Propunerile USL pentru o noua Constituie – varianta de lucru

Blogul pesurse.ro publica o varianta de lucru a PNL si PSD in ce priveste modificarea Constitutiei. Fireste acest proiect nu poate fi decat unul pe termen mediu, care va putea fi aplicat cel mai devreme dupa viitoarele alegeri parlamentare.

Din mai multe motive propunerile USL sunt de actualitate, pentru ca arata directia in care aceasta alianta intentioneaza sa schimbe regimul politic si constitutional, si pentru ca tema reformei constitutionale este o tema neideologica care poata fi liantul acestei aliante, si unul dintre principalele sale puncte programatice.

Redau punctele publicate de pesurse.ro (in cursiv), comentariile mele sunt in bold:
1.Necesitatea unei ample reforme administrativ-teritoriale. Apariţia Regiunilor
Excelent, descentralizarea este necesara si ma voi referi in curand in mai multe postari la ea.
2.Menţinerea sistemului parlamentar bicameral. Senatul să devină reprezentantul unităţilor administrativ-teritoriale.
Pastrarea bicameralismului este de salutat. Modul de alegere al Senatului trebuie analizat cu mare grija inainte ca Senatuls a devina reprezentantul regiunilor, pentru ca majoritati diferite in cele doua camere pot duce la blocajul intregului proces legislativ in tari fara o cultura a compromisului.

3.Republică parlamentară (preşedintele să fie ales prin vot universal sau de către Parlament).

Corect, definitorii pentru republica parlamentara sunt atributiile constitutionale ale presedintelui, nu modul in care este ales. Altfel decat parerile raspandite de unii propagandisti ai prezidentialismului, presedintele unei republici parlamentare poate fi ales si prin vot direct.

4.Întărirea atribuţiilor autorităţilor locale prin transfertul de atribuţii de la nivel central.

Este nevoie nu doar transferul de atributii ci si de recladirea sistemului de finantare a autoritatilor locale, astfel incat administratia locala sa dispuna de resurse proprii, suficiente, si sa nu depinda de impartirea resurselor de la centru, pe criterii politice.


5.Întărirea controlului de constituţionalitate cu privire la actele normative – se propune ca în cazul OUG-urilor Guvernul să notifice cele două Camere ale Parlamentului care în 3 zile au timp să conteste la CCR fiecare din aceste OUG-uri. Dacă OUG-ul nu este contestat în termen, atunci actul normativ intră în vigoare, iar dacă NU atunci se aşteaptă decizia CCR.

Propunerea este un pas intr-o directie corecta insa, in opinia mea, intregul proces legislativ trebuie sa fie atributia aproape exclusiva a Parlamentului. OUG-urile ar trebui limitate la situatii de calamitate naturala, iar angajarea raspunderii guvernului la maxim o lege pe an.

6.Completarea procedurii de legiferare prin consacrarea constituţională a dreptului parlamentarilor de a formula amendamente.

7. Combaterea traseismului politic la nivelul parlamentarilor. Se va stabili o procedură prin care parlamentarul “să fie rechemat” de electorat în cazul în care părăs eşte partidul politic pe care l-a reprezentat. În acest caz se va opta pentru un referendum local prin care unu număr de cetăţeni egal cu cel care l-au votat să-i poată retrage mandatul (asta după ce în prealabil o treime din cetăţenii cu drept de vot din colegiul respectiv semnează o petiţie în acest sens).

OK.

8.Separarea clară a atribuţiilor de preşedinte şi de premier. Preşedintele va avea doar un rol de moderator între puterile statului stabilite foarte clar, în timp ce primul ministru se va ocupa de realizarea politicii interne şi externe a ţării (art.102).

9.Primul ministru va avea rolul cel mai important în sistemul politic românesc, fixând politicie publice şi asumându-şi întreaga responsabilitate în faţa Parlamentului.

10.Cabinetul va prelua majoritatea atribuţiilor CSAT, în special cela care ţin de controlul civil asupra forţelor armate.

11.Premierul va fi cel care va decide exclusiv cel care decide asupra componenţei Cabinetului.

De acord.

12.Preşedintele îl va desemna ca prim-ministru pe liderul partidului politic care a obţinut majoritatea absolută în Parlament. În cazul în care o asemenea majoritate nu există, va fi desemnată persoana care beneficiază de sprijinul unei majorităţi parlamentare aşa cum a fost ea conturată în cadrul negocierilor politice. În cazul în care nici această majoritate nu există, preşedintele îl va desemna prim-ministru pe liderul partidului cu cel mai mare număr de parlamentari numai o singură dată, iar în cazul eşecului acestuia va fi obligat să se adreseze celorlalte partide parlamentare.

Mult mai simplu: Parlamentul alege primul ministru care nu are nevoie de nicio desemnare

13.În cazul în care Guvernul va pierde încrederea Parlamentului, acesta va adopta moţiunea de neîncredere constructivă, prin care va indica el însuşi care e persoana potrivită pentru a deveni prim-ministru precum şi elementele principale ale programului politic ale viitorului Cabinet.

Despre motiunea constructiva de cenzura si desemnarea primului ministru am scris aici in februarie 2010.

14.Toate decretele preşedintelui României să fie contrasemnate de prim-ministru, după modelul constituţiilor democratice româneşti anterioare anului 1938.

15.Imunitatea prezidenţială totală va fi eliminată. se va menţine doar cea pentru declaraţiile politice.

Foarte bine.

16.Comisiile parlamentare vor avea puteri sporite. O comisie parlamentară de anchetă va putea suspenda un ministru acuzat de corupţie, după adoptarea raportului aceslei comisii.

As adauga aici si modificarea regulamentului parlamentar astfel incat si opozitia (minoritatea) sa poata institui comisii speciale si de ancheta (chiar daca in comisie opozitia va fi in minoritate).

17.Clarificarea procedurilor constituţionale ăn cazul cererilor de urmărire penală în cazul membrilor Cabinetului.

18.CSM va avea rolul exclusiv în a desemna judecătorii.
Este evident un proiect pentru o arhitectura constitutionala parlamentara. Nu pot decat sa salut acust lucru. In dreapta paginii principale a blogului am adaugat o pagina “republica parlamentara” in care voi adauga cu timpul toate postarile pe aceasta tema.

Tags: , , , , , ,

13 Responses to “Propunerile USL pentru o noua Constituie – varianta de lucru”

  1. atreides Says:

    Ce nu mi se pare mie OK este 7. El presupune din start ca va exista vot uninominal (vorbeste de colegiu, numar de oameni care au votat pentru acel parlamentar in colegiu etc). Daca insa in viitor vom vrea sa revenim la vot pe lista, sau daca adoptam sistem german in care o parte dintre parlamentari sunt alesi pe o lista iar nu intr-un colegiu, ce facem? Adica cum pedepsim un traseist ales pe o lista, la care evident nu se poate aplica ceea ce scrie la punctul 7? Nu stiu, dar nu cred ca in Constitutie trebuie sa apara acest punct 7 formulat in felul de aici.
    IN cazul desemnarii primului ministru, mi-ar placea ca in Constitutie sa scrie literal ”Presedintele semneaza CA NOTARUL decretul de numire a premierului desemnat de Parlament”🙂

    • transildania Says:

      Da, ai dreptate cu pedepsirea traseismului. Si eu cred ca in cele din urma punctul 7 nu se va materializa. oricum el nu tine de Constitutie, pentru ca nu cred ca se va pune asa ceva in ea.
      In al doilea rind, da, poate la sa impresia ca se doreste uninominal. Poate au scris ce ar face pe sistemul actual. Daca ar fis a fie sistemul german insa si atunci s-ar putea aplica aceasta prevedere, chiar daca mai complicat. pentru ca acolo exista doua feluri de parlamentari. Daca ar fi sa fie un parlamentar ales pe lista atunci s-ar putea faace acelasi lucru insa intr-un colegiu mult mai mare (judet sau regiune). In general insa cred ca de data asta candidatii de pe lista mai ales vor fi mai bine alesi, si sansele sa tradeze unul “uninominal” sunt mai mari. In cele din urma singura blindare impotriva traseismului este selectia corecta a candidatilor.
      Inca o data nici eu nu cred ca aceasta prevedere este de Constitutie mai degraba de legea electorala.
      Ce se poate si trebuie scris in Constitutie este caracterul proportional al modului de scrutin, si caracterul de alegere in cel putin doua tururi (sau pe un sistem de preferinte) pentru primari. Am sa adaug asta in pagina din dreapta ca uitasem.

      Si cu desemnarea primului ministru: de acord, ca in Germania. Se alege in parlament si presedintele semneaza ca notarul.

  2. Lilick Says:

    Pe langa pagina cu “republica parlamentara” poate faci si una cu “monarhia constitutionala”.🙂

    • Arogantu' Says:

      Subscriu !🙂

    • transildania Says:

      @Lilick, Arogantu:

      Nu stiu daca chiar ati deschis pagina din dreapta🙂

      Am spus acolo chiar din start ca sunt de fapt pentru o republica parlamentara, dar nu am nimic impotriva unei monarhii parlamentare. Conditiile sunt aceleasi: taierea tuturor prerogativelor sefului statului.

      Cei care vor monarhia trebuie sa stie ca nu se poate face fara pasul intermediar al republicii parlamentare.
      Si, personal, prefer termenul de “monarhie parlamentara”, nu “constitutionala”. Monarhie constitutionala a fost inainte de 1940, iar atributiile monarhului erau mult mai consistente decat cele de acum ale presedintelui. Nu a fost cel mai democratic sistem atunci, si din pacate un monarh a pus capat acelei Constitutii democratice.

  3. adrian Says:

    sunt lucruri de aplicare ce-mi sunt neclare. Cum ramane cu controlul puterilor in stat? Adica exclusivitatea de la nr. 18 nu trebuie sa iaba si un revers? Pe mine ma inspaimanta chestiunea “inamovibilitatii” si “indepenentei” desvarsite. Un singur loc vad aplicabila chestiunile respective – la un monarh constitutional.
    si chestiunea cu “redistribuirea de la centru” ar conveni unora ca noi, la Bucuresti sau la Cluj. Cum la Bucuresti se face un sfert din PIB cu ceva mai mult de 10% din populatie nu pot decat sa fiu de acord cu asa ceva. Nu stiu ce ar zice insa unii prin locurile mai neumblate …

    • transildania Says:

      – Cred ca punctul 18 se refera in special la judecatorii Curtii Constitutionale, pentru ca ei sa nu mai fie numiti politic.

      – Sunt destui bani si in bugetul actual pentru toate regiunile, si pentru cele sarace. Desigur cu conditia sa nu fie risipiti asa cum sunt acum. Cand vor fi in mana autoritatilor regionale poate ca nu va fi atata risipa, sau daca va fi atunci macar stiu cei de acolo cine e de vina, si nu mai pot da vina pe guvernul central.
      Dar ce spuneti este de parca acum s-ar redistrubui bani din zone mai bogate catre zone mai defavorizate. Parca in Moldova sau Oltenia s-ar fi sapat macar un metru patrat pentru a lega aceste regiuni prin autostrazi de pietele interne si externe.

  4. Arogantu' Says:

    In legatura cu punctul 2:
    Cred ca semnificatia Senatului ar trebui extinsa prin includerea fostilor presedinti / sefi de stat, fostilor PM, sefi de servicii secrete, ministri ai MAI, MApN etc in calitate de SENATORI DE DREPT. Argumente ar fi multe – dar cel putin in cazul fostilor presedinti este si unul pecuniar: daca tot au o indemnizatie – sa munceasca pentru ea !😀 Glumeam.

    In legatura cu punctul 7:
    Daca privim alegerea intr-un colegiu uninominal (sau pe lista partidului XXX) ca pe un CONTRACT DE ONOARE intre alegatori si parlamentarul si/sau partidul in cauza, mi s-ar parea firesc sa nu mai fie nevoie de nici un referendum sau alta procedura: plecarea din partidul in numele caruia ai candidat (uninominal sau pe lista) echivaleaza cu DENUNTAREA UNILATERALA a acestui ‘contract de onoare’.
    In aceasta perspectiva – nu mai are importanta sistemul electoral.

    Observatie suplimentara:
    Mi-ar fi placut sa fie luata in considerare situatia CCR.
    Care este situatia acum – nu mai este nevoie sa amintesc. Partea proasta este ca, in conformitate cu legea CCR, nici in viitor nu vor sta lucrurile mai bine.
    Cred ca ar trebui ca atributiile CCR sa fie trecute in sarcina unei sectii a ICCJ.
    Toate cauzele aduse in atentia CCR pot fi preluate fara probleme de magistrati care au un background corespunzator (studii, experienta etc).
    In ceea ce priveste selectia: ar trebui implicate CSM – in alcatuirea listei pe criterii profesionale – si Parlamentul – in validarea formala.
    In plus – deciziile sectiei constitutionale a ICCJ ar trebui sa poata fi intoarse de 2/3 din numarul total al parlamentarilor.
    Ma rog – specialistii ar putea elabora o procedura adecvata, eu mi-am permis sa sugerez citeva idei.

    • transildania Says:

      Punctul 2: sunt impotriva senatorilor de drept, a parlamentarilor nealesi. Si cu atat mai mult impotriva fostilor ministrii de interne sefi de servicii etc. Ei ar altera majoritatile democratice rezultate prin vot.

      Punctul 7: Totusi exista alt proncipiu democratic cu care se incalca ceea ce spui: principiul care interzice mandatul imperativ. Tradari ale partidului in sisteme uninominale au loc si in alte tari, in SUA sau in UK, totusi la cu totul alta amploare. Iar cei care pleaca nu sunt trasi la raspundere decat la urmatoarele alegeri.

      In legatura cu CCR: cred ca la asta se refera punctul 18, numai ca este o exprimare mai indirecta.

  5. Arogantu' Says:

    PS Tot despre 7
    Se subintelege ca un parlamentar care a candidat ca independent nu are a face obiectul unor represalii !😀
    Chiar daca el se hotaraste sa adere la un partid – el nu pentru INDEPENDENTA a fost votat, ci pe baza unor promisiuni.
    Ramine o discutie daca se inscrie intr-un partid parlamentar sau unul extraparlamentar – in ultimul caz s-ar putea ajunge in situatia de azi, cu UNPR. Care situatie este de dorit sa fie evitata si, deci, NU trebuie permisa inrolarea unui independent intr-un partid extraparlamentar, sub sanctiunea pierderii mandatului.

  6. Piticul Prono Says:

    Primul ministru trebuie sa fie ales in parlament. Precum se vede in viata de zi cu zi, presedintele nominalizeaza PM-ul si apoi se face majoritatea, nu invers. Iar majoritatea astfel intrunita impune programul de guvernare, deci presedintele controleaza programul de guvernare, ceea ce ne duce spre o republica prezidentiala mascata.
    Mi-as dori votati direct si ne politicii, gen CSM, procuror sef, Protectia consumatorului, etc.
    Descentralizarea e buna, dar cu masura. Daca prea multe fonduri se duc la bugetele locale, atunci nu se mai termina autostrada Transilvania niciodata. Finalizarea autostrazii Bucuresti Constanta, Bucuresti Craiova si sectorul Colibasi pentru Dacia Pitesti stau si ele la coada. In plus trebuie reguli de functionare clare, functionari bine pregatiti, controale, etc. La nivelul de baroni locali pe care ii avem cam peste tot in tara, prea multav autonomie mai insamna sa dai politisitii pe mana mafiotului.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: