Discursul Angelei Merkel la UBB Cluj (II)

A doua parte a discursului Angelei Merkel dupa decernarea titlului de doctor honoris causa al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj:

(Gasiti aici:

prima parte

discursul integral

originalul)

 

 

Guvernul federal german a sustinut activ in repetate randuri in ultimii ani dezvoltarea invatamantului in limba germana, fie prin sprijin financiar, fie inainte de toate prin sprijin personal pentru scolile in care se preda limba germana ca limba materna sau ca limba straina. Am discutat astazi si cu reprezentantii minoritatii germane despre importanta predarii limbii germane ca limba materna.Guvernul federal german va fi si in continuare un partener de incredere al Romaniei in toate aceste chestiuni.

Cred ca putem fi cu totii impreuna mandri ca exista in Romania scoli si universitati, ca si aici la Cluj, cu o oferta in limba germana, care educa tinerii intr-un spirit care leaga tarile noastre si ne transforma in parteneri europeni. Pentru ca germanii din Romania sunt, la fel ca si aceasta universitate, constructori de punti de legatura intre tarile noastre si au un aport decisiv in ce priveste relatiile bilaterale, bogate in fatete si traditie, intre Romania si Germania.

Germania si Romania intretin relatii prietenoase si bazate pe incredere reciproca la nivel politic – acest lucru s-a aratat din nou astazi cu ocazia convorbirilor mele politice de la Bucuresti. Insa mai putem intensifica multe lucruri. Asta este valabil si pentru cooperarea economica. La nivel economic legaturile sunt stranse, capital german se afla in peste 17.000 de firme romanesti. Germania este partenerul comercial numarul unu al Romaniei, si al treilea cel mai important investitor. Stim desigur ca recuperarea productiei romanesti depinde in mod decisiv si de succesul economiei noastre din Germania.

La nivel cultural exista o retea de institutii germane de educatie si cultura, care ofera aici in Romania multiple posibilitati de intalnire intre culturile noastre, si care imbogateste cele doua culturi ale noastre. Romania si Germania privesc inapoi catre o lunga traditie a ganditului si cercetatului comun. Acesta stransa rudenie intre cele doua popoare ale noastre se exprima si in opera in limba germana a laureatei Premiului Nobel Herta Müller, in care se confrunta critic cu istoria Romaniei comuniste.

Exact aceste lucruri pe care le avem in comun pe care le-am numit, si lunga noastra istorie comuna au consacrat tarilor noastre rolul pe care marele istoric si scriitor roman Nicolae Iorga l-a definit astfel: “Ambele culturi sunt destinate sa intermedieze intre est si vest”. Prin decernarea titlului de doctor de catre o universitate atat europeana cum este aceasta univesitate imi este confirmata convingerea ca Germania si Romania vor advoca in continuare impreuna centralele valori europene, si vor fi intermediari intr-o europa comuna.

Ultima mea vizita in Romania a fost cu deja doi ani in urma. Atunci, in anul 2008, la un an dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, am putut fi martora unui puternic sentiment de optimism si incredere. Acest lucru m-a bucurat deoarece drumul Romaniei catre Uniunea Europeana a fost lung, iar Germania l-a acompaniat activ. Romania si-a asumat obiectivul de a parcurge cat de repede posibil si ultimii pasi ramasi pana la integrarea completa in UE. Pentru asta aveti deplinul srijin al Republicii Federale Germania – am spus-o si in discutiile mele politice astazi.

Doamnelor si domnilor, Romania si Germania au amandoua un mare interes sa intareasca si sa fortifice Uniunea Europeana ca legatura noastra comuna de destin.Avand in vedere urmarile crizei financiare si economice internationale anului trecut acest lucru reprezinta o provocare pe care am atacat-o cu determinare, dar care ne va costa inca multa energie.

Stransa impletitura a statelor membre in piata comuna reprezinta o istorie de succes din punct de vedere politic si economic. Stim ca Europa poate intampina doar unita  provocarile globale. Este uneori anevoios si cere o predipozitie pentru comprimis, dar este pentru noi toti drumul cel mai bun.

Legatura stransa dintre tarile noastre partenere din UE inseamna insa si ca greselile in politica economica a unora dintre state pot duce la repercursiuni pentru intreaga uniune. Din pacate a trebuit sa facem aceasta experienta in ultima vreme. De aceea acum trebuie sa avem grija ca o asemenea criza sa nu se repete. Avem nevoie de o noua arhitectura a uniunii monetare si economice pentru ca Europa sa devina puternica si robusta pe termen lung. Statele membre tocmai discuta despre acest subiect in cadrul unui grup de lucru la Presedintelui Consiliului European. Peste doua saptamani vom afla primele rezultate.

Vreau sa spun foarte deschis: dese ori aceste discutii nu sunt deloc simple. Sunt insa ferm convinsa de faptul ca ele trebuie purtate cu sinceritate. Pentru ca in momentul de fata organizarea Uniniunii Europene paseste un taram necunoscut. Acolo unde pasim pe taram necunoscut trebuie sa aiba loc si un discurs. Nu fiecare discurs este automat o cearta, insa solutia corecta se gaseste doar cu ajutorul unui discurs. Sper ca in cadrul unei universitati aceste cuvinte descriu ceva cotidian. In perceptia publica insa uneori cuvantul “cearta” este acela care este folosit imediat pentru a descrie situatia.

Guvernul federal si eu personal vrem sa reusim multe. In primul rand trebuie sa transformam Pactul de Stabilitate si Crestere intr-un instrument intr-adevar eficient impotriva politicii iresponsabile a indatorarii. Din acest motiv avem nevoie in viitor de sanctiuni eficace pentru cazul in care unii nu se tin de regulile comune.

In al doilea rand trebuie sa imbunatatim supravegherea si coordinarea politicilor economice in statele membre pentru a descoperi si combate mai devreme evolutii gresite. Asta cere si un anumit grad de deschidere. Prin ajutoarele pentru Grecia si decizia infiintarii unui scut de protectie pentru Euro am reusit sa asiguram stabilitatea pe termen scurt si mediu a zonei Euro – si in interesul stabilitatii economice in intreaga Europa. Aceste instrumente au insa un termen de expirare.

De aceea pe termen mai lung, si in al treilea rand, trebuie sa ne ocupam de intrebarea cum putem crea un cadru de rezolvae a crizelor, care sa dea statelor membre stimulente pentru o politica financiara solida, si care sa asigure o participare adecvata a creditorilor privati. In ce priveste aceste masuri nu ne putem limita la zona Euro. Din contra, toate cele 27 de state trebuie sa se angajeze la o politica care sa duca la mai multa crestere si mai multa competitivitate; avem insa nevoie de o crestere sustenabila, nu una care se bazeaza pe datorii. Sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana vor avea mai mult decat pana acum un rol conducator in aceasta priviinta.

Doamnelor si domnilor, criza datoriilor in zona Euro ne-a demonstrat marea insemnatate a sanatatii finatelor statului si a cofirmat necesitatea consolidarii bugetelor publice.
Imi este cunoscut faptul ca in Romania aceasta tema este una majora si una cu vaste consecinte pentru multi oameni. Si cabinetul german a decis pe 1 septembrie masuri de austeritate cuprinzatoare. Si noi avem discutii asemanatoare, cu toate ca pentru noi unele lucruri nu sunt chiar atat de grele. Taieri dureroase astazi sunt insa in orice caz mai bune decat consecintele pe termen mediu si lung. Cand vorbim despre sustenabilitate, cand vorbim despre echitatea intre generatii, cand vorbim despre politica pentru copiii si nepotii nostri atunci punctul de plecare ar trebui sa fie finantele publice solide.

Doamnelor si domnilor, permiteti-mi sa subliniez aici inca odata: Romania este un partener corect si de incredere in Europa, cu care avem in comun multe obiective. Unul dintre ele este interesul pentru o vecinatate estica stabila. Asta inseamna intre altele ca abordam cu elan conflictele persistente dupa 20 de ani de la sfarsitul divizarii continentului nostru. Cred ca lumea se asteapta pe buna dreptate ca noi europenii impreuna sa solutionam problemele care mai exista in Europa – fie in Balcanii occidentali sau intre Republica Moldova si Transnistria. Cu totii purtam raspunderea cand este vorba de a intampina neincrederea persistenta si de a crea conditiile pentru depasirea a ceea ce separa. Impreuna, in Uniunea Europeana si cu alti parteneri, putem rezolva de exemplu conflictul Moldova-Transnistria. Consider ca avem la dispozitie instrumente – Strategia Dunarii, Cooperarea la Marea Neagra, Balcanii de Vest si Parteneriatul Estic – prin care si Romania poate contribui cu diversele sale experiente, cu multe idei si multa creativitate.

Doamnelor si domnilor, prin relatiile lor politice economice si culturale Germania si Romania isi dovedesc de fiecare data din nou parteneriatul si apropierea. In al 130-lea an al stabilirii de relatii diplomatice intre statele noastre acest lucru este desigur deosebit de evident. Apropierea intre tarile noastre excede cu mult relatia intre sefii de guvern, intre guvernele si parlamentele noastre. Insa tot ceea ce am descris ca idee europeana nu poate fi trait decat daca este permanent impartasit tinerelor generatii.

Consider ca studentele si studentii care se formeaza aici in Cluj pot sa traiasca din ceea ce Dumneavoastra, profesorii acestei universitati, sunteti capabil sa le dati. Este vorba de valori europene profund insufletite, valori alimentate din forta istorica a acestei regiuni, si valori care sunt aplicate mereu in legatura popoarelor noastre europene. Cand aud doar cata experienta are rectorul Dumneavoastra numai in ce priveste patria mea Germania imi pot da seama cat de mult sporeste aceasta experienta europeana. De aceea multumesc studentelor si studentilor dar si tuturor celor care predau la acesta universitate. Pentru ca Dumneavoastra, prin munca Dumneavoastra zilnica si in conditii care desigur nu sunt intotdeauna cele mai usoare, aduceti contributia Dumneavoastra ca Europa sa nu fie doar o piata comuna, ca Europa sa nu fie doar un continent pasnic, ci ca Europa sa fie si un continent al valorilor traite.

Va multumesc din inima pentru onoarea de care am avut parte astazi.”

6 Responses to “Discursul Angelei Merkel la UBB Cluj (II)”

  1. Discursul Angelei Merkel la UBB Cluj (I) « transildania Says:

    […] « Despre vizita cancelarei Merkel Discursul Angelei Merkel la UBB Cluj (II) […]

  2. Divide et impera « Hai ca se poate! Says:

    […] HAI CA SE POATE!, Vania, Ioan Sorin Usca, Marcus, Plano 10, Natasa, Orfiv, Supravietuitor, Transildania, World of Solitaire, Starea Natiunii, Ziarul lui Ipu,  Razvan, KinR, Teo, Mirela, Bibliotecarul, […]

  3. Rational Idealist Says:

    Intr-adevar, discursul este plin de substanta si surprinzator de dens si angajant pentru o ocazie mai degraba formala si festiva. Nu o obliga nimeni sa discute criza datoriei publice din zona euro, sau rezolvarea conflictului din Transnistria. Cred ca ai dreptate – Merkel a transmis un semnal semnificativ.

    Off topic: Continua razboiul lui Liiceanu cu Herta Muller, in absenta ei🙂 – http://www.evz.ro/detalii/stiri/gabrile-liiceanu-la-emisiunea-2-1-908898.html. Penibil! Se vede ca omul e incapabil sa treaca peste ce i s-a intamplat la Ateneu, mai bine ar tacea.
    Am gasit in schimb si o reactie care mi s-a parut foarte interesanta, corecta si decenta la controversata vizita a Hertei la Bucuresti: Alina Mungiu-Pippidi, in doua articole din Romania Libera: http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/bine-ai-venit-herta-si-bine-ai-plecat-201819.html si mai ales: http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/rezistenta-prin-propaganda-202507.html

    • transildania Says:

      A transmis mai multe semnale importante, pe principiul “cine are urechi sa auda”.
      Din pacate cred ca chiar daca urechi multe sunt, cam nimeni nu a vrut sa auda. Discursul nu a fost dat decat pe o televiziune locala, si aproape nimeni nu a vorbit de el.
      Totusi a avut o mare insemnatate, vezi si la Lilick.

      Multumesc pentru linkuri. Liiceanu e un ***. In locul ei mi-as rezilia contractul cu el, niciunde in lume un editor nu si-a denigrat autoarea, cu atat mai putin in asemenea hal.

  4. Deceneu Says:

    Am scris si al Lilick, ca se vede ca televiziunile au acelasi program de dezinformare, de parca ar avea un centru de comanda unic.
    Se evita subiectele importante si tot “vacarmul” este orientat spre persoane.
    Probabil ca Merkel i-a transmis lui Basescu sa “nu-si bage nasul” in negocierile pentru Transnistria ca unde intervine el compromite negocierile. E mai bine sa se abtina.

    Probabil ca l-a avertizat si ca prin diversiunile provocate risca sa provoace destabilizare in Romania.
    Cred ca UE este ingrijorata de stabilitatea din Romania pentru ca ea se poate transmite si in alte zone ale UE, sau poate compromite relatile comerciale cu efecte asupra afacerilor partenerilor europeni.
    Sigur ca teelviziunile care se decalra anti-basesciene, nu au considerat ca avertismentele trebuie comentate, ceea ce pune un mare semn de intrebare asupra pozitionarii lor pe scena politica.

    • transildania Says:

      televiziunile pseudo-antibasesciene nu fac decat sa toace la nesfarsit delcaratii si evenimente irelevante.
      A3 a avut macar in ziua vizitei o sinteza a zilei, und Marga a putu spune niste lucruri mai consistente, in rest…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: