Dezinformarea cu exemple din alte tari

Tocmai am lecturat ultimul editorial semnat de Alina Mungiu in Romania Libera, si, pentru ca este inca un exemplu pentru modul in care un lider de opinie dezinformeaza in legatura cu ceea ce se intampla peste hotare, vreau sa spun cate ceva despre asta.

Inainte de a prezenta acest exemplu trebuie sa observ la modul general ca in Romania practic nu se gaseste o informatie balantata, corecta obiectiva, de calitate, despre ce se intampla in alte tari europene sau de pe mapond. Stiri sau reportaje politice sau economice de calitate din exterior lipsesc aproape cu desavarsire din informatia publicata in media romaneasca (TV, radio, print si online).

Asta nu inseamna ca nu ar abunda in dezbateri si in argumentarea unor pozitii politice, proiecte de legi, sau unor atacuri la adresa adversarului exemplele din alte tari. Aceste exemple au insa in mare parte o caracteristica generala: sunt franturi scoase din contextul realitatii, jumatati de adevar, sau de multe ori exceptii de la regula.

In legatura cu propunerile venite de la Cotroceni pentru modificarea legilor constitutionale si electorale am vorbit de Constitutia ca un monstru al lui Frankenstein: anume compilarea tuturor exceptiilor de la regula din constitutiile unor state democratice menite a crea Constitutia perfecta a unui stat autoritar. Unii vor prezidentialismul din Franta (si acela de fapt mult mai democratic deat semiprezidentialismul momentan din Romania), legea electorala din Franta, SUA sau Marea Britanie, insa separatia puterilor in stat din Rusia, societatea civila si opinia publica din Belarus, strategia economica din Republica Moldova, si traditia democratica si cultura politica din Turcia.

Se dau multe exemple selective din SUA, si cu toate ca sunt un sustinator al modelelor europene vreau sa spun: da, as fi de acord cu modelul american daca acesta ar fi urmat in intregime, nu selectiv, in proportie de 100% cu tot ceea ce inseamna si implica el, inclusiv cultura politica si civica a americanilor si multe alte conditii neimplinite. SUA sunt in primul rand o federatie de state, cu constitutie proprie, guvernate si controlate de 50 de parlamente (in majoritate bicamerale) statale si de guvernori. Nu am vazut pe nimeni in Romania, dintre cei care invoca exemplul SUA, sa doreasca descentralizarea si sistemul federal din SUA. Din contra. Unii insa merg atat de departe incat dau exemple pentru Romania din legislatia anumit stat federal american, Georgia, Texas sau California pentru Romania. De parca Romania ar fi un stat nesuveran, membru al unei federatii. Orice exemplu dintr-un anumit stat al SUA poate fi valabil numai pentru o anumita regiune din Romania, daca am avea un sistem federal, de regiuni autonome, sau daca judetele Romaniei ar avea statutul unui stat american.

Desigur aceasta ignorare generala a situatilor si stirilor externe constituie substratul ideal pentru manipularile cele mai grosolane. Nu ma asteptam insa de la Alina Mungiu sa dezinformeze in asemnea hal despre ce se intampla in Germania, avand in vedere ca lucreaza in domeniul academic in Germania. A mai avut si proasta inspiratie sa-si intituleze articolul “Cum invingem formele fara fond?”, cand primul pas pentru a le invinge ar fi o informare corecta.

1. In primul rand AMP se leaga de afirmatia presedintelui Curtii Constitutional (Dl Zegrean, numit de Basescu) care opina ca limitarea la 3% a deficitului nu si-ar avea locul in Constitutie, dar in cazul in care ar fi adoptata o asemenea masura CC ar trebui sa o aplice. Doamna Mungiu spune pe urma ca Germania ar fi adoptat o asemenea masura, care este insa adevarul?

– Legislativul german a adoptat la propunerea guvernului Merkel o limitare constitutionala a datoriei publice, insa incepand din 2016 (atunci cand guvernul probabil nu va mai fi condus de Merkel).

– Reglementarea lasa destule portite, motive pentru care nu trebuie respectata, de exemplu recesiunea economica.

– In anul 2010, in care a fost adoptata aceasta prevedere, Germania a facut cel mai mare imprumut din istoria sa pentru a-si finata bugetul, noi datorii cat cele din ultimii trei ani impreuna. In anul 2011 a scazut putin nivelul datoriilor fata de 2010, totusi datoriile se afla pe locul doi din istoria Germaniei. Si inainte de criza economica Germania a incalcat criteriul de criza economica Germania a incalcat criteriul de 3% pentru stabilitatea Euro, pe care ea l-a impus si a motivat acest lucru prin situatii speciale.

– Starea economiei sau infrastructurii germane nu se poate compara deloc cu cea din Romania. Germania are oricum o infrastructura care nu se poate compara cu cea a Romaniei, iar mare parte din banii cu care se imprumuta Germania merg in dezvoltarea acestei infrastrucuri si in investitii.

– Ca sa nu fiu inteles gresit: nu sunt de parere ca un deficit bugetar, sau contractarea unor imprumuturi ar fi lucruri bune. Cel mai bun buget este unul fara datorii si cu excedent bugetar la sfarsituul anului. Nu se poate ignora insa faptul ca infrastructura Romaniei este din epoca de piatra, si ca atunci daca bani imprumutati merg intr-adevar in investitii de infrasructura care ridica competitivitatea economiei si genereaza investitii private, locuri de munca si o crestere economica durabila atunci aceste imprumuturi sunt necesare.

 

2. Al doilea exemplu german folosit de AMP se refera la cazul plagiatului la lucrarea de doctarat a fostului ministru Guttenberg.

– Inainte de toate  AMP vorbeste de demisia “ministrului de Externe”. Guttenberg a fost insa minstru al apararii, iar gafa mi se pare comparabila cu cea a lui Mircea Cartarescu care spunea ca Vaclav Havel este polonez.

– Doamna Mungiu afirma in continuare (atacand o alta persoana necunoscuta mie) ca universitatea autonoma din Bayreuth, la care si-a dat doctoratul Guttenberg, ar fi provocat caderea acestuia prin retragerea doctoratul. NIMIC MAI FALS!!! Universitatea respectiva s-a acoperit si ea de penibil in acest scandal, iar caderea ministrului a fost provocata de munca investigativa a unor jurnalisti si bloggeri, amplificata de presa si opinia publica.

Mai intai ex-ministrul a calificat acuzatiile drept absurde iar universitatea nu s-a sesizat deloc. Cand presiunea publica a crescut Guttenberg s-a oferit sa ceara universitatii reexaminarea tezei. Abia atunci universitatea a anuntat o analiza minuntioasa care ar dura mai multe saptamani (in speranta ca scandalul se va aplana). La doar doua zile dupa acest anunt evidenta plagiatului prezentata de media era atat de covarsitoare incat Guttenberg a renuntat unilateral la titlul academic (sperand ca astfel poate ramane ministru). O zi mai tarziu universitatea a decis subit (la doua zile dupa ce spunea ca analiza va dura mai multe saptamani) ca titlul trebuie retras, tot in speranta ca scandalul se va aplana si cariera ministeriala a lui Guttenberg poate continua. Ulterior a iesit la iveala ca Guttenberg facuse o donatie indirecta de 750.000 de euro catre universitate  (prin intermediul unei mari firme la care era actionar majoritar) in timp ce-si scria acolo teza de doctorat. Abia atunci minstrul si-a dat demisia.

 

Comparati va rog aceste fapte cu basmele pe care le prezinta doamna Mungiu in articol. Se impune o maxima precautie fata de “informatiile” din exterior.

4 Responses to “Dezinformarea cu exemple din alte tari”

  1. Piticul Prono Says:

    Excelent comentariu! Din pacate, spatiul public e dominat de semidocti speculativi, aplecati spre senzational si lucrativ. Alina Pippidi e un caz minor, si o femeia destul de decenta, ce e halucinant este cum sunt folosite modele de cei care sunt artizanii lui Romania SA: inceputul glorios este al lui, Ion Iliescu, cu modelul suedez!!! Anii 2000, dominati de “alinieire europeana”, “care este” mai precis o ceata deasa birocratica. Dar delirul apare in epoca Basescu, cu regimul prezidential francez sau american, cu uninominalul britanic. Nu doar politicieni, sa ne intelegm: Patriciu cu al sau libertarianism american si mai recent cu BNR cu modelul german. Nu poti sa mai justifici nici o masura decat invocand cele sfinte ale unui mare stat civilizat, parca e religia maiasa … Iarna nu-i ca vara, Romania nu e SUA iar Oltenia nu e ca Saxonia…. Bun simt minim, bai sefilor, daca vrei model pentru Romania, mai degraba prin America de Sud. Sunt multe tari care merg bine, sunt si ei delasatori si party animals, si au si pe acolo un fel de nemti la care se uita pentru chestii serioase.

    • transildania Says:

      Chiar si de la sudamericani putem invata cateva lucruri, insa in general sunt un sustinator al modelelor europene: republica (sau monarhie) parlamentara, s. a. m. d.

  2. Piticul Prono Says:

    Ma refeream la modelul economic si social. Constitutional cel mai bine pentru Romania ar fi o republica parlamentara. Si monarhia e buna, dar lucrurile sunt mai complicate decat par la prima vedere.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: