Cand se rup barajele

copyright: Greenpeace/Peter Somogyi-Toth

 

Saptamana trecuta a avut loc un accident ecologic in vestul Ungariei. Dupa ploi abundente digul (despre care se putea sti de mai multe luni ca are fisuri) unui lac de decantare a cedat si o viitura de noroi de bauxita s-a revarsat in albia unui parau. Bilantul: cel putin sase morti, un sat abandonat si distrus, zeci de kilometri patrati nelocuibili si necultivabili, si un rau mort din punct de vedere biologic. Noroiul toxic a ajuns deja in Dunare, iar apa contaminata va ajunge curand si pe teritoriul Romaniei.

In ce priveste dezastrul ecologic exista doua aspecte care trebuie tratate diferit. In primul rand noroiul contine baze alcalice puternice care distrug tesutul biologic. Concentratia de baze alcalice se masoara prin valoarea pH.  Odata scurse in Dunare bazele alcalice se dilueaza puternic si nu reprezinta nici un pericol. Acesta vine insa de la concentratia altor substante toxice, care si diluate raman periculuase, este vorba de metale grele, toxice, de mercur si arsen. Acestea vor ramane in albia fluviului si vor creste concentratia de substante contaminante.

 

Am avut curiozitatea sa caut sa aflu mai multe despre catastrofele cauzate de ruperea unor baraje. Istoricul cel mai complet l-am gasit pe wikipedia. Din pacate doar in limba germana, dar majoritatea articolelor exista si in limba engleza (numarul victimelor se afla in coloana a patra). M-a surprins frecventa acestor catastrofe, in medie nu trece un an fara sa se intample un asemenea dezastru.

In mare parte sunt barajele unor hidrocentrale, pagubele cele mai mari sunt insa provocate de devarsarea lacurilor de decantare miniere. Un exemplu este dezastrul din Italia, de la Tesero pe Val di Stava din anul 1985. Atunci au murit cel putin 260 de persoane cand doua baraje de decantare au colapsat. O alta catastrofa ecologica a avut loc in Spania cand barajul de la Los Frailes a sucombat. Este mentionat desigur si accidentul de la Baia Mare care a cianurizat cursul superior al Somesului si mare parte din Tisa ajungand in Dunare pana la Delta, ucigand peste o mie de tone de peste si fiind cel mai mare dezastru ecologic din estul Europei dupa cel de la Cernobil.

 

Ce concluzii putem trage din aceste catastrofe in legatura cu proiectul Rosia Montana?

Din punctul meu de vedere mai multe:

1. Proportiile proiectului si proportiile pericolului

Pentru ca nu am avut prea multe informatii despre asemenea evenimente si comparand, am ramas surprins sa vad ce distugeri provoaca deversarea unor lacuri care se pot considera ca foarte mici in comparatie cu ceea ce se prevede la Rosia.  Privind fotografia de mai sus se poate realiza ca acolo s-au revarsat cel mult 10% din continutul unui lac al carui dig avea cel mult 20 de metri inaltime. Asta a fost indeajuns pentru o catastrofa majora. Citind alte exemple se poate vedea analog a ruperea unor mici baraje poate cauza distrugeri majore.

La Rosia Montana barajul lacului de decantare ar urma sa ajunga la o inaltime de 180 de metri!! Oricine isi poate inchipui diferenta in dimensiuni, cantitatea de steril si otrava si al pericolului implicit.

 

2. Cauzele

Trecand in revista accidentele enumerate pe wiki se poate afla cauza principala a scurgerilor si a ruperii barajelor: in primul rand este vorba de viituri provocate de ploi abundente de lunga durata, care intr-un fel sau altul duc la ruperea barajelor. Intr-o zona montana riscul este crescut in circumstantele topirii zapezii in primavara. Despre factorul de risc reprezentat de ploi abundente, inundatii si viituri in Apuseni va rog sa citi spre exemplificare urmatoarele tei stiri din untimii  ani si sa luati in considerare ca lacocul de langa Rosia ar urma sa ramana acolo vesnic: a.) 70 de litri  pe m² si viitura paraului Aiudului din 2005. b.) inundatiile de la cumpana anilor 2009/2010 in Apusenii metaliferi, tocmai la Abrud si pe valea Ariesului.

 

3. Zona afectata

In cazul unei scurgeri -cat de mica – ar fi afectat in primul rand orasul Abrud, si in continuare valea Ariesului pe cursul caruia se afla mai multe comune si trei orase: Campeni, Turda si Campia Turzii. In continuare pe cursul muresului ar fi afectate municipiile capitale de judet Alba-Iulia, Deva si Arad, si dupa revarsarea in Dunare tot cursul inferior al Dunarii din Banat, Oltenia, Muntenia si Dobrogea. Asta in Romania pentru ca pe parcurs ar fi afectate zone din Ungaria si Serbia inclusiv capitala Belgrad.

 

4. Articolul lui Mihai Gotiu

Documentandu-me pe acest subiect tocmai am dat de articolul lui Mihai Gotiu, care are exact aceeasi tema, si -nu ma mira – si mai multe date.

Citez in continuare o parte din articolul lui Mihai Gotiu, si recomand lectura sa integrala.

“Volumul iazului cu sterile de procesare (cu cianuri) care ar urma să fie construit la Valea Cornei este de 12,3 milioane de metri cubi. Adică de peste 17 ori mai mare decât cel de la Kolontar. Mai mult, deșeurile cu cianuri (mult mai solubile, din cauza apei folosite pentru a reduce concentrația cianurii) nu au ”proprietatea” noroiului roșu de a rămâne stabile în iaz, în proporție de 96-98%. În cazul unui dezastru produs la baza barajului (precum în cazul Kolontar), sterilurile cu cianuri s-ar devărsa aproape în proporție de 100%.

O altă deosebire esențială este dată de amplasarea, în câmpie, a iazului de la Kolontar. Astfel, valul de noroi roșu a ”inundat” direct doar o localitate din apropiere, după care s-a scurs pe râul Raba, afluent al Dunării, fiind instituită starea de urgență în trei județe. Barajul de pe Valea Cornii, amplasat în munte, nu ar permite o astfel de dispersie, astfel încât o eventuală viitură cu cianură provocată de un accident, ar acoperi Abrudul, o parte a localităților Roșiei Montane și Câmpeniul.

Kolontar este un sat cu 845 de locuitori (conform unui recensământ din 2003). Conform Recensământului din România, în 2002, în Abrud locuiau 6.195 de locuitori, în comuna Roșia Montană 3.852, iar în Câmpeni 8080. Așadar, numărul persoanelor care ar fi afectate direct, într-o primă fază, ar fi de peste 20 de ori mai mare.”

 

P.S.  Marti, la ora 19.00 Clubul Bloggerilor liberali invita la o intalnre cu deputatul, vice-presedintele si purtatorul de cuvant al PNL, Mihai Voicu. Unde? In Bucuresti, sectorul 3, pe strada Fildesului nr.2.