Cutremur, tsunami si dezastru nuclear in Japonia – intrebari despre siguranta centrelelor nucleare

A trecut abia o saptamana de la cutremurul devastator care a scuturat Japonia.  Chiar daca in ultimele zile atentia publica la nivel mondial se concentreaza pe multiplele accidente care au avut loc la centrala nucleara de la Fukushima nu trebuie uitate victimele directe ale cutremurului si tsunamiului declansat de acesta. Imaginile pe care le-am putut vedea au depasit din pacate orice imi puteam inchpui. Nu am vazut niciodata case in flacari plutind pe marea revarsata.

 

Repercusiunile accidentului nuclear de la Fukushima vor fi de termen lung, si chiar daca toata lumea spera caacest lucru sa nu devina realitate, vor adauga noi victime, si an de an de acum incolo. Ce s-a intamplat la Fukushima este una dintre cele mai mari catastrofe nucleare din toate timpurile. Toate sistemele de rezerva si de siguranta au dat gres. Tsunamiul le-a scos din functiune. Reactoarele care erau in functiune au fost deconectate in momentul cutremurlui, alte reactoare erau deja inchise temporar. A apasa butonul “off” al unui reactor nuclear nu inseamna ca pericolul dispare. Un termoplonjor se raceste in cateva minute dupa ce este scos din priza, betele de combustibil nuclear radiaza mai departe timp de saptamani, si au nevoie de o racire permanenta pentru a nu se topi si a produce si mai multa radioactivitate. Fisiune nucleara se intampla si in reactorul 4, care era inchis cu mult timp inaintea cutrenurului.

 

S-a spus de multe ori ca reactoarele nucleare occidentale sunt sigure, ca nu se poate intampla un al doilea Cernobal. In Japonia s-a afirmat ca ele sunt sigure in fata unui cutremur. Din pacate evenimentele recente au demonstrat ca nu este asa (si in Europa au avut loc incidente care puteau degenera intr-o catastrofa, recent in Suedia la Forsmark, in Franta si Germania). Spiegel Online publica declaratia unui inginer japonez care in anii ’60 si ’70 a lucrat la constructia centralei de la Fukushima. Citez:

La proiectarea centralei Fukushima s-au facut greseli fundamentale, asa cum a recunoscut un inginer care a fost implicat in constructia ei. ‘La inceputul constructiei primului reactor in 1967 am copiat planul firmei americane General Electrics’ spune Shiro Ogura, fostul angajat al firmei Toshiba, intr-o conferinta de presa a organizatiei japoneze Citizen’s Nuclear Information Center. … ‘Nu am luat deloc in considerare pericolul unui tsunami’ ” mai declara inginerul, care recunoaste ca japonezii nu aveau atunci nicio experienta in domeniu si au preluat 1:1 planurile americane cu toate ca centralele americane nu se aflau intr-o zona seismica.

 

Tsunami-ul a fost cel care a scos din functiune generatoarele de curent care trebuiau sa asigure energia pentru sistemul de racire. Iar un tsunami se paote intampla oricand in Japonia. Pe wikipedia se paote gasi o grafica istorica care ilustreaza consecintele unui tsunami. In 1779 vasele comerciantului rus Pavel Lebedev-Lastochkin, care a incercat sa stabileasca relatii comerciale cu Japonia aflata in izolare totala, au fost purtate de un tsunami in interiorul Japoniei.

Ma mira foarte mult faptul ca japonezii au construit centrale nucleare pe coasta lor estica, cea mai expusa cutremurelor. Pe coasta de vest japoneza din cate stiu nu se poate intampla un tsunami si intensitatea sau frecventa cutremurelor este mult mai mica.

 

Tsunami-uri s-au intamplat si in Europa, la Marea Mediterana mai ales, dar si la Lisabona. Este putin probabil ca un tsunami sa afecteze o centrala nucleara europeana, si este putn probabil ca un cutremur de magnitudinea celui din 11 martie sa se intample in Europa.

 

Totusi, trebuie puse cateva intrebari in legatura cu siguranta centralelor nucleare europene. Comisia Europeana de la Bruxelles, a anuntat o reevaluare a riscurilor centralelor nucleare la nivel european. O masura binevenita in opinia mea. Este o chestiune europeana, pentru ca in cazul unui accident consecintele nu se opresc la granita tarii in care s-a intamplat. In Germania cancelara Merkel a intors peste noapte intoarcerea cu 180 de grade politica ei energetice. Dupa ce in 2010 a impus prelungirea timpului de functionare a tuturor centralelor (peste limita stabilita initial), saptamana aceasta a dispus inchiderea imediata a sapte dintre centralele cele mai vechi.

 

Este nevoie de o discutie si in ce priveste Cernavoda sau centralele din Bulgaria, Ungaria sau Ucraina. Sunt in favoarea energiei nucleare cu conditia ca indiferent e costuri toate masurile pentru ca un accident sa nu se poata intampla sa fie indeplinite. In caz de cutremur sau alta avarie un reactor are nevoie de o sursa sigura de energie electrica si de apa pentru racire. Intreb, insa nu retoric, ci pentru ca nu stiu: Ce masuri de siguranta exista la Cernavoda sau in Bulgaria, daca in caz de cutremur sau accident centrala este inchisa si nu dispune de energie electrica? Generatoarele electrice si sistemele de rezerva sunt imune in fata unui eveniment nedorit si vor putea alimenta racirea reactoarelor? Exista rezervoare de apa?  Aceste centrale se afla la Dunare, senatorul Varujan Vosganian, fost ministru al economiei a descris recent situatii problematice petrecute in mandatul sau in care din cauza secetei si nivelului scazut al Dunarii alimentarea cu apa de racire la Cernavoda a fost periclitata.

 

In opinia mea, pe langa reabilitarea cladirilor cu risc seismic, se impune o noua evaluare a masurilor de siguranta la centralele nucleare si o adaptare a acestora, nu doar in Romania.

 

 

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: