Ce proiecte de reforma constitutionala si electorala ar fi trebuit sa sustina USL

Ieri liderii USL au anuntat initierea unor propuneri legislative care vizeaza legile electorale, menite a contracara si supralicita temele lansate in mod populist de putere. Propunerile vizeaza introducerea uninominalului intr-un singur tur la parlamentare, reducerea numarului de parlamentari la 300 si interzicerea traseismului politic prin lege, chiar daca printr-o lege neconstitutionala.

Daca pana ieri consideram ca aceste propuneri nu sunt deloc benefice marturisesc ca am avut o revelatie. Abia astazi am realizat cat de geniala este intoarcerea cu 180 de grade, abandonarea principiilor sustinute timp de ani intregi,  preluarea unor pozitii sustinute de adversari si criticate pana mai ieri. Probabil am sa sterg postarile mele precedente referitoare la votul uninominal, republica parlamentara, si propunerile de reforma constitutionala si legislativa.

Mi-a mai ramas insa o urma de spirit critic: cred ca proiectele legislative anuntate ieri nu merg destul de departe. Pentru a da intr-adevar lovitura de sah-mat puterii autoritare a regimului BUBA, consider ca opozitia ar trebui sa introduca in parlament urmatoarele propuneri legislative:

1. Reducerea numarului parlamentarilor la maxim 30. Astfel se economiseste 90% din bugetul Parlamentului, in comparatie cu varianta lasa si bugetofaga de reducere a numarului la 300.

2. Combaterea traseismului politic prin modificarea Codului Penal. Demisia din partid va fi sanctionata cu 10 ani de inchisoare, astfel incat parlamentarul isi pastreaza mandatul si va fi impiedicat sa voteze doar din punct de vedere fizic (arestarea preventiva timp de un an a senatorului Voicu a demonstrat ca prezenta fizica a unui ales in parlament nu este neaparat necesara).

3. Renuntarea la uninoniminalul intr-un tur, si el mult prea costisitor, si inlocuirea lui cu uninominalul-fulger: Dupa inchiderea urnelor buletinele de vot se introduc intr-o urna mai mare si se amesteca, pentru numarare se extrage la intamplare cate un singur buletin. Castigator este declarat candidatul care obtine primul (in ordinea numararii) 20 voturi intr-o comuna,  100 de voturi intr-un oras, 200 de voturi intr-un municipiu si 500 de voturi intr-un municipiu resedinta de judet (pentru capitala pragul s-ar putea ridica la primul candidat care obtine 1000 de voturi, nu mai multe, ca ar dura prea mult numararea votului, si curentul care alimenteaza becurile noaptea costa). Dupa ce castigatorul este declarat restul buletinelor de vot, cele care nu s-au numarat, sunt distruse prin ardere, pentru a nu exista dubii privind corectitudinea votului.

Uninominalul-fulger are urmatoarele avantaje: rezultatul este cunoscut la circa o ora dupa inchiderea sectiilor de votare, numararea voturilor noaptea este eliminata, iar numararea voturilor poate fi efectuata de catre un singur membru al biroului electoral. Astfel numarul excesiv al mebrilor sectiilor de votare poate fi drastic diminuat.

Ca alternativa as propune loto-uninominalul, o varianta de uninominal care ar genera venituri bugetare si care ar preveni des-criticata risipa de hartie si tus pentru tiparirea buletinelor de vot (risipa care a jucat un rol important in declansarea crizei economice recente, cea mai grava din ultimii ani) . Candidatii pot achizitiona de la la Autoritatea Electorala Permanenta cate o bila inscriptionata cu numele lor, la pretul de 100 de Euro/bila. Numarul de bile care poate fi achizitionat este nelimitat. Bilele sunt introduse intr-o urna cu forma de glob, transparenta, care poate fi rotita. Dupa un minut de amestecare se extrage o bila, iar candidatul care a achizitionat-o este declarat castigator. Noua configuratie a parlamentului este cunoscuta la abia 10 minute dupa inchiderea urnelor.

In afara de legile electorale actuala putere urmareste si in alte domenii reforme mult prea lipsite convingere, spre exemplu interdictia interventiei puterii judecatoresti in domenii economice, sociale si cu caracter bugetar-fiscal, sau plapanda propunere de alegere uninominala a judecatorilor si procurorilor, si a membrilor CSM, lansata de consilierul prezidential Avramescu.

De aceea propun insistent ca USL sa introduca urmatoarele masuri de reforma a justitiei:

4. Absolut toate sentintele judecatoresti vor avea doar caracter consultativ daca nu sunt promulgate de presedintele tarii.

5. Alegerea magistratilor in scrutin uninominal-fulger, sau loto-uninominal, insa cu o conditie: pentru a candida, fiecare magistrat trebuie sa dovedeasca  adeziunea si sustinerea financiara a cel putin trei interlopi cu cazier care sa depaseasca 10 cercetari penale si cel putin o condamnare din vremea sistemului judiciar actual, nereformat.

In domeniul legislativului:

6. Pentru reducerea cheltuielilor sesiunea parlamentara dureaza o luna pe an, iar costurile de cazare si intretinere sunt suportate de catre parlamentar.

7. Fiecare parlamentar are dreptul la o singura initiativa legislativa, daca aceasta este aprobata de catre administratia prezidentiala.

8. Legiferarea se face in rest prin ordonante de urgenta sau prin decrete prezidentiale. Parlamentul poate respinge decretele si ordonatele, doar cu unanimitate de voturi, si doar daca ordonantele si decretele sunt emise in timpul sesiunii parlamentare.

In domeniul atributiilor prezidentiale si a puterii executive consider ca propunerile de pana acum ale USL-ului sunt mult prea firave. Pentru a contracara derapajul autoritar al puterii argumentele pentru republica parlamentara sunt inutile. USL-ul trebuie sa faca o campanie de comunicare imediata si la nivel national pentru urmatoarele masuri:

9. Mandatul presedintelui este de zece ani si poate fi considerat reales in al doilea mandat daca ultima confeinta a partiduluidin care provine, inaintea expirarii termenului, il aclama.

10. Presedintele este ales prin loto-uninominal pentru ca este mai putin costisitor decat uninominalul-fulger.

11. Functia de prim ministru dispare, atributiile sunt trecute la presedinte. Orice numire intr-o functie de minstru, director sau bugetara necesita semnatura si parafa presedintelui.

Dizolvarea actualelor judete si inlocuirea lor cu judete mai mari 8 la numar pe criterii aleatorii este o masura mult prea timida. Opozitia ar trebui sa propuna:

12. Reducerea numarului de judete la doua, delimitate de diagonala Satu-Mare-Mangalia, si guvernate de doi prefecti numiti de presedinte. Primarii sunt numiti de prefect, iar consiliile judetene si locale sunt alese uninominal si se intrunesc intr-o sesiune anuala de o saptamana, avand aceleasi prerogative de control sau legislative ca si parlamentarii.

Cu siguranta doar aceasta strategie va suda toti sustinatorii liberali, democrati in jurul proiectului USL, va potenta credibilitatea si coerenta mesajului politic, va scoate si mai bine in evidenta diferentele dintre putere si opozitie si va da sah-mat puterii si nu numai ei.