Paste Fericit!

Tuturor cititorilor blogului, si celor dragi lor, le doresc un Paste Fericit!

Rosia Montana, Muntii Metaliferi

Fara comentarii…

(click pe poza pentru rezolutie mai mare. Surse foto: imagini 1-3, 8 www.observatorulurban.ro; 4 bonn.mae.ro; 5. Agnosticus, 6-7 wikimedia commons)

Arhitectul care a transformat Sibiul si nu este lasat sa transforme Clujul

Toata lumea lauda Sibiul ca orasul cu cel mai frumos centru istoric, restaurat si pietonalizat. Capitala Culturala Europeana in 2007, Sibiul primarului Iohannis este apreciat de turisti. Conceptul urbanistic si materializarea restaurarii centrului Sibiului a fost opera unei echipe conduse de fostul arhitect-sef al Sibiului Szabolcs Guttman. Clujeanul Guttman a implementat in Sibiu un proiect aproape unicat in Romania, dar care reprezinta normalitatea si modul de abordare modern si de succes la nivel european. Dupa succesul sibian domnul Guttman a dorit sa participe la concursul pentru postul de arhitect-sef de la Cluj. Acest concurs nu a mai avut loc. Dl Guttman este acum presedintele OAR Transilvania.

Sibiu, Piata Mica. Foto: Ovidiu Sope, copyright sibiul.ro

Site-ul BuzzNews publica un amplu si excelent interviu cu arhitectul Szabolcs Guttman, interviu realizat de Raul Chis. Voi prelua cateva fragmente din el, dar va rog sa-l cititi integral intr-un moment potrivit. Avem cu totii ceva de invatat de la domnul Guttman, si ar fi bine daca adevarati profesionisti ca si el ar primi din partea edililor un rol mai mare in dezvoltarea urbanistica a oraselor.

Cluj: kilometrul zero al orasului, in loc de pietonala, in plin centru o parcare, si tomberoane de reciclare in fata principalului obiectiv turistic al orasului. Sursa foto: ziuadecj.ro.

“Raul Chiş: Sunteţi clujean, dar aţi locuit o buna perioadă de timp la Sibiu. De ce?

Szabolcs Guttmann: Am pornit la Sibiu cu o repartiţie oficială, în ’87, când încă era obligatoriu să munceşti trei ani în locul în care te dirija statul. …

Raul Chiş: Dar dumneavoastră eraţi din Cluj. Şi n-aţi găsit un post aici.

Szabolcs Guttmann: Aşa este, şi Sibiul a fost practic oraşul cel mai apropiat de Cluj. Pe de altă parte, era cel mai apropiat de ceea ce am terminat. Am terminat cu o diplomă de reabilitare urbană.”

Sibiu, Piata Mare. N-ar fi loc destul pentru o parcare? Cum poate risipi Iohannis o asemenea sursa de venituri pentru primarie?

“Raul Chiş: Revenim la Sibiu, şi aş merge la momentul 2002 când aţi preluat funcţia de arhitect şef.

Szabolcs Guttmann: Eram de un an de zile la Primăria Sibiu. Nu acesta mi-a fost vreodată ţelul, să ajung arhitect şef, şi nici astăzi nu aş mai dori acest lucru neaparat. De ce? După nişte ani bineveniţi pentru educaţie la Sibiu, din 1987 până în anii 2000, am simţit că de fapt nu se întâmplă ce proiectăm, că visurile nu se materializează. Ne împiedicam într-o administraţie sau într-un beneficiar care trebuia să gestioneze spaţiile publice.

Raul Chiş: În ce împrejurări l-aţi cunoscut pe primarul Klaus Johannis?

Szabolcs Guttmann: A fost un moment în care Klaus Johannis a apărut ca un potenţial primar. Şi deja m-am simţit atât de nervos că l-am luat de pe stradă şi i-am spus “Dar domnule primar, tot aşa va rămâne Sibiul sau totuşi mai doriţi să periem centrul istoric?”. “Dar ce vreti sa spuneti?”, m-a întrebat. “Eu nu sunt sibian, dar aş putea să vă arăt nişte curţi interioare, care mâine cad. Aveţi 10 minute?”. Şi aşa a pornit cariera mea la primărie, a văzut în 10 minute ce se întâmplă în spetele faţadelor, deja prăfuite şi faţadele, dar era mult mai problematic ce se întâmpla în spatele acestor faţade.

Raul Chiş: Ce s-a întâmplat după discuţia cu primarul?

Szabolcs Guttmann: După o jumătate de an m-a întrebat cum văd rezolvarea acestor probleme. “Ca proiectant, am răspuns, nu ştiu mai mult decât că în administraţie trebuie să aveţi o echipă care gestionează acest lucru”. Şi aşa am pornit un an cu un birou care s-a numit destul de sofisticat – Biroul de Urmărire Planificare Oraş Istoric şi Monumente, dar cred că a fost singurul birou de acest gen în România, iar acum nici nu mai există. După 2008, când am plecat, s-a desfiinţat. A fost, zic eu, un liant între o structură superspecializată – Direcţia Monumentelor – şi o administrţie foarte pragmatică, care nu înţelegea ce doreşte cealaltă instituţie, tot de stat. Faptul că s-a desfiinţat însemnă că tot nu se înţelege, în continuare. Eu am ieşit din echipă în 2002, dar am susţinut-o în calitate de arhitect şef.”

Cluj: Centru, km zero, latura sudica. Circulatia pe patru benzi saluta clujenii pietoni si turistii. Fatade in culori stridente, reclame la Pepsi vopsite pe zeci de metri patrati de fatada laterala. Masini si pe trotuar. Indicatoare esentiale: Centru (ca sa stie si strainul unde se afla), Bucuresti, Iulius Mall, Polus Mall. Parca n-ar stii clujeanul unde e mallul, si parca ar fi scopul autoritatilor sa faca reclama unor magazine in detrimentul altora. Sursa foto: BuzzNews.ro.

“Raul Chiş: Care sunt lucrurile care s-au schimbat radical în timpul mandatului dumnevoastră de arhitect-şef al Sibiului?

Szabolcs Guttmann: Am pornit de la ideea că reabilitarea centrului istoric porneşte de la reabilitarea mentalului, iar dacă asta s-a întâmplat la nivel de primar sau administraţie probabil am avut un rol, dar nu de unul singur. Am încercat să organizez evenimente, am făcut în fiecare an universităţi de vară, de arhitectură, de restaurări-reabilitare cu toţi studenţii care au practicat această meserie în universităţile din România şi care erau interesaţi de reabilitare. În momentele cheie am putut să ne implicăm, nu cu idei personale, căci ideile personale eşuează. S-a putut prezenta, totuşi, o idee pentru generaţiile viitoare, care a fost mai uşor de acceptat şi de factorul politic. Aşa am putut să facem, de exemplu, Primăria cum arată astăzi în Sibiu. Clădirea a devenit un exemplu de primărie în sensul spaţiilor publice din cadrul administraţiei. A devenit în trei ani de zile un sediu reprezentativ pentru evenimentele din 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană. La parter, în loc să fie un spaţiu pentru impozite, am creat un spaţiu pentru informarea turiştilor străini, un spaţiu de expoziţie şi aşa mai departe. Cei care plătesc impozite intră într-un atrium şi văd expoziţii şi de acolo ajung la ghişee. …

Raul Chiş: Sibiul este un oraş plăcut, cel puţin zona centrală, cu alei, cu pietonale. Eu am simţit, ca şi clujean, plimbându-mă prin centrul Sibiului, un regret că nu avem aşa ceva şi la Cluj. Cum aţi perceput dumnevoastră Clujul venind des acasă, câtă vreme aţi predat la facultate?

Szabolcs Guttmann: Între 1995-2000 am predat la facultate de două ori pe săptămână. Clujul mi s-a părut inimaginabil de contraproductiv pentru studenţi. Eu le spuneam ceva la curs, între patru pereţi, iar ei ieşeau în oraş şi vedeau altceva. O sincopă inexplicabilă.”

Sibiu: Piata Huet si biserica evanghelica

“Raul Chiş: La ce vă referiţi exact?

Szabolcs Guttmann: Au fost acei 10 ani, din ‘90 până în 2000, când la Sibiu deja am conceput pentru public un spaţiu urban, pe când la Cluj, între două clădiri extraordionare – Catedrala Ortodoxă şi Teatrul Naţional – vedeam un spaţiu extraordinar de adecvat pentru întâlniri publice care era din păcate blocat şi care se restrângea la nivelul unui părculeţ al momentelor intime. Tot acolo, dacă avea loc un eveniment, se bloca oraşul. Practic, era un spaţiu în care publicul larg nu putea să se regăsească. Sau, ce să mai povestim, în jurul Bisericii Sfântul Mihai. Aceeaşi problemă. Până şi astăzi, chiar dacă s-a făcut un efort de gândire, a rămas un giratoriu imens în jurul unei pieţe, în jurul unei insule. Nici vorbă, deocamdată, de o schimbare mentală, de a accepta că omul trebuie să se simtă bine în oraş, şi nu maşina. În Sibiu am avut şansa să preiau un proiect început. În anii ‘70 deja în Sibiu s-a blocat circulaţia pe o arteră principală centrală. N-au avut bani să pietonalizeze, au scos doar şinele de tramvai, ca să fie mai fluid pentru pietoni. După ce acest pietonal a început să crească, resentimentul iniţial faţă de această idee, că lăsăm maşina în afara centrului, a fost înlocuit de plăcerea de a descoperi un oraş care redevine uman.

Raul Chiş: Cum ar fi ca şi la Cluj să se închidă Piaţa Unirii pentru traficul auto?

Szabolcs Guttmann: Întotdeauna e o problemă cum trecem de la un concept la altul. Se resimte clar acea educaţie prin care tot încercăm să facilităm accesul maşinilor. Până când am invadat serios centrul cu maşinile, infrastructura a fost suficient de bine dezvoltată. În secolul al XIX-lea, au fost făcute nişte bulevarde imense. Chiar în jurul Catedralei Sfântului Mihai, exista o infrastructură pentru caleşti, puteai chiar să te simţi bine. Au venit apoi primele maşini, au tot venit până când s-au înghesuit atât de mult încât astăzi nici nu mai poţi să respiri. Şi atunci e foarte clar că nu mai duce această infrastructură, e foarte clar că nu putem demola insule urbane să mai aducem şi mai multe maşini. Putem, în schimb, să venim cu o altă logică: conştienţi, ca vegetarienii, nu mai mâncăm ceea ce nu ne place.”

Centura Clujului este mijlocul orasului. Centura est-vest planificata in timpul guvernarii PNL a fost primul proiect abrogat de guvernul Boc si ministrul Berceanu in 2010 imediat dupa instalare.

“Raul Chiş: Şi normal că orice administraţie sau orice candidat gândeştre în majorităţi. Dacă majoritatea vrea să dispară traficul auto din centru, cu siguranţă o să dispară, pentru că cei care candidează nu pot veni cu un program contrar voinţei cetăţenilor. E logic ce spuneţi. Dar aţi simţit să existe o masă critică la Cluj?

Szabolcs Guttmann: E clar, aici este problema cu mentalul. Educaţia e cea mai importantă. Şi aici, ceea ce facem noi la o cafea, adică povestim despre treaba asta, e un alt pas. Lumea începe să înţeleagă că un loc plăcut pentru bere poate exista şi la Cluj, în Piaţa Muzeului, nu doar la 180 de kilometri de oraş. Iar aflându-se în Piaţa Muzeului, lumea va începe să simtă tot mai acut conflictul dintre zonele pietonale şi drumul cu trei benzi de mare viteză pe care îl întâlnesc. Doamne fereşte să se mai întâmple şi accidente serioase, şi după aceea într-adevăr începem să tragem semnale de alarmă. Dar poate putem, prin aceste discuţii, să dăm pilde. Într-adevăr, va fi mai greu să circulăm din Mănăştur până în Mărăşti cu o viteză maximă în centrul istoric, dar poate că va fi mai simplu dacă într-adevăr oraşul pune la dispoziţie un mijloc de transport comun pe străzile deja decongestionate şi asta înseamnă de fapt o logică de liniştire de trafic. Practic, nu mai pot să ajung cu maşina la birou în centrul istoric, dar pot să iau un taxi, un autobuz. Dacă administraţia oferă alternative, iar lucrurile pe anumite zone urbane încep să funcţioneze ceva mai normal, cred că putem plusa şi să sperăm că şi Clujul devine mai pietonal.

Raul Chiş: Poate dau exemplul acesta excesiv. În zona Catedralei Sfântul Ştefan din Viena există un pietonal deosebit, o zonă unde te poţi plimba la pas sau cu caleaşca. Şi mă gândeam la secolul al XIX-lea şi la ce spuneaţi că exista la noi în Piaţa Unirii. Nu ar fi atractiv din punct de vedere turistic ca şi la Cluj să ne putem plimba cu caleaşca în Piaţa Unirii?

Szabolcs Guttmann: Şi iar sunt nişte locuri de muncă, atractivitate, bani de la turişti…Pentru aceasta, trebuie să dai o infrastructură. Eu de multe ori dau exemplu Iulius Mall. Era un exemplu: uite, mall-urile astea trag comercianţii spre periferia oraşului. Trebuie să ne uităm în oglindă şi să vedem: mall-urile fac de fapt o concurenţă reală, cu o infrastructură reală, pe care nu a reuşit oraşul să o rezolve pentru confortul urban. Trebuie să învăţăm de aici, de la mall, ce înseamnă un pietonal.”

Cluj, centru: un sofer a fost foarte aproape de a parca masina chiar in biserica gotica Sf. Mihai, dupa ce a trecut din parcarea ultracentrala peste un gardulet metalic si un gard viu. Cat spatiu irosit acolo, ar mai incapea masini. Sursa foto: stiridecluj.ro

“Raul Chiş: Lumea de la mall e o masă care poate fi sondată pentru a vedea ce aşteptări are de la centrul oraşului.

Szabolcs Guttmann: Exact. Lumea doreşte pietonale întregi unde să găsească comerţ, unde să găsească viaţă.

Raul Chiş: Unde să găsească cafenele, cinematografe moderne…

Szabolcs Guttmann: Fără doar şi poate. E foarte clar. Nu găseşte în centru, vor veni numai aici. Şi va fi fi OK pentru domnul Iulian Dascălu (proprietarul Iulius Mall), dar problema e că şi mai bine pentru domnul Dascălu este dacă Clujul trăieşte, fiindcă atunci într-adevăr lumea începe să savureze oraşul.

Raul Chiş: Dumnevoastră unde vă simţiţi bine în Cluj?

Szabolcs Guttmann: Mă retrag câteodată în faţa Bisericii Franciscane (Piaţa Muzeului), dar aşa, să nu văd capătul străzilor cu trei rânduri de maşini, şi atunci da, mă simt bine, dar de multe ori mă retrag la Sibiu dacă vreau să mă plimb. Fiindcă nu am unde să mă plimb în oraşul Cluj, fiindcă tot timpul trebuie să tronsonez plimbarea cu câte un conflict urban.

Cluj: trecere de pietoni in Piata Unirii/Libertatii

Raul Chiş: Adică de pe o pietonală, ca să trec pe o alta, sigur întâlnesc un trafic auto infernal…

Szabolcs Guttmann: Exact. Şi în aceste situaţii nu e de mirare că şi comercianţii părăsesc centrul. Avem jumătăţi de pietonal, pe trotuare lărgite care nu comunică cu ce e vis-à-vis. Deci plimbatul îmi lipseşte încă în Cluj şi cred că acum avem şansa să povestim şi despre acest lucru în cadrul Asociaţiei Cluj, Capitală Culturală 2020. Am fost invitat, ca preşedinte al Ordinului Arhitecţilor pe Transilvania. Ok, m-am regăsit cu directorii de instituţii culturale. Fiecare suferă pentru că nu poate face această plimbare, suferă nu numai în faţa muzeului, ci şi în interiorul muzeului. Deci asta înseamnă că infrastructura pentru plăcerea parcursului, pentru plăcerea văzului, încă lasă de dorit în Cluj. Sunt instituţii extraordinare, cu nişte patrimonii superbe şi nu ştim să vindem marfa. E clar că atunci nu avem nici turistul şi nici buzunarele pline.”

Sibiu, Piata Mica

“Raul Chiş: Cum poate fi convinsă administraţia să schime aceste lucruri?

Szabolcs Guttmann: Administraţia este sugrumată încă de felul cum merg lucrurile, de mentalitatea moştenită. Dacă vrem rezultate cât mai urgente, eu cred că soluţia este sistemul capitalist, în care se conturează această problemă ca un proiect. Nu e vorba de un proiect de cladire, de un proiect urban, e vorba despre un proiect de liant între societate şi administraţie, de urmărirea profesională a unei strategii urbanistice şi asta se poate scoate ca o consultanţă de specialitate pentru administraţie în termen de trei ani. Am văzut în Viena o echipă care de 18 ani este lângă Primăria Sectorului 2. Echipa ştie mult mai bine decât oricare primar ce se întâmplă în sector, ştie câţi artişti are, în ce cafenele se bea mai bine cafeaua lângă o expoziţie, ştie unde se pot plimba câinii, deci face o strategie socială urbanistică. Asta cred că ne lipseşte cu desăvârşire. Chiar dacă o să avem un proiect urbanistic bun pentru următorii 10 ani, ne trebuie o echipă de specialişti care să facă legătura între administraţie şi societate pentru ca lucrurile să nu rămână prăfuite. Aici trebuie catalizată problema. ”

Sursa foto: Dragos Mone

Poftiti dragi turisti, recomandati Clujul ca destinatie. In fundal Palatul Banny, Muzeul National de Arta. Puteti vizita muzeul daca nu se intampla sa fie inchis din lipsa de personal. Alt muzeu important al orasului, cel National al Istoriei Transilvaniei e inchis de doi ani, “pentru renovare”.

Welcome tourists, take a picture: Cea mai pitoreasca straduta din centrul Clujului (str. Kogalniceanu). In imagine, intre masini, alt monument cu potential turistic al Clujului, biserica reformata (cea ma mare biserica gotica de tip sala din Romania), si copia statuii Sfantului Gheorghe, capodopera sculpturii medievale a mesterilor clujeni Martin si Gheorghe, al carei original se afla in Cetatea din Praga.  (sursa foto)

Cluj: “Pietonala” Eroilor. Sursa foto si mai multe detalii despre traficul auto: Ziuadecj.ro

La putere cu 27% din voturi, in opozitie cu 60% din voturi, de ce vrea Udrea uninominalul

Ultimul atac  PDL  la adresa democratiei este uninominalul pentru alegerea consiliilor locale.

Preiau integral recenta postare a  lui Lilick, care demonstreaza ce ar insemna uninominalul pentru consiliile locale dorit de PDL prin modificarea legii electorale pentru alegerile locale (nu doar in Bucuresti, pentru ca legea este pentru toate municipiiile , orasele si comunele):

“Pe langa desfiintarea sectoarelor ca subdiviziuni administrative cu personalitate proprie, centralizarea administratiei si indepartarea ei de cetatean, Legea Capitalei prevede un aspect despre care se vorbeste mai putin: alegerea uninominala a consilierilor municipali in 84 de colegii uninominale. Aceasta prevedere este de fapt miza Legii Capitalei, pentru ca numai datorita ei EU-PDL sau PDL-EU mai poate spera la realegerea unei noi majoritati portocalii in consiliul general, prin care sa fie controlati toti banii bucurestenilor. Sa facem un mic calcul si sa vedem de cate voturi ar avea nevoie PDL-EU pentru a castiga consiliul si a falsifica de fapt alegerile prin legea uninominala.

La ultimele alegeri locale, in Bucuresti, au votat circa 550.000 de alegatori. Impartind acest numar la 84, numarul colegiilor, rezulta ca in medie, intr-un colegiu, vor vota 6.550 de alegatori. Pentru a castiga majoritatea absoluta in consiliul municipal unic, este nevoie de victoria in maxim 45 de colegii (din 84 – desi si 43 ar putea ajunge, la limita), rezultatul in celelalte fiind absolut irelevant. Pentru a obtine o majoritate absoluta, de 51% in fiecare colegiu, este nevoie in medie de 3.340 de voturi (6.650 x 0,51). 3.340 multiplicat cu cele 45 de colegii necesare inseamna 150.300 de voturi, adica 27% din totalul voturilor la nivelul capitalei, pentru uninominalul in doua tururi.

Ar ajunge chiar de la 22% pana la 24% din voturi, adica in jur de 126.000, pentru uninominalul intr-un singur tur.

Ce inseamna 27% din totalitatea bucurestenilor cu drept de vot? Doar 8%. Ce ar insemna in cazul unui uninominal intr-un singur tur? Sub 7%! Da! Votul a 7% dintre bucuresteni (cumparati ieftin, ca sunt putini) ar putea impune majoritatea in Consiliul General. Si asta pe niste alegeri “aranjate” de PDL, cu colegii impartite pe spranceana, cu votantii derutati de numarul prea mare de colegii, mai putin dispusi sa se intereseze in ce colegiu au fost redistribuiti ca sa mearga la vot. Poate sa castige USL si 90% din voturi pe celalalte 39 de colegii. Va fi inutil… Si nu mai spun ca nu toate cele 45 de colegii trebuie sa aiba candidati PDL. Pot fi presarati in cateva colegii candidati independenti, candidati PP-DD sau UNPR, in asa fel incat lumea sa fie si mai derutata. Nu va preocupati de intrebarile pseudo-referendumului Elenei Udrea. Daca nu incepem sa informam serios asupra acestei probleme, va fi tragic.”

O singura completare:

Ceea ce este prevazut de PDL in Bucuresti priveste toata tara. Odata cu votarea “legii capitalei” urmeaza sa fie modificate si trei alte legi, printre care cea a legii electorale pentru alegerile locale, care este valabila in toata Romania.

Introducerea votului unonominal (legitim pentru alegerea unei singure persoane, primar, presedinte) pentru alegerea consililor sau a parlamentului este menita a distorsiona votul alegatorilor astfel incat votul majoritatii sa nu conteze si optiunile ei sa se regaseasca in opozitie. Uninominalul ar avea insa si multe alte implicatii negative. Cred ca a sosit momentul pentru o atitudine clara si transanta pe acest subiect.

4 derby-uri Barça – Real in 3 saptamani – Concurs de pronosticuri

Pentru amatorii fotbalului la cel mai inalt nivel, al fotbalului adevarat, urmeaza saptamani incendiare. Barça si Real Madrid se infrunta pentru prima data in istorie de patru ori pe parcursul a doar trei saptamani. Miza este mare: Campionatul Spaniei, Cupa Regelui Spaniei, si semifinala Champions League.

1. Primul duel are loc maine, sambata, 16.4, de la ora 22 pe Santiago Bernabeu in Madrid, partida care conteaza pentru Campionatul Spaniei:

Real Madrid – FC Barcelona

(un meci egal sau o victorie a Barcelonei ar da practic titlul catalanilor)

2. Miercuri, 20.4, ora 21:30, pe terenul neutru din Mestalla, Valencia, finala Cupei Regelui Spaniei:

Real Madrid – FC Barcelona

3. Miercuri, 27.4, ora 20:45, Santiago Bernabeu, Madrid, turul semifinalei Ch. Lg:

Real Madrid – FC Barcelona

4. Marti, 3.5, ora 20:45, stadionul Camp Nou, Barcelona, returul semifinalei:

FC Barcelona -Real Madrid

Pentru ca anul acesta nu avem Campionat Mondial sau European vreau sa lansez cu aceasta ocazie un concurs de pronosticuri.

Acesta cuprinde pe langa rezultatul celor patru meciuri si intrebarea cine castiga Champions League (Barcelona/Madrid/Manchester/ Schalke).

Punctajul va fi urmatorul:

– scorul exact: 5 puncte

– diferenta de goluri corecta: 3 puncte

– rezultatul corect (invingatoarea corecta, meciul egal, dupa caz): 2 puncte

– castigatoarea semifinalei Ch Lg pronosticata: 5 puncte

– castigatoarea finalei Ch Lg: 5 puncte

Premii: castigatorul are la dispozitie unul sau mai multe guest-posturi pe acest blog sau poate cere o postare pe o anumita tema. Daca este blogger, blogul castigatorului va beneficia de o promovare privilegiata timp de o luna.

Astept pronosticurile voastre. Iata-le pe ale mele:

1.  3-3

2. 1-3

3. 2-2

4. 3-0

5. Ch Lg: Barcelona

Descentralizarea si regionalizarea (2)

1.4 Completari

Inainte de a trece la capitolul al doilea vreau sa fac cateva completari la  cele spuse in prima parte.

– Anacronismul centralismului actual este ilustrat de inca un exemplu: in momentul de fata, din punct de vedere legal, cel mai inalt demnitar al unui judet este prefectul. Prefectul numit pe criterii politice (iar aproape toti prefectii au aceeasi culoare politca), nu presedintele Consiliului Judetean, ales ca reprezentant de catre comunitatea locala. Cand Angela Merkel a vizitat Clujul in toamna trecuta, pe aeroportul din Cluj primul care a intampinat-o conform protocolului a fost prefectul. Aceasta situatie tradeaza inca odata caracterul centralist-comunist, tipic unor vremuri care ar fi trebuit sa fie demult apuse.

– Coruptia prin alocarea de fonduri de la centru pe criterii politice de care vorbeam este exemplificata de un studiu al Institutului pentru Politici Publice. Acesta analizeaza modul in care au fost distribuiti banii din Fondul de rezerva al guvernului in 2010 (va rog sa cititi intregul articol in link). Fondul de rezerva este prevazut de fapt pentru situatii de calamitate, si nu este singurul fond guvernamental din care se distribuie bani in teritoriu pe criterii politice.

* La nivelul muncipiilor resedinta de judet 61% din bani au mers in municipii cu primar PDL, 18% in municipii cu primari PSD, si 9% in municipii cu primari PNL.

* Deva (primar PNL) si Bistrita (prim ar PSD) nu au primit bani deloc, Galatiul si Constanta au primit cate 50.000 de lei, o suma foarte mica.

In schimb Piatra Neamt (primar PDL) a primit 6,4 milioane de lei, de peste o suta de ori mai mult decat Constanta (care este un oras mult mai mare). Clujul a primit 6,2 milioane de lei iar Suceava (tot cu primar PDL) 4,5 milioane. “Municipiul Piatra Neamţ a primit în 2010 bani cât au primit toate cele 22 de municipii conduse de primari PNL. De remarcat este faptul că aceşti bani s-au trimis pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital, aşa cum rezultă din Hotărârile de Guvern publicate.”

* La nivelul oraselor din nou 61% din bani s-au dus catre orase cu primari PDL, 12% la orase cu primari PSD si 8% la cele cu primari PNL. Din nou unele orase nu au primit nimic, iar altele sume insemnate. Toate alocarile s-au facut intre Craciun si Anul Nou cand la TV se dezbatea diversiunea zilei.

* “Un caz special aparte este Oraşul Negreşti, judeţul Vaslui, care a primit 2.600.000 lei (peste 600.000 Euro) pentru a achita o serie de datorii către…Guvern (Ministerul Dezvoltării Regionale). Cu alte cuvinte, Guvernul alocă bani unei primării ca să îşi achite datoria faţă de o instituţie publică, parte a Guvernului”

* Pentru ca d-ar putea trezi cineva cu ideea ca clujenii ar trebui sa nu vorbeasca despre tema asta si sa taca multumiti de favorizarile guvernului Boc o scurta remarca despre Cluj. Faptul ca Clujul este oarecum favorizat pe criterii politice nu ma face deloc sa nu cred ca acest sistem este corupt si ca este nevoie de descentralizare, din contra. In urma unei descentralizari adevarate Clujul ar putea dispune de si mai multi bani, insa legal si corect, prin cota parte pe veniturile bugetare, si la fel ca orice alt municipiu, si indiferent cine se afla la putere la nivel cenral si la primarie. Clujul este tocmai un exemplu pentru cum reuseste  acest sistem corupt sa tina ostatic din punct de vedere electoral un oras intreg cand principalul argument intr-o campanie electorala locala este “daca nu iese cine trebuie nu mai vin bani de la Bucuresti” (bani care oricum sunt banii clujenilor).

– Dezastrul inchiderii spitalelor si scolilor este inca un exemplu pentru cum nu functioneaza centralizarea.

In 2010, prin ordin de la centru s-au inchis scoli in toata tara pe un criteriu general, arbitrar, fara a tine cont de investitiile care s-au facut in ultimii ani pentru modernizarea lor, fara a tine cont de dorinta comunitatilor locale, a parintilor sau a alesilor locali, si fara a tine cont de distantele pe care copiii le au de parcurs pentru a ajunge la noua lor scoala.

Acum se inchid spitale, din nou prin hotarire de guvern, si fara a tine cont de necesitatile si preferintele comunitatilor locale, ceea ce a dus la proteste masive.

Culmea este ca la nivel declarativ, in noua limba de lemn a reprezentantilor guvernului, spitalele si scolile “s-au descentralizat”. Ele fusesera trecute in administratia structurilor locale, insa fara ca acestea sa dispuna de un buget adecvat, de venituri curente pentru a le intretine. Administratia locala nu are nici un cuvant de spus cand e vorba de mentinerea sau inchiderea lor.

Un alt aspect care nu s-a luat in considerare odata cu pseudo-descentralizarea spitalelor este ca anumite clinici si spitale, cele mai specializate din marile orase universitare, deservesc o zona mult mai mare decat municipiul sau judetul. Chiar daca autoritatile locale ar dispune de mai multi bani, costurile intretinerii acestor spitale ar trebui impartit intre toate zonele pe care le deservesc.

 

P.S. Cateva linkuri interesante:

Referitor la gala de box sponsorizata din banii Ministerului Dezvoltarii si Turismului despre care am scris recent, Catalin Tolontan a aflat ca vor fi aruncati pe geam cel putin 1,5 de milioane de euro.

 

Romania Libera dezvaluie cum se fac licitatiile la Ministerul Transporturilor: Cele mai bune oferte pierd iar firmele de casa de la Golden Blitz & Company castiga si de pe locul patru sau sase.

Alte anomalii electorale si parlamentare

Legea electorala si regulamentele Parlamentului arata noi lacune (si nu sunt singurele). Cateva dintre ele ies in evidenta in ultimele zile.

1. Legea electorala, la care au lucrat timp de ani sute de parlamentari si zeci de experti din ONG-uri, nu prevede un lucru elementar: Succesiunia in caz de deces al unui parlamentar reprezentant al minoritatilor.

Din pacate, acum cateva luni, reprezentanta minoritatii macedoniene, Liana Dumitrescu, a decedat. Pentru ca parlamentarii minoritatilor acced in Parlament altfel decat ceilalti parlamentari, teoretic pentru succesiunea in parlament ar trebui sa aiba loc un scrutin la nivel national. De fapt, tot teoretic, un asemenea caz trebuia prevazut in legea electorala. Practic se renunta la succesiune si locul ramane vacant.

2. Acum cateva zile a decedat parlamentarul PSD Victor Surdu. Am citit cu mirare o stire potrivit careia Guvernul poate, dar nu este obligat, sa organizeze alegeri partiale. Eu sper sa nu fie asa, dar daca art fi adevarat ar fi inca o lacuna inadmisibila a legii electorale, si ar insemna ca Guvernul poate organiza alegeri partiale numai cand ii convine. Mentionez ca succesiunea in caz de deces nu trebuie neaparat organizata prin alegeri partiale (si cu atat mai putin uninominale intr-un singur tur, cel mai aberant si nedemocratic sistem electoral), ci prin prezenta pe lista de vot a unui inlocuitor din acelasi partid, un candidat rezerva care ia automat locul parlamentarului decedat.

3.  De mai bine de un an un parlamentar al opozitiei, senatorul PSD Catalin Voicu, este in arest “preventiv”, fara a fi trimis in judecata. In opinia mea unul dintre cele mai scandaloase abuzuri si un atac direct la adresa regulilor democratice sau ale justitiei. De un an opozitia este privata de un vot, iar prelungirea intemnitarii “preventive” a senatorului constituie un exercitiu demn de o dictatura. Daca senatorul Voicu intr-adevar ar fi un pericol public ar fi fost demult judecat. Un parlamentar prin natura functiei sau notorietatii pe care o detine nu ar trebui – intr-o democratie, ceea ce nu este cazul- arestat preventiv. Ar ajunge daca el si-ar pierde mandatul in cazul in care ar incalca interdictiile impuse de judecator. Orice altceva reprezinta un abuz, menit doar sa reduca numarul de voturi parlamentare.

4. Paralel cu cazul Voicu avem trei cazuri din arcul guvernamental. In cazul Pasat parlamentaul este trimis  in sfarsit in judecata, dar isi pastreaza liberatatea si dreptul de a vota in parlament. La fel in cazul Ridzi, care nu este trimisa in judecata, si acte premergatoare sunt amanate prin scutiri medicale ( mai mult sau mai putin fondate), si absente lungi din parlament, intrerupte de prezente la voturile cruciale.

5. Cazul cel mai cras este cel al deputatului PDL Cosmin Popescu. Acesta a fost condamnat definitiv si irevocabil la inchisoare cu suspendare, si ramane liber si cu drept de vot in Parlament!!!

“Ceva e putred in Danemarca” e un citat celebru. “Sunt foarte multe lucruri putrede in Romania, nu doar ceva” s-ar putea parafraza.

P.S. Aflu ca Elena Udrea si-a lansat campania pentru referendumul pe “Legea Capitalei” intre altele cu sloganul “Vrei sa iti alegi consilierul general uninominal si nu pe o lista de partid?”

Probabil este ultima incercare disperata de a folosi scrutinul uninominal (si inca intr-un singur tur!!) ca pseudo argument populist intr-o campanie.

Daca nici de aceasta data opozitia si ce a mai ramas din media si societatea civila nu informeaza cetateanul ce inseamna alegerea uninominala a membrilor unui consiliu (sau parlament) atunci bucurestenii merita sa traiasca pe propria piele experienta “Legii Capitalei”. Pentru a se lecui definitiv de uninominal.

Inainte de toate uninominalul majoritar este un sistem de vot pentru alegerea unei singure persoane (primar, presedinte), nu a unui consiliu local sau general, sau a unui parlament.

Daca acest sistem de vot ar fi aplicat pentru alegerea consiliului capitalei ar avea urmatoarele consecinte:

* Intre optiunile de vot si politice ale alegatorilor si configuratia consiliului general nu ar exista nicio legatura directa sau rationala. Majoritatea alegatorilor nu ar fi reprezentati in consiliu.

* PDL ar putea castiga majoritatea in noul consiliu si cu o minoritate de voturi (sa zicem 30%), iar majoritatea alegatorilor s-ar regasi in Opozitie.

* S-ar crea noi colegii electorale, foarte mici in comparatie chiar si cu sectoarele existente, in care un numar foarte mic de voturi ar alege un consilier. Aceste colegii pot fi modelate in asa fel incat sa favorizeze un anumit partid sau candidat. Toti cetatenii acelui colegiu ar fi reprezentati de un singur consilier, chiar daca nu l-au ales si nu a intrunit nici macar 50% din voturi.

* Oferta politica si electorala s-ar restrange si inainte si dupa alegeri. Partidele ar fi nevoite sa intre in aliante cu un candidat unic, iar alegatorii nu ar putea vota optiunea lor preferata, decat cu riscul ca votul lor sa nu conteze absolut deloc, ca si cum nu ar fi votat.

Votul uninominal pentru alegerea unui consiliu sau parlament este cel mai aberant si nedemocratic sistem de vot, unul in care o minoritate ajunge la putere, si in care o majoritate se gaseste in opozitie sau voteaza chiar deageaba, pentru ca votul nu e luat in calcul.