand cu peste 50% din voturi.

Din pacate, aceste rezultate reprezinta un esec pentru opozitie. Ea a pierdut un parlamentar. PD-ul a crescut in colegiul din Neamt de la 30% in 2008 la peste 50%, in pofida lipsei totale de popularitate a guvernului, a masurilor dezastruoase economice care au afundat si mentinut tara in criza economica, si a dovezilor in ce priveste proasta gestiune a banilor publici. Atat in Neamt cat si in Baia Mare opozitia nu a reusit sa stranga procentele din 2008 insumate ale partidelor care o compun, si a fost departe de rezultatele din anumite sondaje.  Aceste fapte nu trebuie exagerate, a fost vorba de doua batalii mai mici, locale, doua asedii portocalii la locuri in parlament, unul infrant cu greu, iar altul soldat cu un esec, cu o cetate pierduta. Intre altele, modul in care PSD-ul isi alege candidatii trebuie serios chestionat. Nu si candidatura comuna la care opozitia este obligata din cauza aberantului sistem de vot intr-un singur tur la alegerile parlamentare partiale, care restrange oferta politica si permite alegerea unui reprezentant fara legitimitate democratica (de peste 50%) in absenta celui de-al doilea tur de scrutin.

Cum ziceam, opozitia a pierdut o mica batalie, nu a pierdut inca si marele razboi care va urma. Totusi, pentru ca acesta din urma sa nu se piarda, trebuie trase anumite concluzii, este nevoie de ajustari. Ma voi referi in continuare la un singur subiect, care mi se pare de o importanta deosebita, si care a fost si este valabil indifernet de rezultatele de ieri (unul care nu si-ar fi pierdut o iota din importanta nici daca PSD-USL ar fi aparat colegiul din Neamt).

1. In aceasta primavara, la varful USL a prins radacini o idee nociva care e pe cale sa dea fructe otravitoare: Ideea ca o alianta electorala care sta bine in sondaje castiga si mai multe locuri in Parlament (decat ar castiga oricum pe un sistem proportional) pe un sistem uninominal majoritar. Astfel, fara nicio reala dezbatere interna,  in data de 6 iunie, conducerea USL a anuntat trei propuneri legislative (pe care le-a depus in Parlament doua zile mai tarziu) dintre care una vizaza introducerea sistemul uninominal intr-un singur tur.

Aceasta idee o consider profund gresita, din toate punctele de vedere.

a.) dupa cum se vede exista o diferenta intre scorul din sondaje si rezultatele de la urne

b.) Chiar daca sondajele la nivel national sau judetean ar fi corecte: principala caracteristica a votului uninominal majoritar este ca nu exista absolut nicio legatura intre procentul (real sau din sondaje) la nivel national sau judetean si rezultatul efectiv al votului care se exprima doar in ponderea fiecarui partid sau aliante in Parlament.

c.) Sistemul uninominal intr-un singur tur este un sistem pre-democratic, propus de Basescu si PD in Romania pentru ca este singurul prin care  un partid votat de o minoritate poate castiga o majoritate parlamentara, si pentru ca este singurul sistem care ingheata sistemul de partide, elimina in mod nedemocratic partidele mici si mijlocii din Parlament, si duce la o bipolarizare permanenta. In opinia mea, opozitia nu are cum sa se prezinte ca o alternativa daca sustine exact aceleasi masuri fundamentale nocive precum presedintele Basescu si puterea.

d.) Situatia este chiar mai grava, alte implicatii ale sistemului majoritar nefiind luate in considerare.

2. Am scris mai multe articole despre sistemul electoral, sustinand un sistem proportional. Niciodata nu am facut-o pentru ca ar folosi unui anumit partid, ci pur si simplu pentru ca mi se pare singurul sistem echitabil si sustenabil, care sa asigure o reprezentare corecta a optiunilor alegatorilor in institutia constitutionala suprema care ii reprezinta, Parlamentul. Nu mi-am schimbat si nu-mi voi schimba niciodata parerea pe aceasta tema, in fuctie de conjuncturi politice.

Daca insa aceste argumente nu conteaza, atunci -da- trebuie vorbit si despre “cui foloseste?”. In niciun caz opozitiei, ci partidului de la putere.

Cititi un mic exemplu documentat recent de jurnalistii de la Ziua de Cluj: Pe sistemul actual, care inca este aproape proportional, in judetul Cluj, PD-ul a obtinut 4 mandate de deputati (din 10) si 2 mandate de senatori (din 4), deci 6 mandate din 14 (43%). Pe un sistem intr-un singur tur la aceleasi alegeri PD-ul ar fi obtinut 7 deputati si toti senatorii, deci 11 parlamentari din 14 (79%)!!! Avand in vedere situatia PSD si PNL din Cluj un asemenea rezultat s-ar putea repeta. Iar modificari asemanatoare ar aparea si in alte judete.

Pe deasupra, se adauga un alt pericol. Dintre nenumaratele argumente pe care le-am adus in aceste articole, vreau sa repet si sa subliniez doar unul singur: problema gerrymandering (modificarea politica a delimitarii colegiilor electorale), un fenomen care va lovi ca un tsunami viata politica din Romania daca sistemul majoritar este adoptat.

Dintr-o grava eroare a actualei legi electorale, delimitarea colegiilor nu este facuta de catre o institutie independenta, ci este lasata in mana guvernului care o poate modifica printr-o simpla hotarare de guvern, prin decret. O modificare pe criterii politice a delimitarii circumscriptiilor poate echivala cu o rasturnare a rezultatului alegerilor cu pana la 20% in favoarea unui anumit partid. As mai adauga si faptul ca sistemul electoral majoritar este aproape imposibil de indepartat asa cum arata experienta din SUA sau Marea Britanie, oricate rezultate electorale scandaloase ar produce.

3. In loc sa fim bucurosi de faptul ca macar UDMR-ul si-a pastrat in aceasta privinta intentii bune, declarand in mod repetat ca nu va vota un sistem majoritar si sustinand un sistem proportional, si ca, fara UDMR, PD-ul singur nu poate modifica legea electorala, asistam la avansuri facute portocaliilor de catre liderii opozitiei. La oferte de a vota impreuna, PSD, PNL si PDL, imbecilitatea uninominala propusa in mod repetat de Basescu.

Chiar acum patru zile Victor Ponta a afirmat:

Noi am depus deja la Parlament un proiect de lege care vizează tocmai introducerea acestui tip de vot, uninominal pur, necompensat. Adică parlamentarii să fie aleşi exact ca primarii, cel care ia cele mai multe voturi în colegiu să fie declarat câştigător al mandatului. Vom vedea la toamnă, la votul din Senat şi din Camera Deputaţilor dacă Băsescu chiar vrea acest vot sau minte, ca de multe ori până acum. Dacă parlamentarii PDL vor vota proiectul nostru, atunci putem spune că Băsescu chiar a fost serios. Dacă vor vota împotrivă, înseamnă că Băsescu a aruncat iar o minciună pe piaţă“.

Nici nu ma intereseaza daca este vorba de o forma suprema de cacialma politica, sau doar o grava inconstienta, asemenea oferte si jocuri, pe spatele legilor fundamentale care asigura buna functionare a unei democratii, mi se par iresponsabile.

4. Concluzie

In opinia mea, PSD/USL  trebuie sa retraga imediat din Parlament propunerea legislativa de introducere a sistemului uninominal intr-un singur tur si, impreuna cu UDMR, in cadrul unei dezbateri in care sa fie ascultate si parererile unor experti din mediul academic, politologi, reprezentanti ai unor ONG-uri, sa colaboreze la reformarea adevarata a sistemului electoral, in sensul unui sistem electoral proportional (fie pe liste deschise fie mixt), pentru ca numai prin reprezentarea corecta a votului alegatorilor la nivel national se poate produce o noua majoritate guvernamentala.

P.S. Articol preluat de Cotidianul.

 

P.P.S  O opinie politica pe aceasta tema, exprimata de senatorul si vicepresedintele PNL Varujan Vosganian.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj – un succes

21/08/2011

Ieri s-a incheiat a doua editie a Zilelor Culturale Maghiare. In inchidere “Orchestra celor 100 de Tigani” din Budapesta, a oferit un recital aplaudat frenetic de o piata centrala plina ochi. In opinia mea evenimentul a fost unul de succes, cu un program cultural foarte vast, si care nu a avut ca public tinta doar pe clujenii de etnie maghiara.

Astfel Zilele Culturale Maghiare au adus o frumoasa contributie la o mai buna intelegere intre cetatenii Clujului. Clujul a fost este si va ramane mereu un oras multietnic si multicultural, in care cultura si istoria fiecarei etnii inbogateste cultura celorlalte.

 

Iata cateva fotografii pe care le-am facut zilele acestea in Cluj. Ii multumesc mult lui Lilick pentru realizarea acestui clip.

Sibiul, o minunatie! Cum se pune in valoare un oras

20/08/2011

Saptamana trecuta am vizitat scurt Sibiul. Cand am ajuns in centrul orasului si am parcat masina parca am intrat in alta lume, intr-o alta tara.

Frumusetea strazilor, caselor si cladirilor, absenta partiala sau totala a traficului, a masinilor si a zgomotului lor, zonele pietonale cu terase imbietoare, toate acestea creau o atmosfera unica si un confort iesit din comun.

Sibiul arata cums e pune in valoare un oras. o politica urbanistica moderna si inteligenta, ingrijirea si scoaterea in evidenta a patrimoniului creaza o atractie turistica la cel mai inalt nivel, un spatiu frumos in care cu siguranta si localnicii se simt cel putin la fel de bine ca si vizitatorii.

Se poate deci, si nu e deloc greu, este nevoie doar de bune intentii, competenta, de o constientizare a istoriei locului si de o apreciere a sa.

Majoritatea acestor ingrediente lipsesc in Cluj, un oras cu un potential turistic asemanator cu cel al Sibiului, dar care plateste scump incompetenta edililor. Oare cate zile si cati ani din viata clujenilor vor trece pana cand si Clujul se va prezenta localnicilor si vizitatorilor asa cum merita?

Pe langa a fi o adevarata Capitala Culturala Europeana, si un loc care merita pe deplin inscrierea in lista Patrimoniului Mondial UNESCO, Sibiul mai este ceva: spaima declansatoarelor si bateriilor aparatelor de fotografiat. Bateria mea s-a descarcat (doar catre sfarsit, din fericire), si am utilizat toate trucurile posibile pentru a forta aparatul sa mai faca cinci poze pe care nu mai intentiona deloc sa le faca. Rezultatul il puteti urmari in acest clip:

19 August, aniversarea Clujului

18/08/2011

De ce trebuie sa sarbatorim aceasta data ? Si de ce
fara ea Clujul nu ar fi fost Clujul pe care il cunoastem?

Data de 19 august 1316 este data de naştere a oraşului Cluj. Atunci, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou (un francez pe linie paternă, nepot al regelui Franţei şi german pe linie maternă, nepot al Împăratului Germaniei şi ducelui Austriei, Rudolf de Habsburg), a acordat locuitorilor Clujului privilegiul de orăşeni, Clujului statutul de oraş şi o constituţie după modelul oraşelor din Imperiul German (Nürnberg, Praga etc.).

Înaintea acordării privilegiului, pe teritoriul ulterior al oraşului existau două entităţi: castrul Cluj şi satul castrului Cluj. Castrul, o fortificaţie rudimentară şi centrul comitatului Cluj, a fost distrus în întregime de invazia mongolă din 1242, la fel ca şi satul şi la fel ca şi mănăstirea benedictină de la Mănăştur (care nu făcea parte din Cluj atunci). Dacă ridicarea Clujului la rang de oraş nu ar fi avut loc în 1316, Clujul ar fi devenit cel mult un târg sau un orăşel, o capitală de comitat precum Dejul, Satu Mare sau Hunedoara. În nici un caz nu ar fi devenit principalul oraş al Transilvaniei. Datorită privilegiului de la 1316, cetăţenii (în mare parte germani/saşi, dar şi maghiari sau români – iobagii care îşi plăteau datoriile şi puteau deveni cetăţeni) au putut construi şi clădi Clujul astfel încât să devină ca extindere, număr de populaţie, forţă economică, împreună cu Sibiul şi Braşovul, unul dintre primele trei oraşe ale Transilvaniei.

Precum oraşele Europei occidentale, puterea economică şi comercială a Clujului se baza pe breslele de meşteşugari, pe negustori. Cetăţenii oraşului se autoguvernau, alegându-şi reprezentanţii în consiliul celor 100, consiliul orăşenesc, primarul, judele orăşenesc, dar şi preoţii. Privilegiul orăşenesc a fost reconfirmat şi extins la data de 2 iulie 1405 de către Regele Sigismund de Luxemburg, care conferă Clujului statutul de oraş liber regesc şi autorizează fortificarea sa pe un perimetru extins. Dezvoltarea Clujului prinde astfel şi mai mult avânt.

La Cluj, aproape concomitent cu Sibiul şi Braşovul, iau naştere primele şcoli, farmacii şi spitale din Transilvania şi din România. La 1437 cetăţenii şi consilierii Clujului se aliază cu ţăranii români şi maghiari răzvrătiţi (în “Răscoala de la Bobâlna”), deschid porţile oraşului răsculaţilor şi îi susţin astfel din punct de vedere militar şi economic. După ce răscoala este înăbuşită şi Clujul este pedepsit cu retragerea temporară a privilegiilor, Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei şi regent al Ungariei, a repus în drepturi Clujul la 1444. Clujul a devenit “Transilvaniae civitas primaria” pentru că celelalte oraşe libere din Transilvania, Sibiul sau Braşovul, Sighişoara, Bistriţa sau Sebeşul, erau înglobate în districtele şi scaunele săseşti, de care Clujul s-a desprins, rămânând singurul oraş liber care nu depindea de nici o altă entitate administrativă. Era ca o republică de sine stătătoare în cadrul voivodatului (ulterior principatul Transilvaniei).

Şi dezvoltarea sa culturală a profitat de pe pe urma acestei libertăţi, cu timpul existând mai multe şcoli superioare sau academii, cea romano-catolică (la care a învăţat şi fiul lui Mihai Viteazu), cea unitariană şi cea reformată, care au fondat tradiţia Clujului ca principal oraş universitar şi academic.

Comuniştii, naţional-comuniştii şi urmaşii lor din fruntea Clujului (Funar) au încercat (şi au reuşit partial) să şteargă data de 19 august 1316 şi importanţa ei din istoria oraşului Cluj. Au făcut-o din motive josnice, propagandistice, încercând să răstălmăcească sau să rescrie istoria oraşului. De parcă adevărul, faptul că oraşul Cluj s-a fondat atunci, ar acoperi alte realităţi istorice, existenţa municipiului roman Napoca (fondat la 124), existenţa unui voievodat condus de Gelu, cu capitala în zona Clujului, înaintea cuceririi Transilvaniei de către maghiari, sau prima atestare documentară a Clujului la 1167. Acum, când se apropie jubileul de 700 de ani al oraşului Cluj, această dată trebuie să revină la locul ei firesc în conştiinţa cetăţenilor, să fie omagiată oficial, aşa cum se cuvine, de către Primăria şi Consiliul Local al municipiului. Câte oraşe din România se pot mândri cu o vârstă de 700 de ani ca oraş european?

 

Articol publicat de Ziua de Cluj.

Lukács József – Biserica Sf. Mihail din Cluj

13/08/2011

Biserica Sf. Mihail este unul dintre cele mai importante momunmente clujene- poate cel mai importnat monument arhitectonic, istoric si reprezentativ al Clujului. In acelasi timp, din pacate, este un monument foarte prost pus in valoare, ca atractie turistica, si unul care necesita lucrari de reconditionare pentru a putea straluci din nou in intreaga sa frumusete.. Istoria bisericii este strans legata de cea a orasului.  Postez cel mai bine scris si documentat articol pe care l-am citit despre acest edificiu, aparut in cartea “Orasul Comoara” si pe cluj4all.com, autorul fiind Lukács József.

 

 

Descrierea bisericii

Biserica Sf. Mihail este o constructie de tip hala, adica inaltimea navelor laterale este identica cu cea a navei principale. Examinind planul bisericii, putem observa ca initial a fost proiectat un locas de cult de tip bazilical, dar, pe parcursul celor peste 150 de ani cit a durat constructia, proiectul originar a fost schimbat, au fost construite nave laterale mai late, iar absidele laterale au fost racordate la zidurile exterioare prin niste ziduri oblice.

Partea cea mai veche a bisericii este sanctuarul (absida) si peretele sudic. Planul bisericii arata ca initial a fost proiectata sa aiba doua turnuri, ambele pe latura vestica, unde trebuiau sa flancheze poarta principala. Dintre turnurile proiectate numai cel din coltul din sud-vest a fost construit. Aceasta a dainuit pina in anul 1697 cind a fost distrus de incendiul care a mistuit cea mai mare parte a orasului. In locul lui a fost ridicat, intre anii 1742 si 1744, un turn in stil baroc. Acest al doilea turn a fost grav avariat de cutremurul din anul 1763 si a trebuit demolat partial. Astazi mai exista doua nivele din acest turn: parterul este capela Schleunig sau baptisteriul, iar la etaj este amenajata arhiva parohiala. Al treilea turn, cel care exista si astazi, a fost ridicat pe la mijlocul secolului al XIX-lea linga latura nordica a bisericii.

Merita sa amintim ca biserica Sf. Mihail este a doua cladire gotica ca marime din Transilvania, fiind depasita doar de Biserica Neagra din Brasov. La biserica Sf. Mihail lungimea navelor este de 50 m iar cea a sanctuarului este de 20 m, deci lungimea totala a bisericii este de 70 m. Latimea celor trei nave ajunge la 24 m iar cea a sanctuarului de 10 m. Bolta ogivala a navelor se afla la o inaltime de 20 m. Turnul bisericii, luind in calcul si crucea din virf, are o inaltime de 80 m, fiind cel mai inalt turn de biserica din Romania.

Trebuie amintit, de asemenea, ca biserica Sf. Mihail nu este si nici nu a fost vreodata catedrala, fiindca nu a fost sediu al vreunui episcop.

Vezi morph-ul

Constructia bisericii

In anul 1316, (mai exact in data de 19 august 1316), Carol Robert de Anjou (1308-1342), regele Ungariei, a ridicat Clujul la rang de oras. Dorind sa sublinieze importanta de care a inceput sa se bucure localitatea lor, cetatenii au dorit sa ridice o biserica demna de noul statut al acesteia. Intrucit dimensiunile proiectate ale noii biserici au depasit posibilitatile de atunci ale clujenilor, noul locas de cult urma sa fie construit in etape, pe parcursul a 150 de ani.

Informatii detaliate despre constructia bisericii nu s-au pastrat. Primul document care vorbeste de aceasta biserica este un document eliberat in ianuarie 1349 de cancelaria papala de la Avignon, adresata tuturor credinciosilor din Europa, in care se promitea iertarea pacatelor celor care fac donatii pentru luminarea si ornamentarea bisericilor Sf. Mihail si Sf. Iacob din Cluj. Faptul ca sint puse in discutie iluminarea si ornamentarea bisericii, dovedesc un stadiu destul de inaintat al lucrarilor de constructie. Asa cum se poate observa din semnele evidente si astazi, in prima perioada a constructiilor, adica intre 1316 si 1349 erau terminate sanctuarul (absida) si cele doua absidiole, scara regala care se afla in zidul de linga absidiola nordica respectiv peretele sudic si doua etaje a ceea ce urma sa fie turnul bisericii. Scara regala este o casa a scarilor foarte interesant construita, prin care se putea ajunge pe balconul aflat odinioara in nava laterala nordica sau mai sus, in podul bisericii.

In a doua faza a constructiei, adica in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, a fost construit peretele nordic, boltile ogivale ale celor trei nave si fatada vestica a bisericii. In decembrie 1400, papa Bonifaciu al IX-lea a emis un document in care indemna enoriasii sa faca donatii pentru sustinerea si conservarea bisericii Sf. Mihail. Ultima faza a constructiei a coincis cu domnia lui Sigismund de Luxemburg (1387-1437), cel care a fost imparatul Sfintului Imperiu Roman de Neam Germanic, regele Ungariei si al Cehiei. Acesta este motivul pentru care deasupra portii vestice a bisericii putem vedea si astazi blazonul ciuntit al imperiului, respectiv stemele Ungariei si ale Cehiei.

In timpul rascoalei taranesti din 1437, Clujul a ales sa fie de partea rasculatilor. Drept pedeapsa, dupa inabusirea rascoalei orasul a pierdut toate privilegiile care i-au fost acordate de regii maghiari. Vestea reabilitarii orasului a sosit in data de 29 septembrie 1444, chiar de ziua Sfintului Mihail. Cetatenii Clujului au simtit ca reabilitarea lor s-a datorat sfintului lor protector si au inaltat, in semn de recunoastere relieful sfintului deasupra portii principale. Atunci s-a distrus partial stema imperiala a lui Sigismund de Luxemburg.

Vezi morph-ul

Detalii ale bisericii

In perioada cit a fost biserica protestanta, adica intre 1545 si 1716, au fost distruse cele mai multe decoratiuni interioare si exterioare, fresce sau sculpturi care o decorau. Ceea ce a supravietuit distrugerilor ne arata doar citeva detalii minore ale splendorii de odinioara.

Usa sacristiei. Este cel mai frumos obiect de arta care s-a pastrat in biserica. A fost sculptat in piatra, in stilul Renasterii tirzii in anul 1528 la comanda parohului bisericii, Johannes Klein (Clyn). La una din bazele tocului de usa este sculptata stema Clujului, iar la cealalta, simbolul bisericii universale, pelicanul care isi hraneste fiii cu propria-i carne. In tipanul usii se afla un relief, ce infatiseaza un chip de barbat cu bareta, care tine in mina o panglica cu inscriptia D(ominus) Iohannes Cly(n).

Altarul. Este o creatie neogotica, din anul 1873, a maistrului timplar Back Lajos. Cele trei figuri ale altarului o infatiseaza pe Sfinta Maria si pe cei doi regi maghiari sanctificati, Sf. Ladislau si Sf. Stefan.

Fragmente de fresce si sculpturi. Odinioara, interiorul bisericii a fost decorat cu fresce si cu statui si reliefuri. Dintre aceste au ramas foarte putine, majoritatea lor fiind distruse atunci cind clujenii au trecut la reforma religioasa. Baldachinele de piatra existente si astazi pe fiecare coloana iar pe alocuri si pe peretii exteriori ai bisericii dovedesc faptul ca odinioara existau zeci de statui. Dintre acestea una singura s-a pastrat, se afla pe contrafortul dinspre vest a peretelui sudic. In interior, in coltul sud-vestic al bisericii, la o inaltime de 5-7 m, s-a pastrat un relief care infatiseaza pe profetul Isaia. In coltul sud-estic putem vedea un alt relief care infatiseaza inscrise in conturul unui scut o stea cu cinci colturi, o cruce malteza si initialele -s si –t, scrise cu caractere gotice. Acest blazon mai apare pe o casa din strada Eroilor. Enigmatica persoana avind initialele S si T poate a fost un cavaler care a luptat in Tara Sfinta.

Fragmente de fresce au fost gasite indeosebi in tipul lucrarilor de restaurare din anii 1956 1957. Atunci a fost gasita fresca ce infatisa martiriul Sf. Sebastian in absidiola sudica, fragmentul de fresca pe care sint infatisate Sfinta Maria cu pruncul Isus, in compania a sapte sfinti, printre care pot fi recunoscute Sf. Ecaterina de Alexandria (tinind in mina roata), Sf. Agneta (tinind un miel), Sf. Dorotea (singura infatisata cu coronita de flori), Sf. Ursula (tinind in mina o sageata), Sf. Varvara (tinind in miini un turn), Sf. Margareta de Antiochia (infatisata cu un dragon in mina).

Amvonul bisericii. Din perioada de dinainte de reforma religioasa s-a pastrat si amvonul gotic al bisericii. Acesta exista, dar nu se poate vedea, deoarece este acoperit de amvonul baroc creat pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Amvonul care se vede astazi este o capodopera a sculpturii barocului Transilvanean. Este creatia sculptorilor Johannes Nachtigall si Anton Schuchbauer. Sculpturile de lemn ale corpului amvonului, cele trei reliefuri cu scene din evanghelii respectiv cele patru statui ale celor patru parinti ai bisericii catolice, Sf. Grigoer, Sf. Ieronim, Sf. Ambrozie si Sf. Augustin, au fost create de Johannes Nachtigall.

Orga bisericii. In biserica Sf. Mihail exista orga si inainte de reforma. S-a consemnat faptul ca, dupa ce au fost indepartate statuile si frescele, in anul 1565 a fost distrusa si orga, iar locul sau a fost varuit. In perioada protestanta a bisericii nu a existat instrument muzical in biserica. Dupa ce in anul 1716 biserica a fost recapatata de catolici, in anul 1728 a fost achizitionata o orga folosita. Aceasta nu a corespuns exigentelor, sau a fost mult prea invechita, deoarece in anul 1752 a fost comandata, iar in anul urmator a fost instalata o noua orga de 12 registre. Creatorul orgii a fost Johannes Hahn, iar ornamentarea instrumentului a fost lasata in grija lui Johannes Nachtigall. Orga construita de Johannes Hahn a fost restaurata prima data abia in anul 1899. Dupa aproape 240 de ani de folosire, in anul 1990, a inceput a doua restaurare. Cu aceasta ocazie, orga a fost nu numai restaurata dar si complectata sa cuprinda 35 de registre, refolosind piesele unei alte orgi, creata de acelasi Johannes Hahn pentru biserica din Idiciu (Belleschdorf).
Evenimente istorice petrecute in biserica

Traditia orala a clujenilor sustine ca Matia, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, cel care urma sa devina regele Ungariei, a fost botezat in capela Schleunig aflata la parterul vechiului turn (acum partial demolat) al bisericii. Cum se stie, Matia s-a nascut la Cluj in 23 februarie 1443 (in alte surse in 27 martie 1443). Subliniez faptul ca aceasta informatie nu este inregistrata in surse istorice ci transmisa de traditia orala locala.

Intre zidurile acestui locas de cult s-a intrunit, incepind cu anul 1466, de aproape 150 de ori, Dieta Transilvaniei. Printre evenimentele cele mai importante se pot aminti urmatoarele:

  • In toamna anului 1489 biserica a suferit in urma unui incendiu.
  • In 6 august 1542 regina Izabella, in fata Dietei intrunite in biserica, a renuntat la tronul Ungariei.
  • In anul 1545 enoriasii clujeni, trecuti la protestantism, au distrus altarele si decoratiunile interioare si exterioare ale bisericii.
  • In 21 iulie 1551, regina Izabella, vaduva regelui Szapolyai (Zápolya) János aici a predat insemnele regalitatii maghiare, printre care si coroana Sfintului Stefan, reprezentantilor imparatului Ferdinand I. Dupa cinci zile, Dieta Transilvana a depus juramint de fidelitate fata de imparatul Ferdinand I.
  • In aprilie 1556, Dieta intrunita in biserica a hotarit desfiintarea ordinelor calugaresti din Transilvania si confiscarea averilor manastirilor.
  • In octombrie-noiembrie 1556 regina Izabella si micul rege Ioan al II-lea (Ioan Sigismund), reintorsi din exil, au fost recunoscuti ca domnitorii Transilvaniei.
  • In 1566 preotul paroh al bisericii, Dávid Ferenc, a inceput sa predice invatatura antitrinitariana (unitariana).
  • In martie 1576, Dieta a ales ca voievod al Transilvaniei pe Cristofor Báthory, fratele principelui Stefan Báthory, cel care a fost ales rege al Poloniei.
  • In anul 1604 aici a fost investit, a treia oara, ca principe al Transilvaniei Sigismund Báthory.
  • Intre 17 si 19 februarie 1607 in aceasta biserica a fost pus pe catafalc Stefan Bocskay, principele Transilvaniei nascut la Cluj, cel care a condus prima si singura lupta biruitoare de eliberare nationala maghiara fata de Imperiul Habsburgic. In acelasi an aici a fost ales principe al Transilvaniei Sigismund Rákoczi.
  • In 7 martie 1608 aici a fost ales principe al Transilvaniei Gabriel Báthory.
  • In 23 octombrie 1613 aici a fost ales principe cel care poate fi considerat cel mai mare domnitor al Transilvaniei, Gabriel Bethlen.
  • In 28 septembrie 1630 aici si-a anuntat renuntarea la tron Ecaterina de Brandenburg, vaduva principelui Gabriel Bethlen si tot aici a fost ales ca principe Stefan Bethlen.
  • In 30 martie 1716, cu sprijinul armatei imperiale, biserica este retrocedata catolicilor. Trebuie amintit faptul ca, incepind cu anul 1545 biserica Sf. Mihail a fost biserica protestanta, fiind folosit pe rind de lutherani, reformati si unitarieni. In 1623 chiar a fost indepartata crucea de pe turnul bisericii si inlocuita cu globul, simbolul bisericilor protestante.
  • In anii 1733 si 1734 este demolata capela Sf. Iacob, care se ridica la sud, in imediata vecinatate a bisericii Sf. Mihail.
  • In 1837 au inceput construirea noului turn in stil neogotic, pe latura nordica a bisericii. Constructia acestuia s-a finalizat in 1859.
  • Intre 1865 si 1890 au fost demolate cladirile care inconjurau cindva biserica. In urma degajarii acestora, piata principala a Clujului a luat forma pe care o cunoastem si astazi.
  • In 1899 a fost demolata poarta baroca din fata bisericii. Aceasta a fost mutata in fata bisericii Sf. Petru, unde se afla si in prezent.
  • In 12 februarie 1939 a fost investit ca episcop romano-catolic al Transilvaniei parohul bisericii Sf. Mihail, Márton Áron. El a fost una dintre putinele personalitati publice maghiare care a avut curajul sa critice deschis autoritatile maghiare pentru politica lor antisemita. Dupa cel de-al Doilea Razboi mondial a devenit o figura emblematica a luptei impotriva regimului comunist.
  • In anii 1956-1957 au fost efectuate lucrari ample de reconstructie si restaurare. Atunci a fost refacuta bolta gotica a absidei si au fost descoperite fragmente ale frescelor acoperite in secolul XVI.”