Mai mult decat un club, mai mult decat fotbal

Sambata seara FC Barcelona a castigat fara drept de apel finala Ligii Campionilor surclasand campioana Angliei clar cu 3-1 si dupa ce a prezentat un nou recital din repertoriul sau inegalabil: fotbal ofensiv, virtuos, tehnic, curajos, frumos. Toate acestea cu un lot in mare parte crescut si creat in propria scoala de fotbal, La Masia.

Nu ma opresc prea mult asupra meciului in sine deoarece s-au petrecut alte gesturi remarcabile. Detalii de fair play firesti, cavaleresti dar care nu se gasesc, din pacate, in campionatul Romaniei sau la echipe antrenate de personaje ca Mourinho.

 

Cavalerul Sir Alex Fergusson, cel care antreneaza de 26 de ani cu succes pe Manchester, a recunoscut plin de fair play superioritatea adversarului. Spunand ca niciodata echipa sa nu a pierdut atat de categoric, si ca nu e o rusine sa pierzi in fata celei mai bune echipe din lume.

Deasemenea, invingatorii au facut un gest de fair play, care se obisnuieste si in rugby: la finalul meciului au facut un coridor de onoare (pasillo de honor in spaniola) aplaudandu-si adversarii.

 

Gestul serii a fost insa altul, prtotagonistii fiind Xavi, Puyol si Abidal, iar instrumentul o mica bucatica de material textil, colorata cu dungile aurii si rosii ale Cataloniei: banderola de capitan. In mod traditional capitanul echipei este cel care primeste Cupa si este primul care o ridica.

Primul capitan al Barcelonei, Carles Puyol, nu a fost titular din cauza ca din punct de vedere fizic nu era apt pentru 90 de minute de fotbal. Pe teren capitan a fost secundul sau, creierul echipei, si in opinia mea cel mai subestimat fotbalist si in acelasi timp cel mai bun mijlocas din lume: Xavi. cand meciul era deja castigat, si mai ramasesera doar trei minute, Puyol a fost introdus pe teren, ca un gest de respect, si a primit imediat banderola de la Xavi.

Inaintea decernarii trofeului s-a produs gestul anului, Puyol i-a cedat banderola de capitan lui Abidal. Fundasul francez de culoare a fost operat acum trei luni de o tumoare la ficat si dupa o recuperare rapida, a putut reveni pe teren si chiar juca toate cele 90 de minute ale finalei. Astfel, Abidal a fost cel care a ridicat primul Cupa, dupa acest sezon memorabil al Barcelonei.

Nu in ultimul rind cateva cuvinte despre Messi: se tot discuta daca e sau nu e cel mai bun jucator din toate timpurile, si daca se poate compara cu Pele si maradona. pentru mine de multa vreme nu exista niciun dubiu: este cel mai bun si complet fotbalist ofesniv din toate timpurile. Putem fi fericiti ca suntem contemporani cu el, pentru ca, pe langa ca va dobori toate recordurile in materie de goluri marcate, incanta de fiecare data cand atinge mingea.

(Foto: Reuters/ El Mundo Deportivo)

Regionalizarea (3) – Delimitarea regiunilor

2. Delimitarea regiunilor

Asa cum am vazut pana acum, descentralizarea  este necesara, iar intrebarea nu este daca se va face, ci cand si cum se va face si de catre cine, sau cum vor fi luate aceste decizii.

Pentru ca in cele ce urmeaza ma voi referi la delimitarea regiunilor, doresc sa subliniez inca odata ca si alte aspecte ale regionalizarii (atributiile regiunilor si localitatilor, autonomia lor financiara, statutul lor intern si ancorarea lor in Constitutie si sistemul legislativ central) sunt foarte importante. Ma voi referi la ele ulterior.

2.1 Ce alternative si modele exista pentru delimitarea regiunilor?

Pe scurt se poate spune ca sunt doua mari categorii, scoli de gandire, in ce priveste criteriile de delimitare a regiunilor (si imi este foarte greu din start sa gasesc termene neutrale, pentru a nu fi acuzat de subiectivism):

– Prima: delimitarea pe criterii cum ar fi: numarul actualelor judete din care sa fie formate regiunile (care sa fie aproximativ egal), numarul egal al locuitorilor noilor regiuni, componenta etnica a regiunilor. Fara sfiala as califica aceste criterii drept arbitrare.

– A doua: delimitara regiunilor pe criterii rationale, geografice, istorice, traditonal-culturale, dar si pe considerente legate de viabilitatea lor din toate punctele de vedere, inclusiv cel economic.

2.2 Pozitionarea de pana acum a partidelor fata de regionalizare

– UDMR: a fost singura formatiune care a prezentat un plan concret de regionalizare, pe baza crearii unor regiuni care sa cuprinda 2-4 judete, si care sa formeze macroregiuni. Regiunile sunt astfel create incat doua dintre ele sa cuprinda cele sase judete in care proportia maghiarilor este cea mai mare, si incat trei dintre ele sa formeze o macroregiune care corespunde “Ardealului de nord” cedat Ungariei in 1940.

– PDL: a sustinut aprobarea tacita in Senat a proiectului UDMR, apoi a semnat un protocol guvernamental si parlamentar cu UDMR in martie 2011, care prevede o lege a modificarii organizarii administriv-teritoriale. Mai multi fruntasi PDL, printre care Cristian Preda, au sustinut principiul “cate trei judete si acelasi numar de locuitori”, congruent cu planul UDMR.

– PSD: nu am gasit o pozitie a PSD fata de regionalizare.

– PNL: In programul PNL “Statul liberal” am gasit o argumentare foarte corecta si vizionara a necesitatii regionalizarii. In detalii se regaseste (din pacate) si la PNL propunerea ca  regiunile sa fie alcatuite intr-o prima faza din “2-4 judete, deci exact reteta PDL-UDMR de a imparti Romania in regiuni mici, artificiale, politice.

Iata harta regiunilor propuse de PDL-UDMR. In opinia mea, o impartire teritoriala monstruoasa:

– Moldova este impartita in trei regiuni, una dintre ele contine si doua judete muntene.

– Restul Munteniei este impartit in nu mai putin de patru regiuni.

– Aradul (sudul Crisanei) este lipit de Banat.

– Transilvania este taiata in patru.

Proiectul mai prevede gruparea acestor regiuni in macroregiuni si mai arbitrare!

Spre exemplu regiunile 4, 5, 6, 7 si 8 (nuantele albastre in harta) ar forma o macroregiune absolut aberanta, de la Orsova si Turnu Severin, in vest, pana la Marea Neagra si Delta.

Ardealul ar fi din nou taiat in doua, o macroregiune fiind formata din regiunile 14, 15 si 16 (Ardealul de Nord cedat de Romania Ungariei lui Horthy in 1940), iar alta, formata din regiunile 11, 12 si 13, s-ar intinde de la Timisoara si granita banateana cu Serbia pana in inima Carpatilor, la Brasov.

Capitala Culturala Europeana cu o stema ilegala, abuziva si netraditionala?

Comunicat al TNL Cluj, 23.05.2011:

“Cum sabotează Sorin Apostu proiectul Cluj – Capitală Culturală Europeană în 2020

Administraţia condusă de Apostu foloseşte în continuare în mod ilegal, ca simbol al oraşului, o stemă care nu respectă reglementările legale în vigoare, normele heraldice de împărţire a scutului şi nici tradiţia istorică locală.

Şeful PD-L Cluj-Napoca, primarul Sorin Apostu, promite de doi ani de zile că va rezolva chestiunea stemei, dar până acum nu a făcut nimic în acest sens, la fel ca şi Emil Boc, care vreme de 5 ani a tot tergiversat şi amânat soluţionarea litigiului. Stema utilizată astăzi de municipalitate, un kitsch cu iz politic personal, a fost introdusă de către Gheorghe Funar în 1999 şi nu a primit niciodată aprobarea Comisiei Zonale de Heraldică. Mai mult, Primăria poate fi amendată pentru folosirea de însemne ilegale în acte oficiale din cauza acestei steme.

Statutul de oraş candidat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020 impune îndeplinirea unor condiţii de ordin istoric şi cultural, iar oferta Clujului poate fi serios afectată de încăpăţânarea primarului Apostu  de a promova oraşul sub o stemă puerilă şi ilegală. În acest context, considerăm obligatorie intrarea în legalitate a simbolului heraldic al oraşului.

Stema tradiţională a municipiului, de sute de ani, este cea a zidului de cetate cu poartă şi cu cele trei turnuri argintii pe fond albastru şi conţine aceleaşi elemente precum sigiliul aplicat încă din 1377, de către autorităţile cetăţii, pe hotărârile administrative, judecătoreşti şi politice, vreme de mai multe veacuri, până în epoca Funar. Braşovul, Sibiul şi Sighişoara au revenit la stemele lor tradiţionale, fără alte adăugiri, la fel alte oraşe din centrul şi estul Europei, trecute prin urgia dictaturii comuniste (Praga, Cracovia, Budapesta).

TNL Cluj-Napoca solicită primarului, Sorin Apostu, să demareze rapid toate procedurile necesare pentru revenirea la vechea stemă românească a Clujului, a cărei descriere o putem citi în Monitorul Oficial nr. 171 din 2 august 1930 („În scut, pe albastru, un zid de cetate, de argint, având trei turnuri crenelate pătrate, cel din mijloc fiind mai înalt, cu ferestre, poarta cetăţii cu gratii fiind deschisă. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din şapte turnuri.”), ca primă măsură în lungul proces de obţinere a titlului de Capitală Culturală Europeană.

    Două luni de zile sunt suficiente pentru ca adevărata stemă a Clujului, care subliniază tradiţia şi cultura profund europeană, sub egida căreia oraşul nostru s-a dezvoltat sute de ani, să redevină simbol oficial al administraţiei locale.”

Fragmente din mozaicul incompetentei (XII) – investitiile straine directe si inflatia

Saptamana asta au fost publicate doua statistici importante, si nu am auzit vorbinduse prea mult de ele.

In primul trimestru din 2011 Investitiile Straine Directe (ISD) au scazut cu 22%  fata de aceeasi perioada din 2010! Asta in conditiile in care nivelul investitiilor din 2010 a fost cel mai mic din ultimii 7 ani, doar in 2003 si inainte de 2003 ISD au fost si mai mici. Incetul cu incetul ne apropiem cu acest indicator sensibil al dezvoltarii economice de pragurile minime istorice.

Despre inflatie am putut afla urmatoarea veste:

“Romania a avut in luna aprilie cea mai mare rata anuala a inflatiei din randul statelor membre ale Uniunii Europene, inregistrand o crestere a preturilor de 8,4% comparativ cu aceeasi luna din 2010, potrivit datelor Eurostat. Rata inflatiei a crescut fata de luna anterioara, cand acest indicator era de 8%.

In topul celor mai ridicate rate ale inflatiei, Romania este urmata de Estonia (5,4%), Lituania si Ungaria (cu cate 4,4%), in vreme ce in Irlanda (1,5%), Cehia (1,6%) si Suedia (1,8%) s-au inregistrat cele mai reduse rate ale inflatiei.

La nivelul Uniunii Europene, rata inflatiei a fost de 3,2%”

La BNR ma voi referi mai pe larg cu o alta ocazie.

Update cu Printul Charles si Transilvania

La foarte putine zile dupa ce am scris despre pasiunea Printului Charles pentru Transilvania, His Royal Highness a revenit pe meleagurile ardelene.

Din nou vizita a fost foarte putin mediatizata in pofida faptului ca programul Printului a fost din nou remarcabil:

– a inaugurat o statie de epurare a apei, la a carei constructie a contribuit, intr-un sat (singura statie ecologica din Romania)

– a vizitat o mica firma care proceseaza laptele producatorilor locali, pentru a incuraja productia autohtona in acest domeniu

– a degustat alimentele traditionale ale zonei si a stat de vorba cu localnici si alesi locali

– a vizitat o biserica fortificata saseasca in a carei reabilitare vrea sa se implice

– si nu in ultimul rind a facut ceea ce nu fac demnitarii alesi sau numiti sa faca asta: a adus in zona cativa reprezentanti ai UNESCO pentru a face lobby pentru includerea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a mai multor monumente din zona (si har domnului sunt multe care s-ar califica).

Stirea cu un scurt reportaj despre vizita lui Charles (si un scurt video) poate fi vizionat aici, pe site-ul PRO TV.

Tot in acest context bloggerul SeptemCastra mi-a scris intr-un comentariu o completare foarte interesanta:

“Bun articolul. Ce e interesant e ca mergand in sus pe arborele genealogic al contesei Rhedey de Kis-Rhede se gaseste familia Macskassy, ramura transilvaneana, maghiarizata, a familiei de cnezi banateni Macicas de Tincova. Astfel in venele printului William se regaseste si ceva sange de cneaz roman”

De fapt doar pentru unii constituie o noutate sa afle faptul ca ardelenii sunt mai amestecati in sange din punct de vedere etnic (indiferent de aparentele unui nume de familie), sau ca au existat familii de nobili romani in Transilvania.

Centrul de informare turistica clujean face de rusine Clujul la nivel international.

In urma cu o saptamana am vizionat o dezbatere politica pe un post local clujean. O dezbatere in care reprezentantul primariei, Ovidiu Campean, consilierul primarului Apostu, si responsabil de cultura si turism in cadrul primariei se lauda cu initiativele culturale si turistice ale administratiei municipiului si cu participarea la cele mai mare targ european, cel de la Berlin.

Nu prea tineam minte sa fi vazut in Centrul de Informare Turistica pliante in limba germana. Asa ca m-am dus sa verific inca odata. Intr-adevar, lipseste cu desavarsire un pliant in limba germana care sa prezinte nemtilor austriecilor sau elvetienilor obiectivele turistice din Cluj.

Exista un singur pliant in limba germana, unul mic, un fel de carte de vizita a Centrului de Informare. Cand l-am deschis am ramas socat! Este plin de greseli, greseli gramaticale grosolane. Acest pliant fie a fost realizat folosind Google Translate (si stie oricine ca Google Translate nu ofera o traucere corecta sau de calitate), fie a fost realizata de un prost vorbitor de germana, un incepator cu un nivel echivalent al unui elev submediocru.

In cele 128 de cuvinte ale textului responsabilii Centrului de Informare au reusit performanta de a introduce nu mai putin de 40 de greseli! Este vorba de mostra de crasa incompetenta si lipsa de profesionalism.

Intre timp presa locala semnaleaza participarea orasului la cel mai important targ de turism din Elvetia, cel de la Lugano, si acordarea unei distinctii pe care urmeaza sa fie primita de catre Cluj pentru patrimoniul arhitectonic din centrul orasului. Ne vom face de rusine si in fata elevetienilor, cu acest pliant si cu absenta ghidurilor turistice adevarate, in mai multe limbi de circulatie internationala promise de el.

Ca sa nu fiu inteles gresit, problemele legate de turismul din Cluj, mai bine zis absenta sa, sunt mult mai numeroase, serioase si complexe. Voi incerca sa le tematizez cu alta ocazie. Daca Clujul primeste o distinctie pentru patrimoniul sau cultural si arhitectonic atunci acest lucru este binemeritat, insa se va intampla in pofida (nu datorita) muncii primariei orasului. Este chiar culmea cu tupeului ca primarul sa se laude cu, si sa mentioneze, Muzeul de Istorie al Transilvaniei cand acesta este inchis de doi ani si deocamdata pe termen nelimitat.

***

Anexa 1: Textul pliantului Centrului de Informare Turistica al Primariei (greseli in bold)

“Wer sind wir?

Das Fremdenverkehrsbüro

ist von dem Klausenburg Rathaus mit der Stütze der lokale Stadtrat gegründet. Sein Ziel ist die Förderung von dem touristische Bestimmungsort Klausenburg.

Wem wenden wir an?

– den Besucher von Klausenburg, als auch den Einwohner von Klausenburg die ihre Stadt und die Freizeitmöglichkeiten besser kennen wollen

– den touristischen Einheiten, durch eine offene, äquidistante und sachliche Annäherung

Welche Art von Dienste bieten wir an?

– Askunfte betreffend die touristische Sehenswürdigkeiten und die touristische Routen von der Stadt und von der Nachbarschaft, Hotels, Pensionen, Restaurants, Klubs, Tourismusagenturen, “Miete-ein-Auto”, als auch das Programm der lokale Erreignisse und andere Vergnügungsmöglichkeiten

– Herausgabe und kostenlose Verteilung von Broschüren, Karten und touristischen Reiseführer, in mehrere Sprachen internationalen Gebrauchs

– kostenlos Zugang zu Internet für Tourismus verbundene Auskunfte, die interaktive touristische Karte u.a.”

Anexa 2: Traducerea corecta

“Wer sind wir?

Das Fremdenverkehrsbüro (mai corect: Tourismusbüro)

ist von dem Klausenburger Rathaus, mit Hilfe des Stadtrates gegründet worden. Unsere Augabe ist die Förderung des touristischen Zieles Klausenburg.

An wen wenden wir uns?

– sowohl den Besuchern von Klausenburg als auch den Einwohnern von klausenburg, die die Stadt und die Freizeitmöglichkeiten besser kennenlernen wollen.

– den touristischen Betrieben, durch eine offene, äquidistante und sachliche Annäherung

Welche Dienste bieten wir an?

– Auskünfte über die touristischen Sehenswürdigkeiten und die touristischen Routen der Stadt und der Umgebung; über Hotels und Pensionen, Restaurants, Klubs, Tourismusagenturen, Autovermietungen, und über das programm der lokalen Ereignisse, und über andere Vergnügungsmöglichkeiten

– Herausgabe und kostenlose Verteilung von Broschüren, Stadtplänen, Karten und touristischen Reiseführern, in mehreren Sprachen internationalen Gebrauchs

– kostenlosen Zugang zum Internet für toristische Auskünfte, eine interaktive touristische Karte u.a.”

Barcelona a castigat duelul cu Realul, Hendrix concursul de pariuri

In saptamanile trecute gigantii fotbalului spaniol si european s-au duelat de patru ori.

Realul a castigat Cupa in prelungiri, Barcelona a castigat Campionatul si semifinala Champions League.

Din pacate aceasta serie de derbyuri a fost marcata si de razboiul declaratiilor veninoase din conferintele de presa ale lui lui Mourinho, si antifotbalul si faulturile fara sfarsit ale jucatorilor Realulului. Penibila acuzatie ca arbitrii au decis duelul din semifinala Ligii Campionilor a primit un raspuns in teren: cele doua golazos ale lui Messi pe care le puteti revedea in video-ul de mai jos (in primul doi jucatori ai Barcelonei au reusit golul impotriva intregii aparari madrilene, in al doilea Messi singur a invins nu mai putin de 6, sase, jucatori ai Realului).

Catigatorul concursului de pariuri este Hendrix, asta se poate spune deja inainte de marea finala Barcelona – Manchester.