Fragmente din mozaicul incompetentei (XI) – infrastructura si investitiile straine

Ce au in comun Peugeot, Daimler-Benz, si BMW, in afara de a fi gigantii industriei de automobile, si investitori pe care si i-ar dori orice tara?

Aceste firme (si probabil si multe altele despre care nu stim) au analizat serios optiunea de a-si deschide o fabrica ultramoderna in Romania. Cele trei firme mentionate chiar in judetul Cluj. Rezultatul a fost un politicos “Merci, non” sau “Nein, Danke schön”. Asta in pofida costurilor foarte atractive cu forta de munca din Romania, a cotei unice sau a altor presupuse avantaje. Daimler a ales Ungaria, un orasel din pusta maghiara, pentru ca de la Kecskemet la Stuttgart se poate circula doar pe autostrada. Concernul Volkswagen tocmai a decis investeasca in continuare Ungaria pentru a creste productia fabricii Audi de Györ (oricum foarte semnificativa) cu 800%!!!

Si pentru ca este vorba de Cluj fac o mica paranteza: autoritatile locale au reusit chiar performanta de a rata o investitie in domeniul serviciilor IT, unul care nu are nevoie de infrastructura rutiera. Concernul IBM a ales Muresul pentru al 11-lea cel mai mare centru de dezvoltare al concernului cu toate ca atat specialistii IT din Romania cat si cei IBM considerau ca initial Clujul are toate avantajele de partea sa, avand in vedere universitatile, calificarea fortei de munca si colaborarile existente deja. Detaliile: aici.

In bazinul carpatic se vor produce mai multe automobile, motoare si componente decat oricand in istorie, insa nu in Transilvania, nu in Romania (iar Ford-Craiova are o productie simbolica fata de ceea ce ar fi posibil), ci in Ungaria si Slovacia. Cauza? Lipsa infrastructurii. Vina apartine si ministrilor transporturilor, care in afara unui interludiu de un an al liberalului Orban au fost pesedisti (Mitrea) sau pedelistii Basescu, Dobre, Berceanu si Boagiu.

Cu o nonsalanta absolut meritorie de cartea recordurilor ministrul Boagiu a recunoscut zilele trecute, public, ca minsterul Transporturilor are si a avut mereu destui bani, si ca toate nerealizarile se datoreaza lipsei de pasare, incompetentei si relei-vointe!!! Cine i-a numit in fotoliile ministeriale, la transporturi, pe acesti incompetenti si rau intentionati? Si la ce ne putem astepta in viitor cand aceleasi persoane, cele care au numit-o si pe dansa, vor ramane mai departe la butoanele puterii? Culmea culmilor: primarul PDL al Brasovului, Scripcaru, i s-a plans Sefului misiunii FMI Franks (nu lui Boc sau lui Basescu) ca cea mai mare problema (si) a Brasovului este lipsa infrastructurii si ca multe frima straine s-au abtinut de la investitii din cauza asta.

La absolut nimic. Doamna Boagiu a fost prima care a pus lacat pe Autostrada Transilvania, un proiect de care Ardealul are nevoie ca de oxigen. Ce a facut minsterul transporturilor cu 25 de miliarde de euro in ultimii ani? Ziarului Financiar face o analiza din care reiese ca a risipit  sute de milioane si miliarde pe drumuri marginale si mai ales pe “intretinerea” drumurilor existente, adica milioane pentru clientela. Cu banii prapaditi Romania ar fi putut avea 1000 de km de autostrada, nu doar cei 800 de km promisi ferm de Boc in campania electorala (“autostrazile se executa, nu se discuta”).

Multi clujeni au votat candidatii PD-L la alegerile locale, Apostu, si la prezidentiale, Basescu, mizand pe faptul ca premierul clujean Boc va face ceva pentru Cluj. Au contraire, prima masura a guvernului Boc 1 a fost ingroparea autostrazii urbane de centura a Clujului, aflata intr-un stadiu avansat de proiectare, si un proiect al liberalilor absolut necesar dezvoltarii urbane si economice a orasului. Boc a favorizat o pretinsa centura, care nici macar nu are legatura cu autostrada, “centura” Valcele-Apahida, care dupa peste cinci ani de executie nu este terminata, si costa mai mult pe kilometru decat o autostrada (12 milioane de Euro/km), cu toate ca va avea doar o banda pe sens.

Efectul dezastrului politicii de infrastructura este concret si palpabil in cifre. Cum au avoluat investitiile straine in Romania in ultimii ani, in miliarde de euro?

2003: 1,9

2004: 5,2

2005: 5,2

2006: 9,1

2007: 7,2

2008: 9,5

2009: 3,5

2010: 2,6 (cel mult si cu indulgenta)

Pentru 2010 lipsesc datele pentru ultima luna, decembrie. In primele 11 luni investitiile straine au fost de 2, 3 miliarde de euro. Daca adaugam pentru decembrie o cifra estimativa de 300 de milioane de euro (mult peste media anuala, si a ultimelor luni) am  ajunge la 2,6 de miliarde. Astefel este clar ca investitiile straine in Romania au scazut cu peste 25% in 2010 fata de 2009, si cu 72% fata de 2008. O comparatie cu tarile vecine din UE va face probabil obiectul unei alte postari.

In subordinea Guvenului se afla Agentia Romana pentru Investitii Straine, cu o prezenta doar trilingva pe internet (de parca toata lumea vorbeste engleza, romana si maghiara). Acolo, la capitolul “Why Romania? – Reasons to invest” exista o sectiune: “Maps and infrastructure“. Dupa ce am vazut cum arata nu m-a mai mirat absolut deloc motivele pentru care investitorii fug de Romania.

3 Responses to “Fragmente din mozaicul incompetentei (XI) – infrastructura si investitiile straine”

  1. Adrian Stoica Says:

    Da’ tare valorosi sunteti voi la Cluj, Tmisoara n-a ratat decat o investitie auto majora:
    http://www.renasterea.ro/stiri-banat/actualitate/mercedes-nu-a-venit-la-timisoara-din-cauza-autoritatilor-locale.html
    Dar, mai e timp.

    • transildania Says:

      Pai se pare ca e aceeasi investitie🙂
      Si nu ma mira absolut deloc ca reprezentantii Daimler au luat mult mai in serios in considerare o locatie in Timis decat in Cluj.
      Pana la urma Timisoara si Aradul se afla mult mai aproape de o autostrada maghiara decat Clujul.
      Tragedia este insa ca marii tatuci (de toate culorile) de la Bucuresti nu au fost nici macar in stare sa construiasca o autostrada in campie care sa lege Timisoara si Aradul de Ungaria.

  2. Fragmente din mozaicul incompetentei (XII) – investitiile straine directe si inflatia « transildania Says:

    […] Asta in conditiile in care nivelul investitiilor din 2010 a fost cel mai mic din ultimii 7 ani, doar in 2003 si inainte de 2003 ISD au fost si mai mici. Incetul cu incetul ne apropiem cu acest indicator sensibil al dezvoltarii economice de pragurile […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: