Arhitectul care a transformat Sibiul si nu este lasat sa transforme Clujul

Toata lumea lauda Sibiul ca orasul cu cel mai frumos centru istoric, restaurat si pietonalizat. Capitala Culturala Europeana in 2007, Sibiul primarului Iohannis este apreciat de turisti. Conceptul urbanistic si materializarea restaurarii centrului Sibiului a fost opera unei echipe conduse de fostul arhitect-sef al Sibiului Szabolcs Guttman. Clujeanul Guttman a implementat in Sibiu un proiect aproape unicat in Romania, dar care reprezinta normalitatea si modul de abordare modern si de succes la nivel european. Dupa succesul sibian domnul Guttman a dorit sa participe la concursul pentru postul de arhitect-sef de la Cluj. Acest concurs nu a mai avut loc. Dl Guttman este acum presedintele OAR Transilvania.

Sibiu, Piata Mica. Foto: Ovidiu Sope, copyright sibiul.ro

Site-ul BuzzNews publica un amplu si excelent interviu cu arhitectul Szabolcs Guttman, interviu realizat de Raul Chis. Voi prelua cateva fragmente din el, dar va rog sa-l cititi integral intr-un moment potrivit. Avem cu totii ceva de invatat de la domnul Guttman, si ar fi bine daca adevarati profesionisti ca si el ar primi din partea edililor un rol mai mare in dezvoltarea urbanistica a oraselor.

Cluj: kilometrul zero al orasului, in loc de pietonala, in plin centru o parcare, si tomberoane de reciclare in fata principalului obiectiv turistic al orasului. Sursa foto: ziuadecj.ro.

Raul Chiş: Sunteţi clujean, dar aţi locuit o buna perioadă de timp la Sibiu. De ce?

Szabolcs Guttmann: Am pornit la Sibiu cu o repartiţie oficială, în ’87, când încă era obligatoriu să munceşti trei ani în locul în care te dirija statul. …

Raul Chiş: Dar dumneavoastră eraţi din Cluj. Şi n-aţi găsit un post aici.

Szabolcs Guttmann: Aşa este, şi Sibiul a fost practic oraşul cel mai apropiat de Cluj. Pe de altă parte, era cel mai apropiat de ceea ce am terminat. Am terminat cu o diplomă de reabilitare urbană.

Sibiu, Piata Mare. N-ar fi loc destul pentru o parcare? Cum poate risipi Iohannis o asemenea sursa de venituri pentru primarie?

Raul Chiş: Revenim la Sibiu, şi aş merge la momentul 2002 când aţi preluat funcţia de arhitect şef.

Szabolcs Guttmann: Eram de un an de zile la Primăria Sibiu. Nu acesta mi-a fost vreodată ţelul, să ajung arhitect şef, şi nici astăzi nu aş mai dori acest lucru neaparat. De ce? După nişte ani bineveniţi pentru educaţie la Sibiu, din 1987 până în anii 2000, am simţit că de fapt nu se întâmplă ce proiectăm, că visurile nu se materializează. Ne împiedicam într-o administraţie sau într-un beneficiar care trebuia să gestioneze spaţiile publice.

Raul Chiş: În ce împrejurări l-aţi cunoscut pe primarul Klaus Johannis?

Szabolcs Guttmann: A fost un moment în care Klaus Johannis a apărut ca un potenţial primar. Şi deja m-am simţit atât de nervos că l-am luat de pe stradă şi i-am spus “Dar domnule primar, tot aşa va rămâne Sibiul sau totuşi mai doriţi să periem centrul istoric?”. “Dar ce vreti sa spuneti?”, m-a întrebat. “Eu nu sunt sibian, dar aş putea să vă arăt nişte curţi interioare, care mâine cad. Aveţi 10 minute?”. Şi aşa a pornit cariera mea la primărie, a văzut în 10 minute ce se întâmplă în spetele faţadelor, deja prăfuite şi faţadele, dar era mult mai problematic ce se întâmpla în spatele acestor faţade.

Raul Chiş: Ce s-a întâmplat după discuţia cu primarul?

Szabolcs Guttmann: După o jumătate de an m-a întrebat cum văd rezolvarea acestor probleme. “Ca proiectant, am răspuns, nu ştiu mai mult decât că în administraţie trebuie să aveţi o echipă care gestionează acest lucru”. Şi aşa am pornit un an cu un birou care s-a numit destul de sofisticat – Biroul de Urmărire Planificare Oraş Istoric şi Monumente, dar cred că a fost singurul birou de acest gen în România, iar acum nici nu mai există. După 2008, când am plecat, s-a desfiinţat. A fost, zic eu, un liant între o structură superspecializată – Direcţia Monumentelor – şi o administrţie foarte pragmatică, care nu înţelegea ce doreşte cealaltă instituţie, tot de stat. Faptul că s-a desfiinţat însemnă că tot nu se înţelege, în continuare. Eu am ieşit din echipă în 2002, dar am susţinut-o în calitate de arhitect şef.”

Cluj: Centru, km zero, latura sudica. Circulatia pe patru benzi saluta clujenii pietoni si turistii. Fatade in culori stridente, reclame la Pepsi vopsite pe zeci de metri patrati de fatada laterala. Masini si pe trotuar. Indicatoare esentiale: Centru (ca sa stie si strainul unde se afla), Bucuresti, Iulius Mall, Polus Mall. Parca n-ar stii clujeanul unde e mallul, si parca ar fi scopul autoritatilor sa faca reclama unor magazine in detrimentul altora. Sursa foto: BuzzNews.ro.

Raul Chiş: Care sunt lucrurile care s-au schimbat radical în timpul mandatului dumnevoastră de arhitect-şef al Sibiului?

Szabolcs Guttmann: Am pornit de la ideea că reabilitarea centrului istoric porneşte de la reabilitarea mentalului, iar dacă asta s-a întâmplat la nivel de primar sau administraţie probabil am avut un rol, dar nu de unul singur. Am încercat să organizez evenimente, am făcut în fiecare an universităţi de vară, de arhitectură, de restaurări-reabilitare cu toţi studenţii care au practicat această meserie în universităţile din România şi care erau interesaţi de reabilitare. În momentele cheie am putut să ne implicăm, nu cu idei personale, căci ideile personale eşuează. S-a putut prezenta, totuşi, o idee pentru generaţiile viitoare, care a fost mai uşor de acceptat şi de factorul politic. Aşa am putut să facem, de exemplu, Primăria cum arată astăzi în Sibiu. Clădirea a devenit un exemplu de primărie în sensul spaţiilor publice din cadrul administraţiei. A devenit în trei ani de zile un sediu reprezentativ pentru evenimentele din 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. La parter, în loc să fie un spaţiu pentru impozite, am creat un spaţiu pentru informarea turiştilor străini, un spaţiu de expoziţie şi aşa mai departe. Cei care plătesc impozite intră într-un atrium şi văd expoziţii şi de acolo ajung la ghişee. …

Tags: , , , , , , , , , , ,

8 Responses to “Arhitectul care a transformat Sibiul si nu este lasat sa transforme Clujul”

  1. adrian Says:

    A vrut Szoby sa candideze la Cluj ? N-as fi asa sigur … Oricum, un oras cu probleme urbanistice permanente de la Funar incoace.

    • transildania Says:

      Asa stiam si eu si asa reiese si din interviu (catre final, in link), ca a vrut sa candideze pentru postul de arhitect sef si sa-l accepte in anumite conditii daca ar fi castigat. Conditiile n-au fost indeplinite si nici concursul nu s-a mai tinut.
      “Oras cu probleme urbanistice” este un eufemism…

      • adrian Says:

        din interviu ar reiesi si ca el a fost vioara intai la Sibiu, cheia dezvoltarii. oricate merite ar avea, lucrurile s-au intamplat si cu participarea altora. inca din 2000 era foarte activa GTZ – organizatie finantata de statul German pentru a sprijini locuitorii din centrul istoric sa-si creasca standardul locuirii fara sa strice patrimoniul. inca din 2000 se daduse startul la Sibiu pentru campania Europa – Un patrimoniu comun. Inca de atunci a existat sprijinul Luxemburgului pentru initierea primului traseu cultural (pus apoi si la Alba Iulia) si care a culminat cu parteneriatul pentru capitala culturala. apoi Sibiu Capitala culturala a insemnat campanie de investitii guvernamentale si ale primariei in fatadizari si transformarea infrastructurii. Toate astea nu stateau in mana arhitectului sef ci a unui complex de factori mult peste acest nivel administrativ. de arhitectul sef ar fi tinut reglementarea centrului istoric iar nici pana in ziua de azi nu exista un PUZ aprobat acolo. in plus mai exista si rateul cu tentativa de inscriere in lista UNESCO …
        la Cluj exista multe cauze dar si multe efecte pornind de la primari, mitropoliti, arhitecti.

        • transildania Says:

          Patial de acord. Cred ca se intelege foarte bine din interviu ca Guttman vorbeste mereu de o echipa, de mai multi arhitecti sau oameni din administratie care trag in aceeasi directie. Nu cred ca spune nicaeiri ca el a facut totul, sau ca tot ce in opinia sa era de facut s-a si facut.
          Poate am gresit eu cu titlul meu.
          E clar ca la Sibiu au fost anumite conditii speciale, interesul si banii germanilor, castigarea, absolut improbabila a primariei de catre Iohannis, etc., etc.

          Asta insa nu inseamna ca ce s-a facut la Sibiu nu s-ar putea face, si nu ar trebui sa se faca, si altundeva (si chiar indiferent de exemplul sibian) chiar daca nu exista conditiile sibiene.

        • Andrei Says:

          Si la Cluj s-ar putea face, insa daca la Sibiu a fost implicat statul german, implicarea statului maghiar la Cuj ar naste probabil dispute din cauza sperieciosilor nationalisti. Ori in urma untimului scandal cu placutele bilingve chiar nu mai stiu ce sa cred. A fost salutara restaurarea statuii Sf. Gheorghe si ma bucur ca se lucreaza si la biserica reformata de pe Kogalniceanu, totul realizat din bani veniti din Ungaria. Nu stiu in ce masura Primaria n-ar dori totusi sa realizeze spatii pietonale separate pe care apoi sa incerce sa le interconecteze. Spre exemplu pietonalizarea strazii Kogalniceanu: intre ea si ansamblul pietonal Piata Muzeului – str. Matei Corvin (cu piateta din fata casei Matia) ar exista doar Piata Unirii si str. Universitatii. Ori latura vestica a Pietei Unirii ar putea fi prima inchisa, si conectata cu Kogalniceanu. Insa desigur, aici ar urma un lant intreg de pietonalizari in acea zona, incluzand probabil si Eroilor si Napoca. Ar fi ideal, atata doar ca trebuie schimbate niste mentalitati mai intai…

      • adrian Says:

        Ma refeream la formule de genul “clujeanul Guttman a implementat …” Bineinteles ca a fost o echipa si din cate il cunosc eu pe “impricinat” nu s-ar fi periat de unul singur; nota in care e scris articolul conduce la impresia asta. Si eu apreciez foarte mult ce a facut iar cand am avut a-i reprosa am avut privilegiul sa o pot face in mod direct (fatada de la Brukenthal de exemplu). In ce priveste alte locuri sunt sceptic. Arhitectul Sef e o institutie foarte vag definita, cu atributii de functionar public, punct. De exemplu, la Timisoara, nici nu se numeste ca atare ci este directorul directiei de urbanism sau asa ceva. Daca ar fi dupa mine, aceasta functie ar fi politica si ar veni in tandem cu candidatura primarului. Primarul il aduce primarul il ia cu el acasa. Ca la Presedintia SUA – presedintele si vicele. Altfel persoana arhitectului sef este si va ramane ce am spus – un functionar public mai vizibil si mai injurat, dupa caz. Un paratraznet pentru aberatiile politicienilor.

  2. AM AFLAT CINE ESTE ALBA CA ZAPADA « Hai ca se poate! Says:

    […] Arhitectul care a transformat Sibiul si nu este lasat sa transforme Clujul – Transildania […]

  3. Dorin Munteanu Says:

    http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/sibiu-arhitectul-guttmann-prim-solist-la-ilegalitati-4558.html

    Ia cititi si va lamuriti mai atent !!!!!!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: